421 matches
-
nu trebuie s? uite s? le aminteasc? tot timpul de tradi? iile na? ionale, s? poarte m? rturie �n ?? rile str? ine despre unitatea na? iunii noastre, s? poarte m? rturie despre o unitate na? ional? care dep?? e?te deosebirile de clas? ? i s? dea sfaturi pe care noi trebuie s? le respect? m că s? le ar? ț? m tinerilor calea cea dreapt? �. Dar, �n 1921, atunci c�nd a scris acestea, Iorga, dup? propria lui m? rturie: �Eram un om izolat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alegeri, iar partidul lui Iorga a primit 5,7% din voturi, ob? în�nd 34 de locuri de deputa? i �n nouă Adunare. Programul partidului �ndemna la solidaritate na? ional? ne? în�nd, dup? toate probabilit?? ile, seama de diferen? ele de clas?. Cea mai mare parte care a votat pentru Partidul Na? ionalist Democrat a f? cut? o din motive personale: era �partidul lui Iorga... � Alegerile, ca ? i alte rare alegeri libere din istoria Rom�niei Mari (din 1928 sau 1937) au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ri at�ț de turbulențe. Normalizarea situa? iei financiare a acestui stat proasp? ț unificat era esen? ial?. Dar, dup? tradi? ie, finan? ele erau controlate de Partidul Liberal. De ceea ce avea nevoie ? ara era un expert �n finan? e de �nalt? clas? , un tehnocrat. Ceea ce Vlad nu era. Personalitatea lui era incontrolabil? , gesturile lui atunci c�nd lua cuv�ntul �n Adunare frizau ridicolul �n loc s? inspire respect. Cea mai puternic? voce din Adunarea Na? ional? apar? inea deputa? ilor noului fondat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ardeleni ai lui Maniu li s? ar fi al? turat, acest lucru ar fi dus la crearea unei for? e de temut. Dar concep? iile s? m?n? toriște ale lui Iorga erau incompatibile cu un partid bazat pe criterii de clas? , chiar dac? respectivă clas? reprezenta mai mult de 80% din poporul rom�n! Iorga lupta pentru unitate na? ional? bazat? pe s? m?n? torism. Trebuie s? ? inem seama ? i de ego? ul lui Iorga ? i de profundul s? u devotament pentru dinastie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
li s? ar fi al? turat, acest lucru ar fi dus la crearea unei for? e de temut. Dar concep? iile s? m?n? toriște ale lui Iorga erau incompatibile cu un partid bazat pe criterii de clas? , chiar dac? respectivă clas? reprezenta mai mult de 80% din poporul rom�n! Iorga lupta pentru unitate na? ional? bazat? pe s? m?n? torism. Trebuie s? ? inem seama ? i de ego? ul lui Iorga ? i de profundul s? u devotament pentru dinastie, ceea ce f? cea că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
realizat �n 1919 ? i nici mai ț�rziu. Ostilitatea lui Iorga fă?? de Stere a ruinat �ncet-�ncet ? ansele opozi? iei39. Nu era vină lui Mihalache. Iorga era inflexibil. Sus? inuse �ntotdeauna c? nu vrea un partid bazat pe criterii de clas? , a? a c? oricine era de acord cu programul lui putea intra �n Partidul Na? ionalist Democrat; drept urmare, nu era nevoie ca Iorga s? fondeze un partid nou. A fost gre? eala lui Mihalache c? Partidul s? u ?? r? nesc ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? fie excluse orice fuziune a organiza? iilor celor dou? partide, modificarea programului vreunuia dintre ele ? i orice angajare �n formarea unui viitor guvern. Iorga a insistat asupra ideii c? nu se va al? tură nici unui partid bazat pe principii de clas? , dar va sprijini �n schimb ideea �unit?? îi na? ionale�. Dar la �nceputul lui 1925, Iorga ? i Argetoianu erau foarte aproape de realizarea unei fuziuni cu Maniu. Argetoianu chiar a formulat un acord intitulat �cele zece puncte ale fuziunii�. Au existat conflicte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sudic? a continentului european. A fost de acord cu Salazar �n Portugalia ? i a salutat venirea la putere a generalului Metaxas �n Grecia. Atunci c�nd a fost proclamat? Republică Spaniol? , Iorga a lansat un avertisment: o republic? are nevoie de o clas? de mijloc, pe care o m�n? de intelectuali nu o pot �nlocui. Atunci c�nd acest lucru va deveni evident, se va instala anarhia. Cinci ani mai ț�rziu, c�nd anarhia a sc? pat din lan? , Iorga scria: �Fascismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
metod? a lui Codreanu. Prin realiz? rile ei, Legiunea voia s? impun? argumentul care este �ntotdeauna cel mai puternic �n cadrul unei societ?? i corupte: exemplul. Legiunea a organizat lag? re de munc? pentru adolescen? i f? r? nici o discriminare de clas?. Simpatia fă?? de Legiune era �n cre? tere �n cadrul marilor familii de boieri. Au fost �nfiin? ațe batalioane de �Comer? legionar� că s? se dovedeasc? faptul c? rom�nii pot face comer? profitabil. Aceluia? i scop �i servea ? i o re? ea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nternă? ionalismul proletar� al marxi? tilor. Politică tradi? ional? a lui Iorga favoriza unitatea na? ional? , neatacat? de partidele politice lacome care f? ceau că politica Rom�niei s? degenereze �ntr? un �Suprafanar� al dezbin? rîi. El consideră lupta de clas? steril? ? i dezbinătoare, Regele fiind pentru el simbolul unit?? îi na? ionale, chiar dac? acesta era Carol ÎI. Multe s? au f? cut (chiar ? i de c? tre el!) din cauza ignoran? ei lui Iorga �n domeniul economic, mai ales �n privin? a economiei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
declinului. Astfel, �evreii au fost cei care au distrus �utopia lor reac? ionar? � de pace ? i armonie �n mediul rural! �� Toate acestea nu reprezentau s? m?n? torismul ? i na? ionalismul cultural al lui Iorga. Departe de a �ncerca s? salveze privilegii de clas? �ncerc�nd s? g?seasc? ? api isp?? itori, el voia s?? i ajute pe ?? răni, s? creeze unitatea na? ional? ? i s?? i invite pe evrei s? între �n r�ndurile na? iunii. Inten? ia lui era �n? l?area �ntregii na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
oar]” (primele trei clase sociale superioare) poate participa la anumite rituri vedice, dar un shudra (sclav) ar putea riscă o pedeaps] fie și numai dac] ar auzi o recitare a Vedelor - nemaivorbind despre cei care nu sunt incluși în ordinea clas]-cast] sau despre str]ini asemenea nou]! (Manu, 2.16, 67; 10.127). Dharma este invocat] în mod frecvent că posibilitate obiectiv], când, de fapt, ea ofer] o form] general] unui sistem de drept pozitiv, de moravuri și reguli percepute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al fiec]reia poate conduce la dezbateri înfl]c]rate, așa cum s-a întâmplat și în filosofia indian]. Concepția de mai sus devine semnificativ] deoarece ofer] contextul și criteriile pentru a determina regulile, conduită și principiile generale cu privire la instituțiile de clas] și etapele ciclului vieții. Astfel, un individ va dori s] se zbat] pentru a realiza ce este mai bun în privința acestor scopuri, în limitele temperamentului, circumstanțelor, statutului s]u ș.a.m.d. Uneori este o chestiune de echilibru, alteori este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1) aceasta este diferit] de sistemul separatist al castei, 2) c] reprezint] o schem] inteligent] de delimitare a muncii, 3) c] este o lege a naturii, si, deci, o parte din dharma. El condamn] privilegiile exagerate pe care o anumit] clas], în special brahmanii, și le-a arogat. Inegalitatea, consider] el, nu ține de natural, ci devine o problem] când structura este poziționat] vertical (Gandhi, 1965, pp. 29, 80). Enigmă dharmei plaseaz], în mod bizar, constrângerile de partea ideii, de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a atributelor constitutive ale celui mai l]untric eu al femeii. Soluția maladiilor familiei burgheze este socializarea muncii casnice, includerea complet] a femeilor în sfera public] și, ceea ce este cel mai important, demontarea cadrului capitalist care hr]nește diviziunea de clas] și exploatarea economic]. Marxismul clasic obiecteaz] c] într-o societate capitalist], noțiunea de „consimt]mânt informat” este contaminat] de nevoia profund] de supraviețuire economic]. Relat]ri despre „înțelegeri reciproce” și „beneficiu reciproc” ar putea fi iluzii rezultate în urmă falsei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
condițiile de adev]r ale afirmațiilor pe care le exprim], așa c] am putea fi în mod fericit descriptiviști cu privire la astfel de propoziții. Dar deoarece nu toate propozițiile sunt astfel, dup] cum am v]zut, intrebarea care apare, pentru orice clas] dat] de propoziții, este dac] înțelesul lor este determinat în întregime de condițiile de adev]r sau nu - și anume dac] ele pot fi clasificate că pur descriptive. Cuvântul „pur” este important. Este posibil pentru parte, dar nu și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
5, p. 36). Dar el nu condamn] doar ideile burgheze despre moral]. Țintă să este morală ins]și, întreaga morală. În Ideologia german], el pretinde c] viziunea materialist] asupra istoriei, prin expunerea leg]turii dintre ideologia moral] și interesele de clas], „distruge complet morală”, indiferent de conținutul său de apartenență ei la vreo clas] (MEW 3, p. 404; CW 5, p. 419). Cand un critic imaginar acuz]: „comunismul elimin] complet morală și religia în loc s] le formuleze altfel”, Manifestul Comunist nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
să este morală ins]și, întreaga morală. În Ideologia german], el pretinde c] viziunea materialist] asupra istoriei, prin expunerea leg]turii dintre ideologia moral] și interesele de clas], „distruge complet morală”, indiferent de conținutul său de apartenență ei la vreo clas] (MEW 3, p. 404; CW 5, p. 419). Cand un critic imaginar acuz]: „comunismul elimin] complet morală și religia în loc s] le formuleze altfel”, Manifestul Comunist nu r]spunde nu negând c] aceast] acuzație este adev]rât], ci observând c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
const] dintr-un set de relații sociale de producție, un sistem de roluri economice care ofer] control efectiv asupra mijloacelor, proceselor și rezultatelor producției sociale ocupanților unor roluri, excluzând ocupanții altor roluri. Aceste diferențe între roluri reprezint] baza diferențelor de clas] în societate. În teoria materialist], schimbarea social] apare deoarece forțele de productie ale societ]ții nu sunt statice, ci se schimb], si, în ansamblu, tind s] creasc]. În orice stadiu al dezvolt]rii lor, folosirea forțelor de producție și creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
transformare a relațiilor sociale de productie care este cerut] de și pentru creșterea forțelor de productie (MEW 13, p. 9; SW, p. 183). Mecanismul prin care relațiile sociale sunt adaptate pentru a promova dezvoltarea forțelor de productie este lupta de clas]. Relațiile sociale de productie împart societatea în grupuri, determinate de rolurile lor în producție, de gradul și de tipul de control pe care il au asupra instrumentelor materiale de producție. Aceste grupuri nu reprezint] clasele în sine, dar ele devin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de tipul de control pe care il au asupra instrumentelor materiale de producție. Aceste grupuri nu reprezint] clasele în sine, dar ele devin clase de îndat] ce apare o miscare politic] sau o ideologie care le reprezint] interesele de clas]. Interesele unei clase se bazeaz] pe situația comun] a membrilor clasei și, în special, pe relația ei ostil] cu celelalte clase. În general, membrii acelor clase care controleaz] condițiile de productie au un interes în menținerea dominației lor, iar cei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ci organizații sau mișc]ri sociale sau politice legate de ideologii, interesele unei clase reprezint] întotdeauna ceva diferit de interesele individuale ale membrilor clasei. De fapt, Marx identific] interesele unei clase cu interesele politice ale mișc]rii care reprezin] acea clas] (MEW 4, p. 181; CW 6, p. 211). În fine, interesele unei clase constau în stabilirea și susținerea unui set de relații de productie care plaseaz] controlul producției în mâinile membrilor acelei clase. Dar de aici nu rezult] c] interesele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valoreaz] mai mult decat propriile interese; și, în acest sens, ei au dreptate, deoarece lupt] pentru interesele clasei lor. iv. Ideologia Acest lucru mai important și mai valoros este ins] rareori prezentat că interesul unei clase sociale. În schimb, o clas] formeaz] din condițiile materiale ale vietii „o întreag] superstructur] de sentimente diferite și caracteristice, de iluzii, moduri de gândire și percepții ale vietii” (MEW 8, p. 139; CW 11, p. 128) pe care membrii le utilizeaz] ca motive conștiente ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de sentimente diferite și caracteristice, de iluzii, moduri de gândire și percepții ale vietii” (MEW 8, p. 139; CW 11, p. 128) pe care membrii le utilizeaz] ca motive conștiente ale acțiunilor pe care ei le întreprind în numele intereselor de clas]. Când aceste sentimente, gânduri și percepții sunt produsele unei clase speciale de lucr]tori mentali care muncesc în folosul clasei, Marx are un nume special pentru ele: ideologie. Produsele ideologilor - ale preoților, poeților, filosofilor, profesorilor și pedagogilor - sunt, în teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
necunoscute; altfel nu ar fi un proces ideologic. Astfel, el își închipuie forțe conduc]toare false sau aparente” (MEW 39, p. 97; SC p. 459). Conform acestei perspective, iluzia principal] în orice ideologie este o iluzie despre bazele sale de clas]. Aici nu este vorba despre ignorant], eroare sau decepție psihologic] legate de psihologia individual] a acțiunilor cuiva. Cand ideologii cred c] sunt motivați de entuziasmul religios sau moral, adesea așa este - Engels nu vrea s] susțin] c] ei sunt neap
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]