608 matches
-
vecinătatea străzii Cluj. Îndrăgostit până peste urechi, R.T. venea aproape zi de zi cu Fiatul său pentru a-și scoate iubita la plimbare, neținând seama de ironiile studenților ce atârnau ciorchine la ferestre, imediat ce se făceau auzite sunetele insistente de claxon, prin care nerăbdătorul șofer își făcea anunțată prezența. Mai mult, într-o zi mănoasă de iarnă, cu multă zăpadă adică, R.T., romantic incorigibil, după cum și scrierile sale dezvăluie, îmblănit din cap până în picioare, și-a făcut apariția lângă treptele căminului
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
de serviciu și direcție ca sistem combinat servo, acționat cu o mână 33.2. Accelerație, frână de serviciu și direcție ca sistem combinat servo, acționat cu două mâini 35. Dispozitive de comandă adaptate (comutatoare pentru faruri, ștergător și spălător de parbriz, claxon, semnalizatoare etc.) 35.2. Dispozitive de comandă care pot fi acționate fără eliberarea volanului 35.3. Dispozitive de comandă care pot fi acționate cu mâna stângă fără eliberarea volanului 35.4. Dispozitive de comandă care pot fi acționate cu mâna dreaptă fără eliberarea
REGLEMENTĂRI din 22 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286528]
-
ruga să nu ia mașina foc. S-a uitat la ceas. Era 4,15. „E încă noapte... Să se lumineze mai repede, să vadă lumea, să vină să mă scoată de aici. Nu trece nimeni prin pustiul acesta? O, Doamne! Claxoanele astea mă tâmpesc, nimeni nu le aude”... ... Când a auzit Gabriel cuvintele „o casă sus pe deal”, a încremenit pentru o clipă. Gândul l-a întors în timp, pentru o secundă, la casa în care a stat cu Dana. Îngrozit
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
celelalte mici inconveniente, nu mă mai deranjează atât”.Și nu se plângea niciodată, chiar dacă pe raftul de medicamente, numărul acestora sporea de la an la an, fără a părea că aduc vreo ameliorare a sănătății Iolandei. După un incident soldat cu claxoane prelungite și înjurătura înăbușită a taximetristului pentru „golanul și nemernicul” care-i tăiase calea fără a mai acorda prioritate, taxiul ajunse cu bine și Smaranda se grăbi să sune la ușa Iolandei pentru a-i aduce vești de prin oraș
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
surdo-muți, cu un băiat perfect normal, care a urmat cursurile la Liceul Teoretic „Lenau”, din Timișoara. Tatăl băiatului murise într-un accident, în curtea fabricii, lovit de o mașină care dădea înapoi, iar el, legându-și bicicletă, n-a auzit claxonul. Mama, Dobrinca, lucra la...confecționat liniare, echere...Casa ei era foarte îngrijită, veșnic cu flori la fereastră. Soneria era cuplată la becuri, în toate încăperile casei. Gătea excelent! Și acum știu multe rețete de la ea. Îmi amintesc cum ieșea, de
ÎNTRE IDEAL ŞI REAL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373475_a_374804]
-
din interior, cât timp retina mai poartă încă imaginea albului prea alb de pe exteriorul lăcașului. Zarva și căldura de afară nu au ce căuta înăuntru. Rămân prizoniere în lumea cea mare și urlă pe la geamuri și uși sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu, la ceas de Vecernie, într-o
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
discernământul unui părinte pentru a trece mai repede și mai bine peste lecțiile ce le primești aleatoriu de la viață, ca și când aceasta ar tăinui niște examene, pe cât de dificile, pe atât de surprinzătoare, pentru fiecare dintre noi. Un sunet familiar de claxon ce părea strident ca un semnal Morse, în liniștea nopții, ne-a readus pe amândoi cu picioarele pe pământ, despărțindu-mă brusc de gândurile mele răzlețe, topite instantaneu într-unul singur dar bine conturat: ce l-ar fi putut aduce
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
lui, în timp ce Tutoi și Pepsi îi beau berea și se înjurau ca la ușa cortului, dar în glumă. Îi auzea, dar nu era atent, de parcă cei doi erau undeva pe aproape de el, dar nu știa de unde îi aude. Dar un claxon de mașină care intrase pe drumul spre insulă și se apropia de ei, îl făcu să revină lângă prietenii lui și să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lui. Mașina se opri la câțiva pași de ei și după ce geamul fu
CĂPITANUL VASILE (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372368_a_373697]
-
staționare lângă magazin. * Era în ziua de Florii. Mă-ntorceam dinspre biserica Sf. Ilie cu două narcise și trei jordițe de salcie în mână. Preajma toată vibra în soarele dimineții în parfum de curat, de floare, de speranță. Parcă și claxoanele indisciplinaților nu mai îndrăzneau să tulbure frumusețea zilei. Uitaseră poruncile, graba și orgoliile neamului lui manivelă. Chiar și cei mai duri se înmuiaseră de aerul de sărbătoare. Metamorfozați plenar, în mâini cu roadele-nflorite ale grădinilor, mai mult în grupuri
BUNUL SAMARITEAN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372485_a_373814]
-
ca în Egipt capeți carnetul de conducere în șase zile. Nici nu e nevoie de mai mult timp, nu se respectă nicio regulă de circulație, iar partea mașinii cea mai utilizată nu este volanul și nici schimbătorul de viteze, ci claxonul. De altfel, uitându-te mai atent, cele mai multe mașini sunt usor șifonate în diverse locuri. În intersecția aglomerată a două bulevarde am văzut trecând agale o cămilă. În prima zi am mers la Sakkara, unde am văzut prima piramidă din istoria
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]
-
-i acopere domnișoarei posteriorul, îmbrăcați peste iegări, o pereche de picioare lungi și frumoase și niște botine din cele mai fine, cum spunea cândva, cântecul. Căzută în admirație, n-am observat că se făcuse verde. M-a trezit brusc, un claxon. Pe geamul unui BMW oprit la stop, scoseseră capul, unul în dreapta și celălalt în stânga, doi domni ce i se adresau domnișoarei în pantalonași: - Hei, păpușă, striga unul, nu ți-e frig? Ce dezbrăcată ești!!! - Vrei să te încălzim noi?, a
IATĂ ANUL NOU S-A APROPIAT, DIN CEEER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348926_a_350255]
-
din interior, cât timp retina mai poartă încă imaginea albului prea alb de pe exteriorul lăcașului. Zarva și căldura de afară nu au ce căuta înăuntru. Rămân prizoniere în lumea cea mare și urlă pe la geamuri și uși sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu. Oricât de îngândurate le-ar fi
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
am gândit că mi-ar prinde bine puțină odihnă, înainte de a intra în curte. M-am așezat așadar, călare pe sanie, și acolo am rămas. Cât?..... Nu știu!... Dar la un moment dat, așa ca prin vis, am auzit un claxon de mașină chiar în spatele meu. M-aș fi întors, cel putin să văd ce mașina era, dar..................era imposibil . Eram țeapănă! ....și așa am rămas. Apoi, claxonul a încetat. Așteptam parcă să se întâmple ceva, să ajung cât mai repede
AMINTIRI V de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376855_a_378184]
-
știu!... Dar la un moment dat, așa ca prin vis, am auzit un claxon de mașină chiar în spatele meu. M-aș fi întors, cel putin să văd ce mașina era, dar..................era imposibil . Eram țeapănă! ....și așa am rămas. Apoi, claxonul a încetat. Așteptam parcă să se întâmple ceva, să ajung cât mai repede în casă, lângă sobă. Era tot ce-mi doream în acel moment! Și s-a întâmplat. Șoferul s-a dat jos,furios nevoie mare...dar ce-mi
AMINTIRI V de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376855_a_378184]
-
întorcând-o în același timp ca să mă tragă pe podișcă, ne bănuind nici o clipă că chiar acolo stau . Atunci, am avut în sfârșit ocazia să văd ce mașină era. Era RATA!.... Și am mai văzut ceva: pe mama care, auzind claxonul mașinii a ieșit , și ea firește ,să vadă ce s-a întâmplat. Și mai bine nu mai ieșea! Ce i-au auzit urechile...... Închipuiți-va și voi, dragii mei următoarea scena: un copil înghețat pe sanie în mijlocul drumului,, un șofer
AMINTIRI V de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376855_a_378184]
-
de insinuantele nervuri roșiatice, cafenii, galbene... Bitumul străpuns de erori asfaltice se rușinează șerpuitor, cernit înaintea mea. Un soare timid mângâie firea c-o lumină galeșă, îndemnându-mă spre visare... Arar, insidios mă depășesc echipaje pe roți, dup-avertizări de claxoane gălăgioase, dureroase atingeri aduse calmei austerități montane. În urmă-le, câte-o crenguță-două își scutură teama într-un mic nor de cetină smaraldină... Pașii-mi cântă egală măsură în corzi de violoncel. E uvertura pentr-o mică vacanță feeric-autumnală. În
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
aflată într-o liniște monumentală, lipsind orice adiere de vânt aici, în această mică depresiune. Vicenzio își conduse autoturismul pe o stradă laterală și la un moment dat opri în poarta unei case cochete, cu o poartă înaltă. Imediat auzind claxonul mașinii, apăru de partea cealaltă un bărbat între două vârste, care deschise larg poarta, ca autoturismul să pătrundă în curte. În pragul casei, pe niște trepte, gazda le făcu cu mâna de bun venit, trimițându-le un surâs și o
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
vorbit prea mult. Organismele noastre simțeau nevoia doar de relaxare, de odihnă. În asemenea stare se pare că timpul universal se scurge mult mai repede. Ne fură subtil, fără să simțim, din timpul nostru personal. Ne-a trezit din visare claxonul unei mașini. Am privit în jur. Eram aproape singuri. Câțiva turiști la mesele fixate în iarbă și, până la ei, liniștea. Am întors capul spre locurile de parcare. Erau numai două autoturisme și câteva persoane pe lângă ele. Cineva ne-a făcut
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
stindarde absurde sensuri copaci păsări totul se adună aud pulsul unei singure inimi stupid nu mai văd nu mă prăbușesc. rămân în picioare până când în mine liniștea se reașterne ca o larmă de copii în creștere sunetele se despart redevin claxoane de mașini ciripitul păsărilor somnoroase am uitat să spun că e seară. seara cuvintelor amorțite în liliacul mamei acum scuturat de flori înghețat până într-o primăvară promisă a fi singurătatea înălțării cuvintelor pe pragul nou de lumină oarba tace
NU TE RISIPI ANĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374663_a_375992]
-
trecuse la decojirea ardeilor copți, așa că după miezul nopții am adormit buștean, singură, în camera de oaspeți, deoarece regulile impuse în casa Moise trebuiau respectate ca și Coranul: cu capul plecat și fără întrebări. Sâmbătă, pe la ora zece mă trezise claxonul unei mașini ce oprise în fața casei lui Ovidiu, de unde au coborât patru persoane: o femeie, un bărbat și doi copii. Îi zărisem prin perdea, căci speriată de zgomotul prelung, sărisem din pat și instinctiv mă îndreptasem spre fereastră, privind insistent
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
a captura delicioasa pradă, ce le scăpase printre degete. Era trei dimineața când Alexandra ajunse acasă, însoțită de salvatorul pe care providența i-l trimisese când ea făcuse alegerea decisivă. Toată familia era în fierbere când la poartă se auzi claxonul mașinii. Daniel ajunse la momentul potrivit pentru a-și primi sora abandonată în voia sorții, întoarsă ca prin minune din tenebrele morții. O prinse în brațe hohotind dezolat, implorându-i iertarea. În noaptea aceea, trecuse granițele copilăriei. Devenise bărbat, plătind
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
Doamne, cum mai trece timpul!.. Așa gândea moș Ion, sprijinit cu capul în baston. Că nu mai poate ține pasul cu vremea. Până să se dumirească el dacă s-au copt pepenii, a doua zi, de dimineață, pe la patru, auzise claxon la poartă și pe Gâlgâitu strigând ca disperatul: Hai, bă Mihai, mai repede, că ne prinde căldura pe drum! Atunci i-a văzut pe Mihai și noră-sa Gica, zorind prin casă. Mihai, cu gura plină a strigat la el
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
noi avem timp să te-ascultăm! Trebuie să te descurci, că...cine altul? Scoală puturosul ăla de băiat și apucați-vă imediat de treabă. Când ne-ntoarcem, să nu văd casa pe dos și orătăniile moarte de foame! De la poartă, claxoanele nervoase și vocea repezită a lui Gâlgâitu: Haideți, bă, moșmăiților! Mihai luă în spinare geanta cu catrafuse și o smuci pe nevastă-sa: Gata! Hai, Gico! Lasă că se descurcă el! Când să iasă pe poartă, Mihai mai strigă: Bă
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Locul destinderii, petrecerii, desfrîului, cotropit de vid! Ce poate fi mai dezolant? Motanul Copilu, de al cărui cap de baron prosper mă ocupam rîndul trecut, s-a jigărit fulgerător. În călduri, bate noaptea tot cartierul. Mieunatul lui e acum un claxon din primele Forduri. Dezafectat. Sînt sigur că foarte curînd, ca orice baron autentic, își va reveni, va renaște din propria-i cenușă erotică. N-am auzit spunîndu-se: prof. univ. Peter O'Toole. Radio București continuă, agasant și scandalos, cu vești
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Și urmează acum pauza mea, după care, subsecvent: Presupun că va fi, oarecum, un eveniment. Închei: Treabă făcută și... uitată. În după-amiezile de sîmbătă, mai ales în ele, se perindă, pe sub fereastra atelierului, alaiurile nupțiale. Plecate de la Starea Civilă, în claxoane, alarme, păpuși cu stîrlici pe boturile mașinilor, balonașe (sugerînd mai degrabă, hazliu, incompatibilitatea prezervativelor în astfel de momente), cu puradei alergînd desculți în urma fericiților. Eroi de-o zi. Un eroism confecționat, sub semnul căruia eroii vor trebui să-și ducă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]