1,628 matches
-
păr intrus, brunet. Și atunci logodnicul ei a făcut public cazul printr-un ziar de mare tiraj, ridiculizând serviciile de cenzură ale regimului. Ceea ce i-a atras obținerea vizei mult râvnite, croindu-și alt destin. Durere de dinți care reclamă cleștele dentistului. La dispensar mă întâlnesc pe scări cu Mitu Argăsitu pe care nu-l mai văzusem de multă vreme. Pansat la umeri și la cap de parcă sărise dintr-un avion, fără parașută. - Ce-ai pățit, Mitule? - Ce să pățesc, capra
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
cum ne anunță-n goarnă? Nu simți cum ziua pe furiș ni se scurtează, De-abia ce ne-am trezit și e deja amiază?! În somnul nopții visul nu se odihnește Și-n amintiri ne prinde viața ca-ntr-un clește? Dar cum să uit, de-a pururea îmi vei fi dragă Pe buze-mi va zâmbi mereu parfum de fragă! Odor îl voi păstra, înfășat în zarafir, Să-mi sângereze-n suflet un spin de trandafir, Prin așternutul alb, atins
CE GUST AVEA SĂRUTUL TĂU...? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362045_a_363374]
-
să umple de miros tot cartierul chiar dacă respectiva jertfă nu este mai mare decât unghia. Apoi, ce plachie sau saramură știe ea să facă din pești necatalogați ca fiind comestibili sau ce rasol din raci sadici care te foarfecă în clești, pe care însă copilașii îi studiază cu atenție scoțându-le ochii. Știință, știință, știință! Și mult devotament! Puțini oameni știu însă că adevărata putere a unui pescar amator constă în legătura tainică dar indestructibilă pe care acesta o are cu
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
cum ne anunță-n goarnă? Nu simți cum ziua, pe furiș, ni se scurtează, De-abia ce ne-am trezit și e deja amiază? În somnul nopții visul nu se odihnește Și-n amintiri ne prinde viața, ca-ntr-un clește? Dar n-am uitat, mi-ai fost și-mi ești de-a pururi dragă! Pe buze simt sărutul cu parfum de fragă! Odor eu l-am păstrat, învelit în zarafir, Să-mi sângereze carnea un spin de trandafir. Prin așternutul
CE GUST AVEA SĂRUTUL TĂU? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365109_a_366438]
-
sublimarea unui cunoscut element din tabelașul nostru periodic, anume iodul. Vom avea nevoie de câteva baloane de sticlă în care vom adăuga iod și le vom închide cu câte un dop. Până acum nimic special. Aprindem spirtiera și, cu un clește sau cu mâna protejată de o mănușă de cauciuc, încălzim baloanele la spirtieră, rotindu-le. După câteva secunde, iodul va trece din stare solidă în stare gazoasă, un gaz de culoare roz-movalie, foarte frumos. - Când gazul se va condensa, pe
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
soarelui, se-nțelege - mult mai mare și mai grea decât ea. Ceea ce m-a uimit era faptul că o trăgea mergând cu spatele și, din când în când, după câte doi-trei centimetri străbătuți chinuit prin iarbă, furnica lăsa povara din clești și se ducea să cerceteze terenul pentru a vedea pe unde era mai bine s-o ia, după care se întorcea și-și relua travaliul. Cred că am urmărit-o mai mult de o jumătate de oră, minunându-mă de
FURNICA ŞI PESCĂRUŞUL de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366408_a_367737]
-
prin fundație nu le dăruie doar ceea ce le folosește azi, ci, în primul rând ceea ce le va fi necesar când vor fi mari. Se luptă pentru ocrotirea sănătății lor și salvarea de boală a celor prinși tragic și prematur în cleștii suferinței. Iar dragostea și mângâierea ei vor lăsa acestor copii, pentru totdeauna, amintirea unei atingeri de zâne, care nu-i va lăsa mai târziu să fie la rându-le, altfel decât buni! Ca și floarea dăruită, ce poate să se
ALESSANDRA STOICESCU. UN VULTUR ŞI-UN ZBOR, O IUBIRE ŞI UN ADEVĂR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366181_a_367510]
-
de milenii, apare „domesticit și înroșit ca mușcata din glastră” („Fantezii nocturne”); micul habitat, spațiu de locuit și de meditație, dar și al unor posibile revelații „ne povestește/ despre găzduirea ce va să vină,/ prin¬zându-ne cu umor mințile-n clește” („Cort african”); mimica și gestica languroasă sunt salvatoare pentru „Femeia cu părul 6 petrol/ și sânii ca două lămâi” („Femeia torță”); deși dorită, creația este negată ab originem - „Vreau să mă trezesc în poziția facerii/ înlăuntrul meu soarele negru îngheață
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
Poartă regina și patrupeda, Aurul curge, fetele râd și râd, Câinele latră la un urât, Cinșpe e cifra, florile parcă decad, Sunt vegetale, mirosul e mort și e fad, Ah, nevermore, gândește, clocește, bocește, Vremea se schimbă, te strânge în clește, Mâncă un ou, caută numai pe cer Oile, norii zboară lin spre Tanger, Nu e nimic, tu ești un geniu, e sigur, Picură soarele, noi avem prea multe riduri. Ambiție, bere, clătite, dădacă, Efeminat fuge policemanul Cioacă, Un gramofon bine
AGONIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361700_a_363029]
-
Că mă cere vânătoarea Și-mprejuru-mi cad mereu Vânători fără noroc Și pe care nu e greu Să-i vânezi c-un semn de foc Trupul cer să mi-l primești Că mi se-ngustează drumul Și mă prin hăitași în clești Și din puști mă-neacă fumul Patule, primește-mi trupul Că-mi e timpu’ întârziat Și mă prind hăitași și rupu-l Și m-or duce în alt pat Referință Bibliografică: Ruga vânătorului / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
RUGA VÂNĂTORULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352025_a_353354]
-
la cap turtit, Ba că nu l-am bătut bine, Ori e șubred și nu ține. Ba că asta-i cui de cui, Tocmai de la mama lui! Tot atâta tevatură, Pentr-un cui,pe bătătura! Am făcut rost de un clește, Să scot cuiul din perete, Si i-l dau,că-i moștenire Să-l țină ca amintire. Și s-agate-n el ce vrea, Nu mai este treaba mea. morală Dacă ai în preajma ta Astfel de vecini,că ea, Cel mai bine
CUIUL LUI PEPELEA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352323_a_353652]
-
din amintire Halucinează bălți de nuferi albi Din care ursitoare ies bizare Ni s-au închis ieșirile la mare Zăpezile cad roată peste Alpi; Se cerne seara pe lambriuri joase O dublă confruntare ne pândește Din menghina ursitei ca un clește Suav teroarea ne-a pătruns în oase O sevă dulce timpuriu se lasă Pe ochii adormiți pe jumătate Se-aude vag un clopot care bate Și cad vrăjiți în somnul de melasă. Referință Bibliografică: Amurg pe cai / Ion Untaru : Confluențe
AMURG PE CAI de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351520_a_352849]
-
Rodica. Și gata cu bârfa...Nu e frumos... - Așa...Spune-mi în față ce ai de spus...- se aprinse iară Elena. La mine știi cum e...Ce am în gușă, și-n căpușă, pe când ție îți scoate omul vorba cu cleștele din gură. - Nu vă certați, bate-v-ați... - Nu zice de două ori că nu mai avem mult...De nu ați ajunge la vorba mea.... Suntem aci... - Fredi, fii calm!- i-o taie Radu ca de obicei. - Poftă bună, mulțumim
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
câinilor, care se dădeau la ele lătrându-le, reușeam să le aduc acasă. Alteori, duceam caii la potcovar și priveam uimită cum foalele suflă întețind arderea cărbunilor, care înroșeau bara de fier. Urma transformarea în potcoave a acesteia. Cu un clește special, potcovarul tăia metalul incandescent în bucăți de dimensiunea necesară, apoi le îndoia cu alți clești dându-le forma potcoavei. Pe nicovală, sub bătăile ciocanului, continua finisarea potcoavelor, datul găurilor și în final răcirea acestora într-o baie de apă
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
la potcovar și priveam uimită cum foalele suflă întețind arderea cărbunilor, care înroșeau bara de fier. Urma transformarea în potcoave a acesteia. Cu un clește special, potcovarul tăia metalul incandescent în bucăți de dimensiunea necesară, apoi le îndoia cu alți clești dându-le forma potcoavei. Pe nicovală, sub bătăile ciocanului, continua finisarea potcoavelor, datul găurilor și în final răcirea acestora într-o baie de apă rece. Unul dintre meșteri dădea jos vechea potcoavă, tăia copita calului și o curăța, apoi aplica
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
fusaiole întrebuințate la torsul lânii, precum și „jetoane” confecționate din pereții vaselor, utilizate probabil pentru diferite jocuri, specifice mediului militar, de cazarmă. Obiectele din fier descoperite sunt de natură civilă și militară. Ele sunt numeroase și variate: unelte de făurărie (ciocane, clești, dălți), tâmplărie (topoare, bărzi) sau agricole (brăzdar de plug, sape, seceri) materiale de construcție (cuie, ținte, scoabe), obiecte de întrebuințare curentă (vase, strecurători, cuțite), piese de harnașament (psalie, zăbală) sau arme (pumnale, vârfuri de sulițe și săgeți). Aici putem adăuga
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
un imn cântat în cor... Însă nimeni nu-mi răspunde și nici lacrima nu-mi șterge Când întind o mână-soră peste curcubeu să prindă Altă mână-a unui frate moldovean, ce altă lege Strânge-n brațe. Și durerea vrea în clește să-mi cuprindă Bucuria sărbătorii ce-aș putea să scriu în cartea De istorii și poveste și de vise-nscrise-n zorii Când un Dumnezeu din ceruri se lupta în cer cu moartea S-o gonească spre neanturi, rechemând la noi cocorii
LACRIMĂ DE ROMÂNIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351657_a_352986]
-
urmași spre-apus: Vei fi ca steaua, stins și rece. Înmugurește mugur rar Înspre Lumină îndrumându-l Pân’ va ajunge în Florar, Ne vine fiecărui rândul. Precum oțelul te călește Prin apă și prin foc trecând, Cuprinde viața ca-ntr-un clește, Fii maleabil când și când. Te îndoind, de simți vreodată, Nu spune:” Doamne,-s de nimic”, Îți dăruie ființa toată, Fă imposibil din „Nimic”. O dată mori! Fii curajos! Născând, de nu-ți cunoști destinul, Nu ești, de nimeni, mai prejos
MARIA NICULESCU de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346597_a_347926]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > NU PLÂNGE, DRAGA MEA, FEMEIE! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Motto: Dansează, cântă și iubește! Pe toți să-i prinzi, de vrei, în clește. Să nu mai plângi, că plângi degeaba, Căci timpul va cocli arama! Nu plânge, draga mea, femeie! Căci pentru tine-au scris condeie, Atâtea genii, frunți rebele, Te-au priponit pe cer, în stele, Atâtea minți înaripate, Din lipsă de
NU PLÂNGE, DRAGA MEA, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350994_a_352323]
-
campanie transilvaneană 1938-1940(paginile 121 - 140) Larry L. Watts citează din „A History of Modern Hungary 1929-1945” că Moscova a început să-și declare sprijinul pentru revizionismul teritorial al guvernului Horthy încă din 1938, în ideea să prindă România în clește, având în vedere că, în același timp, Cominternul făcea presiuni împotriva României pentru cedare de teritorii URSS-ului și Bulgariei! După acest semnal din partea Moscovei, Consiliul Suprem al Apărării a lui Horthy întocmește proiecte ale unor convenții militare cu URSS
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
dimineți de rubin, eu plec pe unde apele absorb curcubeie culori estompate nedezlegate de cer. Sunetul se pierde de pietre când le arunci, ceasul intrând în ritmul timpului își uită menirea, un imbold îl face să tacă. Chiar prins în clește, de năravuri nu scapi, furând câte o clipă pentru tine, o dâră luminoasă mai rămâne pe urme nu mai mult decât poți bănui. Nicio urmă nu se șterge de tot. Referință Bibliografică: De năravuri nu scapi / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe
DE NĂRAVURI NU SCAPI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352100_a_353429]
-
demult, Înaintez cu grijă și ascult; De-ntoarcere nu pomenesc deloc, E treabă serioasă, nu e joc. Cât ține zarea, doar culoare albă, Bobițe promoroacă-n chip de salbă. În mersu-i sania se hartoiește Ori stă înțepenită ca-ntr-un clește. Pocnesc cu voioșie rar din bici- Încrâncenarea zmeilor voinici. Cum drumul se arată foarte lung, Dar, fără grabă, tot am să ajung! Un punct infirm - continuă mișcare Pe-ntinderi nesfârșite, când apare Ca pe ecranu-aceluiași radar, În mersu-i hotărât și
SENS UNIC de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356352_a_357681]
-
fusta-nfiptă-n bete, / Intră-n apa ca oglinda, lângă cioporul de fete. / Stropi de apă reci și limpezi, sar pe trup și o-nfioară, / Dând Tursanului viață, râs cristalin de fecioară. / Prinde pânză udă-n mâini și o strânge ca-ntr-un clește, / Trupul său ca o mlădiță, ușurel se arcuiește. / Voioșia de pe față pentru un moment dispare, / Până-ajunge-n poienița scăldată din plin de soare. / Iată pânzele cum stau, răsfirate jos, pe iarbă, / Puse una lângă alta, îi fac Tursanului salbă! / Sfântul Soare
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
iar iubirea mea ocol. Eu trezit sunt din visare chiar de vraja pielii tale, trupul tău dormind molatic sub sărutul meu sălbatic, incitat de întâmplare zvârcolindu-se ușor între brațele-mi ce vor să ți-l strângă ca-ntr-un clește de iubire și de dor și la fel ca în poveste să rămâi pân-ai să mori de adâncă bătrânețe doar în stăpânirea lor. Referință Bibliografică: Iubito, trupului tău... / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul
IUBITO, TRUPULUI TĂU... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356490_a_357819]
-
păr intrus, brunet. Și atunci logodnicul ei a făcut public cazul printr-un ziar de mare tiraj, ridiculizând serviciile de cenzură ale regimului. Ceea ce i-a atras obținerea vizei mult râvnite, croindu-și alt destin. Durere de dinți care reclamă cleștele dentistului. La dispensar mă întâlnesc pe scări cu Mitu Argăsitu pe care nu-l mai văzusem de multă vreme. Pansat la umeri și la cap de parcă sărise dintr-un avion, fără parașută. - Ce-ai pățit, Mitule? - Ce să pățesc, capra
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]