2,002 matches
-
moarte. Regina primei zile este fascinată de bogăția aforistică folclorică, își începe frecvent povestirile cu câte un proverb, uneori ține chiar o mică prelegere despre soartă, destin și om (în ziua a șasea). Deși evlavioasă, nu pregetă să atace sistemul clerical corupt (călugărul care profită de vanitatea unei femei inculte pentru a întreține relații sexuale cu aceasta - ziua a patra). Remarcabil este că, în patru din povestirile rostite de ea, le apostrofează pe femeile rele și needucate, credule și insensibile, și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Rigby, op. cit., p. 148. 408 Elaine Treharne, op. cit., p. 111. (trad. n.) 409 Catherine S. Cox, art. cit., p. 207. 118 exemplu pentru celelalte femei.410 Figura târgoveței aparține astfel și tradiției comice a epocii medievale, dar și celei satirice clericale.411 Povestirea pe care târgoveața o rostește ne introduce într-un timp mitic, de basm, când zânele locuiau pe pământ. Nota ironică și anticlericală nu lipsește: farmecul lumii precreștine, păgâne este risipit de invazia de monahi și frați cerșetori, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cazul celor mai importante pilde biblice și chiar momentelor de cult. Se cunosc, de pildă, Liturghia jucătorilor, Liturghia bețivilor, alături de parodii ale unor formulări juridice precum Testamentul porcului, Testamentul măgarului sau rezultate "prin valorificarea epistolarului, elementelor Antichității și ale contemporaneității clericale: Epistulae obscurorum virorum"179; nu lipsesc nici parodiile gramaticale, "de felul acelei Vergilius Maro Grammaticus"180. Weisstein contrazice, în Imitations with a vengeange, această opinie, arătând că monografia citată se oprește părtinitor asupra scrierilor în limba latină, deci exclude acele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
primar și cel secundar, și o subfamilie: aceasta din urmă rezultînd din impactul produs de revoluția internațională asupra clivajului capitaliști / muncitori. 1. Clivajul Biserică / Stat. Rezultat al revoluției naționale și deci de origine culturală, clivajul Biserică / Stat îi opune pe clericali anticlericalilor. Clericalii sînt deținătorii influenței politice și sociale a Bisericii, în timp ce anticlericalii sînt adepții separației Bisericii de Stat, ca și a secularizării vieții sociale. În acest tip de clivaj doar două familii politice își găsesc originea specifică. Pentru clericali, democrația
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cel secundar, și o subfamilie: aceasta din urmă rezultînd din impactul produs de revoluția internațională asupra clivajului capitaliști / muncitori. 1. Clivajul Biserică / Stat. Rezultat al revoluției naționale și deci de origine culturală, clivajul Biserică / Stat îi opune pe clericali anticlericalilor. Clericalii sînt deținătorii influenței politice și sociale a Bisericii, în timp ce anticlericalii sînt adepții separației Bisericii de Stat, ca și a secularizării vieții sociale. În acest tip de clivaj doar două familii politice își găsesc originea specifică. Pentru clericali, democrația creștină este
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
pe clericali anticlericalilor. Clericalii sînt deținătorii influenței politice și sociale a Bisericii, în timp ce anticlericalii sînt adepții separației Bisericii de Stat, ca și a secularizării vieții sociale. În acest tip de clivaj doar două familii politice își găsesc originea specifică. Pentru clericali, democrația creștină este moștenitoarea luptelor politico-religioase din trecut. Pentru anticlericali, găsim o familie de partide care poate fi numită laică, seculară sau chiar radicală căci Partidul republican radical și radical-socialist constituiau, la începutul secolului, cea mai mare mîndrie a lor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
mare partid majoritar constituie un fenomen destul de rar în Europa. Istoria politică a vechiului continent oferă o asemenea bogăție de evenimente, încît antagoniștii conflictului de clasă fie s-au fragmentat, fie și-au văzut potențialii alegători atrași cînd de partidele clericale, cînd de cele agrariene. Cît privește multitudinea de sigle și denumiri, rezultat al evenimentelor istoriei, aceasta nu reușește să mascheze un atașament comun la libera inițiativă, la concurență, la beneficiu și la autoritatea patronală din întreprinderi. Intensitatea variabilă manifestată de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
jos, reprezentanți în Parlament. Aspectul cel mai amuzant al programului fondator al lui Glistrup va rămîne, fără îndoială, doctrina privind apărarea națională: înlocuirea armatei daneze printr-o înregistrare care declară "noi ne predăm", în rusește bineînțeles. CLIVAJUL BISERICĂ / STAT: PARTIDELE CLERICALE ȘI ANTICLERICALE Confuzia creată de denumirile "dreapta" și "stînga" se datorează în principal influenței conflictului dintre Biserică și Stat. Pentru mulți istorici, catolicul socialist A. de Mun, neobosit apărător al cauzei muncitorești, va fi iremediabil încadrat la dreapta. Dimpotrivă, Emile
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
voința catolicimii. Puternic înrădăcinate într-o rețea de sindicate și de organizații sociale, cooperatiste și culturale, aceste partide au reușit să grupeze lumea catolică și să frîneze expansiunea partidelor muncitorești. Ca în cazul acestora din urmă și a partidelor comuniste, clericalii s-au organizat după modelul partidelor de mase. Acestea însă nu au întîrziat să simtă contradicțiile dintre aripile lor muncitorești și burgheze: numai influența Bisericii a reușit să le mențină unitatea. După cel de-al doilea război mondial, partidele catolice
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
despărțind PPI de secretarul său general Buttiglione, interesat să se alieze cu Berlusconi. Majoritarii au format împreună cu progresiștii (PDS etc.) un pol de centru-stînga al cărui lider, Romano Prodi un "Jacques Delors italian" îi era apropiat. C) Poziția "balama". Partidele clericale dezmint teoria matematică a "partidului pivotal" care atribuie funcția de tip "balama" unui partid mic. În fapt, dacă interclasismul lor include conflicte de interese și lupte ideologice, acesta poate prezenta și anumite avantaje. În realitate, formațiunile creștin-democrate au profitat mult
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
listele giscardiene (1979) sau de centru (1989), conduse de Doamna Veil, sau în cel mai rău caz, pe listele uniunii de dreapta al cărei mesaj contrazicea opțiunea federalistă a democrației creștine (1994). 4. Dezvoltarea democrației-creștine în Scandinavia. Atunci cînd partidele clericale au început să intre în declin în vechile zone catolice, asistăm la apariția unor formațiuni neo-clericale în societățile permisive ale Scandinaviei. Fenomen vechi în Norvegia, acesta rămîne marginal în Finlanda, Suedia și Danemarca. Aceste partide nu se înrudesc cu "democrația
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
naționaliste, coabitează și în alte două formațiuni. Fondat de Sabino Arana Goiri tatăl mișcării culturale basce Partido Nacionalista Vasco (PNV) el este decanul de vîrstă al partidelor naționaliste populiste și se aseamănă foarte mult cu FF irlandez. Catolic și chiar clerical, el a luptat în tabăra republicanilor în timpul războiului din Spania. Independent prin idealul său, PNV reprezintă în mod cert o forță conducînd Comunitatea Autonomă Bască chiar de la crearea acesteia, actualmente aflîndu-se în coaliție cu socialiștii. O altă particularitate a acestui
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
III. Tipologia familiilor politice din Europa ........... IV. Concluzii .......................................................... Apărarea salariaților: partidele muncitorești .................................................................................. I. Trăsăturile comune .............................................. II. Tipologia partidelor muncitorești ....................... III. Partidele aliate .................................................. Apărarea capitaliștilor: partidele patrimoniale .... I. Trăsăturile comune .............................................. II. Tipologia partidelor patrimoniale ...................... III. Dreapta protestatară .......................................... Clivajul Biserică / Stat. Partidele clericale și anticlericale .............................................................. I. Democrația creștină ............................................ II. Partidele anticlericale ........................................ Clivajul centru / periferie. Partidele centraliste și stato-naționaliste ................................................. I. Trăsături distinctive ............................................ II. Partidele de centru din Europa .......................... III. Centralismele extreme ...................................... Apărătorii periferiilor: partidele autonomiste ..... I. Trăsături comune ................................................ II. Tipurile de partide ............................................. III. Concluzii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
multe cărți patristice învață omul să trăiască după Evanghelie”<footnote Sfântul Paisie de la Neamț - Viața, învățăturile și minunile, ediție îngrijită de Arhim. Ioanichie Bălan, Edit. Episcopiei Romanului, 2002, p. 21. footnote>. Astfel, scrierile patristice nu au circulat doar în mediul clerical, ci și simplii credincioși, însetați de frumusețea vieții creștine autentice, s-au apropiat cu dor nestăvilit de cunoașterea tezaurului patristic și de însușirea lui, adăpându-se direct de la izvoarele nesecate de frumusețe și înțelepciune ale gândirii Părinților. Spiritualitatea patristică ne-
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
din Bruxelles în noiembrie 183421, cu cele patru facultăți pe care le avea în compunere (drept, filosofie și litere, medicina, științe), era în fapt o reacție a ideologiei liberale, un răspuns orgolios față de inițiativă celuilalt curent politic important din epoca, clerical, ce (re)fondase, cu câteva luni înainte, Universitatea Catolică de la Louvain 22. Numită inițial Universitatea Liberă din Belgia, ea își va fi schimbat denumirea în 1842 în Universitatea Liberă din Bruxelles. Propunerea de a se constitui o instituție de învățământ
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
abatele Trochu și Emmanuel Desgrées du Loû, La Vie catholique a abatelui Dabry. Ei s-au lovit de violente ostilități, mai ales din partea catolicilor monarhiști, care îi numeau "cei roșii", chiar comunarzi, în timp ce republicanii nu vedeau în ei decît niște clericali. Congresele ecleziastice de la Reims și Bourges au fost o ocazie pentru a organiza puțin mișcarea. La congresul de la Reims (1896) a fost creat Partidul Democratic Creștin, al cărui program avea drept bază apărarea familiei, reglementarea economiei, intervenția statului pentru a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
al alianței dintre putere și Biserică, dintre tron și altar; ei au dovedit că puteai merge la slujbele religioase și chiar să te spovedești, să-ți găsești inspirația în Evanghelie, să-ți întîmpini cu grijă magisteriul pontifical fără să fii clerical. Ei l-au ales atît pe Dumnezeu cît și democrația, menținînd autonomia fiecăreia dintre sferele spirituale și temporale, evitînd subordonarea uneia față de cealaltă și invers. În felul acesta, ei au avut o mare contribuție în integrarea creștinilor în societățile politice
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
participase la formarea MRP-ului. El a dezvoltat în diferite articole, care se adresau unor medii diferite, ideea conform căreia Europa supranațională ar fi o expansiune a Sfîntului Imperiu roman germanic, contribuind, în felul acesta, la lansarea mitului unei Europe clericale și germanice în același timp, a unei Europe Vaticane dominate de Germania. El insistă pe "formația total germanică" a lui Robert Schuman 17. Aceste idei nu au rezistat nici realității unei familii creștin-democrate în fază embrionară, nici examenului relațiilor dintre
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Sturzo a demisionat din Secretariatul politic al partidului său. Grupul parlamentar s-a divizat prin votul aplicat după noua lege electorală care era făcută pentru a asigura victoria fasciștilor, cîțiva deputați votînd în favoarea sa, după care au părăsit partidul: curentul clerical fascist, continuator al clerico-moderantismului, s-a afirmat în momentul în care atacurile împotriva PPI-ului se înmulțeau, culminînd la 24 august 1923 cu asasinarea unui preot din Romagne, don Giovanni Minzoni. În 1924, mai multe personalități catolice, printre care contele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
asupra destinului țării. În 1929, regele Alexandru a stabilit dictatura sa regală, un regim autoritar și tradiționalist. Dacă lăsăm deoparte experiența Partidului Popular Ceh, Europa Central-Răsăriteană nu apare în mod hotărît ca un tărîm creștin-democrat. Continuarea creștinismului social revine formațiunilor clericale, care erau puțin atașate de democrația parlamentară și adesea divizate. Sinteza între intransigență și libertate nu s-a realizat. Ba mai mult, salturile politice ce au condus la regimuri autoritare, chiar dictatoriale, sprijinindu-se pe un creștinism tradiționalist dacă nu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
afacerilor și a domeniului politic, face dificilă afirmarea unui partid revendicîndu-se sau doar inspirîndu-se din creștinism. Și în ciuda eforturilor sale de a se degaja de eticheta confesională lipită de detractorii lui, MRP a fost, în parte, victima unei anumite imagini clericale. În 1973, Étienne Borne avea să dea o lecție în Democrația modernă, organul Centrului Democrat: în țara "care a fost cea a precursorilor și pionierilor săi, democrația creștină, în ciuda episoadelor explozive dar scurte, a întîmpinat cele mai multe dificultăți în a se
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
s-au arătat incapabile și puțin doritoare de a promova mișcările politice reînnoite, atît în plan politic, democratic, cît și ecleziastic: aureolate de prestigiul victoriei (nu învinseseră ele Răul prin excelență?), Bisericile au fost tentate mai ales să dea răspunsuri clericale și mai puțin să pună în aplicare noile soluții care confereau laicilor o greutate deosebită. În unele locuri, după 1990, refacerea democrațiilor întîmpina dificultăți enorme după decenii de regim totalitar, care a slăbit mult valorile morale, familiale, civice. Vom trata
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
op. cit., p. 114.) 57 Ibidem, p. 117. Monk crede că atât convingerile, cât și conduita lui Wittgenstein nu se armonizau cu nici una din tendințele ideologice care se confruntau în Austria anilor ’20: „Datorită disprețuirii tuturor convențiilor, Wittgenstein apărea forțelor conservatoare, clericale, drept socialist; dimpotrivă, socialiștii, care erau suspicioși față de individualismul și atitudinea lui religioasă, presimțeau în el un clerical reacționar.“ (R. Monk, op. cit., p. 208.) 58 Sunt semnificative relatările surorii sale Hermine: „În multe privințe, Ludwig este profesorul înnăscut: totul îl
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
se armonizau cu nici una din tendințele ideologice care se confruntau în Austria anilor ’20: „Datorită disprețuirii tuturor convențiilor, Wittgenstein apărea forțelor conservatoare, clericale, drept socialist; dimpotrivă, socialiștii, care erau suspicioși față de individualismul și atitudinea lui religioasă, presimțeau în el un clerical reacționar.“ (R. Monk, op. cit., p. 208.) 58 Sunt semnificative relatările surorii sale Hermine: „În multe privințe, Ludwig este profesorul înnăscut: totul îl interesează și știe să prindă și să facă clar din toate ceea ce este mai important. Am avut și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
medio bulgar. Asumarea credinței ortodoxe a adus după sine răspândirea, pe plaiurile noastre, a slavonei liturgice. Slujbele oficiate în slavonă nu aveau cum să nu prindă rădăcini la un popor credincios. Chiar dacă, la început, s-a înfiripat doar printre elitele clericale, scripturile citite în biserici aveau să împingă încet, dar sigur, slavona până în inimile și sufletele oamenilor. Este unicul mod plauzibil de a explica această înrâurire lingvistică în condițiile în care aportul genetic slav este aproape inexistent în ținuturile noastre. Următorul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]