1,121 matches
-
symptoma - ceea ce se produce, apare, de la sym - împreună; piptein - a cădea) sunt acele manifestări ale bolii care apar în primul rând în sfera de percepție a bolnavului și sunt experiențiate de acesta la nivel subiectiv. Ele pot fi cunoscute de clinician doar indirect, prin intermediul declarațiilor pacientului (de exemplu, starea de frică). Unele semne și simptome tind să apară împreună, constituind sindroame (gr. syn - împreună; dromos - cale, cursă), numite și tulburări. Spre exemplu, concepțiile negative legate de propria persoană, prezent și viitor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Conceptualizarea clinică profesională asigură comunicarea între profesioniști. Prin conceptualizarea de interfață ne asigurăm că pacientul poate răspunde (pe tot parcursul intervenției), la cele trei întrebări descrise mai sus, indiferent de nivelul său educațional. La acest nivel apar frecvent diferențe între clinicienii experți și novici. Novicii vor ignora adesea conceptualizarea de interfață, ceea ce va determina o aderență scăzută la tratament a pacientului și o eficiență scăzută a tratamentului. Lipsa unei conceptualizări clinice sau o conceptualizare clinică inadecvată, negativă, poate amplifica sau genera
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
socială, lipsă de interes, inapetență, tulburări de somn etc.) Anamneza și examenul general pe aparate și sisteme trebuie să identifice factorii nociceptivi pentru îndepărtarea acestora. VII.3.4. CLASIFICAREA DURERII CRONICE O clasificare fiziologică a durerii cronice poate fi utilă clinicianului pentru diagnostic și conduită terapeutică sau unei aprecieri prognostice, cât mai corecte atât pentru medicina alopatică (prin laserterapia de interferență) cât și în cea alternativă, din care face parte (bio)laserterapia. Există patru categorii de bază ale sindroamelor algice: Durerea
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
principiile” cunoașterii, sunt de origine rațională și comune tuturor spiritelor omenești (“conceptualismul” lui Kant). Problema naturii cunoașterii ne face să distingem diverse forme ale cunoașterii, îndeosebi pe acelea ce țin de spiritul ființei (ex: comprehensiunea care îl leagă pe medicul clinician de bolnavul său) și pe acelea ce țin de spiritul geometric. Primul tip de cunoaștere este cerut in toate “științele umane” (psihologie, pedagogie, etc.), al doilea tip convine științelor despre lume. în sfărșit, problema importanței cunoașterii noastre este aceea de
Mitul lui Sisif – atributul cunoaşterii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Eglantina Becheru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2310]
-
klinikos", unde se referă la "pat" sau la "a se întinde", ceea ce sugerează legătura cu boala/sănătatea. Scurt spus, indiferent de domeniul abordat, dacă se vizează starea de sănătate și boală sub aspect psihologic, atunci domeniul este de competența psihologului clinician. Relațiile psihologiei clinice cu medicina, respectiv psihiatria, a căror sorginte poate fi întâlnită încă din primele acte medicale, cunosc o strânsă interdependență manifestată în investigația clinică și practica terapeutică. Autorul acestei lucrări este un psiholog clinician experimentat, cu o pregătire
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este de competența psihologului clinician. Relațiile psihologiei clinice cu medicina, respectiv psihiatria, a căror sorginte poate fi întâlnită încă din primele acte medicale, cunosc o strânsă interdependență manifestată în investigația clinică și practica terapeutică. Autorul acestei lucrări este un psiholog clinician experimentat, cu o pregătire teoretico-aplicativă serioasă, urmând un model "scientist-practitioner". Astfel, și-a obținut doctoratul la Universitatea din București și a continuat cu studii avansate postdoctorale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
abordării behavioriste comportamentele anormale și normale sunt dobândite și menținute datorită legilor generale ale învățării. Behavioriștii resping orice cauză internă ca o cauză ultimă a comportamentului și susțin că apariția oricărui comportament este legată de mediul înconjurător al persoanei. Astfel clinicienii realizează o analiză orientată în direcția precizării variabilelor de mediu, care sunt în relație cu comportamentele respective. În cadrul acestei abordări se acordă o importanță particulară istoriei perioadei de învățare a pacientului și a condițiilor de învățare, care au fost descrise
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihologice, și funcționarea cognitivă. Acestea ajută în stabilirea unui diagnostic. În plus, informațiile legate de stilul de viață, resursele sociale, concepții proprii și fondul socio-cultural ajută la stabilirea tratamentului. Utilizarea instrumentelor pentru evaluare. Sunt multe tipuri de instrumente pe care clinicienii le folosesc. Orice instrument trebuie să ofere informații valide și de nădejde. Testele biologice ca și CT, PET și MRI, și testele neuropsihologice pot ajuta la depistarea problemelor neurologice care pot cauza aceste simptome. Testele de inteligență oferă informații legate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
observațiile comportamentale, auto-monitorizarea și testele proiective pot indica stiluri de personalitate și deficite de comportament. Probleme în evaluarea adulților și a copiilor. Anumite probleme complică deseori evaluarea procesului. Pacienții pot opune rezistență în oferirea de informații. Contra-transferul are loc atunci când clinicianul încearcă să citească pacientul în funcție de ceea ce urmărește să descopere. Unii clienții nu pot oferi informații din cauza afecțiunilor sau vârstei prea fragede. Manifestările periculoase ale copiilor se pot schimba în mod semnificativ odată cu vârsta. Prejudecățile culturale pot afecta acuratețea evaluării făcute
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să citească pacientul în funcție de ceea ce urmărește să descopere. Unii clienții nu pot oferi informații din cauza afecțiunilor sau vârstei prea fragede. Manifestările periculoase ale copiilor se pot schimba în mod semnificativ odată cu vârsta. Prejudecățile culturale pot afecta acuratețea evaluării făcute de clinician pacienților aparținând altor culturi. Diagnosticarea. Diagnosticul și Manualul Statistic al Tulburărilor Mentale (DSM) este primul set de reguli folosit în diagnosticarea tulburărilor psihologice din SUA. Primele două ediții ale DSM au avut criterii diagnostice vagi și bazate pe teoria psihodinamică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
femeie și la oamenii din alte culturi. Pericolele diagnosticului. Subiectivitatea inerentă în diagnosticarea psihiatrică și stigmatizarea atașată diagnosticului face aplicația lui periculoasă, dar având criterii clare pentru diagnosticare este necesar pentru progresul cercetării pe tulburările psihologice și pentru comunicarea între clinicieni. Ceea ce tocmai am citit este modul în care evaluarea și diagnosticarea vor avea loc în viitor. Evaluarea este procesul de strângere a informațiilor, problemele unei persoane și cauzele posibile ale simptomelor. În viitor, vom putea administra teste biologice și psihologice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sănătății mintale și cercetarea problemelor psihologice. Trebuie să știm ce urmărim când folosim o etichetă și un sistem de diagnosticare standardizat care să ofere definiții ale tulburărilor: a) În primul rând vom explora diferitele tipuri de informații pe care un clinician le va aduna în timpul evaluării. b) Apoi vom trece în revistă testele biologice și psihologice care pot fi folosite în strângerea de informații. De-a lungul acestui proces, clinicianul va trebui să urmărească pericolele care pot să apară în procesul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
primul rând vom explora diferitele tipuri de informații pe care un clinician le va aduna în timpul evaluării. b) Apoi vom trece în revistă testele biologice și psihologice care pot fi folosite în strângerea de informații. De-a lungul acestui proces, clinicianul va trebui să urmărească pericolele care pot să apară în procesul de evaluare și va examina unele dintre acestea în etapele următoare. 2.1. Strângerea informațiilor Dacă un pacient ar veni astăzi la un psiholog, ce fel de informații ar
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
complet, poate avea multe conflicte cu un părinte, care se identifică cu, cultura de origine și nu vrea ca adolescentul să se aculturalizeze în cultura locului. În concluzie sunt 11 tipuri de informații care pot servi unei evaluări corecte. Pentru clinicienii care evaluează și tratează deopotrivă pacienții, procesul de evaluare poate să-i familiarizeze cu detalii privind viața pacientului și funcționarea lui și poate facilita o relație bună între ei și pacienți. 2.2. Instrumente de evaluare Se poate pune întrebarea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tratează deopotrivă pacienții, procesul de evaluare poate să-i familiarizeze cu detalii privind viața pacientului și funcționarea lui și poate facilita o relație bună între ei și pacienți. 2.2. Instrumente de evaluare Se poate pune întrebarea: "Cum strânge un clinician atâtea informații?". Majoritatea lor sunt strânse într-un interviu inițial, când clinicianul își cunoaște pacientul. Interviul poate fi nestructurat, cu doar câteva întrebări deschise de tipul "Vorbește-mi despre tine", sau interviul poate fi structurat, având un set de întrebări
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
privind viața pacientului și funcționarea lui și poate facilita o relație bună între ei și pacienți. 2.2. Instrumente de evaluare Se poate pune întrebarea: "Cum strânge un clinician atâtea informații?". Majoritatea lor sunt strânse într-un interviu inițial, când clinicianul își cunoaște pacientul. Interviul poate fi nestructurat, cu doar câteva întrebări deschise de tipul "Vorbește-mi despre tine", sau interviul poate fi structurat, având un set de întrebări care sunt adresate fiecărui pacient. Clinicianul va asculta răspunsurile pacientului și modul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
strânse într-un interviu inițial, când clinicianul își cunoaște pacientul. Interviul poate fi nestructurat, cu doar câteva întrebări deschise de tipul "Vorbește-mi despre tine", sau interviul poate fi structurat, având un set de întrebări care sunt adresate fiecărui pacient. Clinicianul va asculta răspunsurile pacientului și modul în care acesta răspunde, dacă pacientul ezită când vorbește despre căsătorie, dacă evită să vorbească despre băutură, dacă pare trist când vorbește despre carieră, pentru a obține indicatori nonverbali despre ceea ce-l deranjează pe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
asculta răspunsurile pacientului și modul în care acesta răspunde, dacă pacientul ezită când vorbește despre căsătorie, dacă evită să vorbească despre băutură, dacă pare trist când vorbește despre carieră, pentru a obține indicatori nonverbali despre ceea ce-l deranjează pe pacient. Clinicianul poate chestiona membrii familiei pacientului, pentru informații referitoare la problemele psihologice ale familiei din trecut sau chiar ale pacientului, sau despre simptomele actuale ale pacientului. Informațiile din partea familiei sunt importante dacă pacientul este un copil sau un adult care nu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pacientului, pentru informații referitoare la problemele psihologice ale familiei din trecut sau chiar ale pacientului, sau despre simptomele actuale ale pacientului. Informațiile din partea familiei sunt importante dacă pacientul este un copil sau un adult care nu-și poate exprima simptomele. Clinicienii au un set de teste care-i ajută în strângerea informațiilor de la pacienți. Cu toate acestea, mai întâi vom urmări cele două criterii importante în evaluarea calității oricărui test validitate și fidelitatea. 2.2.1. Validitatea Este necesar să se
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rândurile care urmează nu sunt chestionare raport asupra pacientului, ci interviuri sau observații care impun terapeutului să stabilească judecăți asupra pacienților evaluați. Aceste teste ar trebui să aibă o fidelitate mai mare în cazul în care doi sau mai mulți clinicieni ajung la aceeași concluzie în cazul unui pacient. Pe fondul determinării calității unui test, voi aminti mai multe tipuri de teste folosite în procesul de evaluare. 2.2.3. Testele biologice Testele biologice pot oferi informații cruciale despre pacienți și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a creierului unui pacient. Dar nu putem folosi aceste tehnologii, încă, pentru a diagnostica tulburările psihologice specifice, deoarece nu înțelegem aspectele biologice ale acestor tulburări. 2.2.4. Testele neuropsihologice Dacă există anumite probleme neurologice care-l afectează pe pacient, clinicianul poate folosi teste cu foaia și creionul pentru a putea detecta deficite cognitive sau motorii, ca și o problemă de atenție sau tendința de a ignora obiecte din câmpul vizual. Unul foarte des întâlnit este testul neuropsihologic Bender-Gestalt. Acest test
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
obținute de persoane aparținând aceluiași grup de vârstă. Un scor IQ de 100 înseamnă că persoana a avut cam același rezultat cu persoane din grupa sa de vârstă. 2.2.6. Interviurile clinice structurate Am menționat mai înainte că un clinician va încerca să afle informații despre pacient încă de la primul interviu. Uneori aceste interviuri sunt informale și nestructurate. Din ce în ce mai mult, clinicienii și cercetătorii folosesc ceea ce este cunoscut ca interviul structurat. Într-un astfel de interviu clinicianul îi adresează pacientului o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu persoane din grupa sa de vârstă. 2.2.6. Interviurile clinice structurate Am menționat mai înainte că un clinician va încerca să afle informații despre pacient încă de la primul interviu. Uneori aceste interviuri sunt informale și nestructurate. Din ce în ce mai mult, clinicienii și cercetătorii folosesc ceea ce este cunoscut ca interviul structurat. Într-un astfel de interviu clinicianul îi adresează pacientului o serie de întrebări legate de simptomele pe care acesta le are sau pe care le-a avut în trecut. Formatul întrebărilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai înainte că un clinician va încerca să afle informații despre pacient încă de la primul interviu. Uneori aceste interviuri sunt informale și nestructurate. Din ce în ce mai mult, clinicienii și cercetătorii folosesc ceea ce este cunoscut ca interviul structurat. Într-un astfel de interviu clinicianul îi adresează pacientului o serie de întrebări legate de simptomele pe care acesta le are sau pe care le-a avut în trecut. Formatul întrebărilor și al întregului interviu este structurat și standardizat, iar răspunsurile date sunt interpretate de clinician
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
clinicianul îi adresează pacientului o serie de întrebări legate de simptomele pe care acesta le are sau pe care le-a avut în trecut. Formatul întrebărilor și al întregului interviu este structurat și standardizat, iar răspunsurile date sunt interpretate de clinician în funcție de criterii concrete (vezi tabelul nr. 2.3.) La sfârșitul interviului, clinicianul ar trebui să aibă suficiente informații pentru a determina dacă simptomele prezentate implică un diagnostic legat de probleme psihologice majore. Mai multe interviuri de acest fel s-au
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]