KorAP: Find »[drukola/base=clitic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...23 >

560 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

în nucleul propozițional, nu este clar care este această proiecție înaltă la care verbul se deplasează. Ledgeway (2015a: 14) subliniază faptul că atât formele sintetice, cât și formele analitice pot fi precedate de adverbul de negație propozițională nu și de clitice pronominale, componente ale domeniului flexionar. Faptul că verbul precedă adverbe de tipul des, mereu (v. Alboiu 2002) arată că verbul este plasat în domeniul flexionar (se aplică deplasarea V-la-I) (5a-b). De asemenea, cuantificatorii flotanți (e.g. toți) (5c) arată că verbul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
pentru prima dată de Dobrovie-Sorin (1994) (v. și Barbu 1999), privește stricta adiacență dintre elementele nucleului verbal (NEG - CL - V pentru structurile sintetice, respectiv NEG - CL - AUX (- AUX) - V pentru structurile analitice): nucleul verbal poate fi dislocat doar de adverbele clitice mai, cam, și, prea, tot, elemente cu statut de centru (X0), nu de grup (XP) (v. (6)), spre deosebire de alte limbi romanice, în care inserarea de constituenți în nucleul verbal este mai liberă ((7a-b) vs. (7c-d)). (6) a. Mariaar (*Maria) fi

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
veche, inversiunea este mult mai răspândită (v. §IV.3.2.1): (9) a. Citește-mi scrisoarea! b. citindu-mi scrisoarea c. Găsi-l-ar ăl din baltă! (internet) d. Ducă-se pe pustii! Pentru a putea deplasa verbul lexical la stânga cliticului (9a,b,d) sau la stânga complexului clitic plus auxiliar (9c) păstrând analiza conform căreia verbul se deplasează drept centru (X0-movement), există două soluții tehnice, ambele contrazise de datele lingvistice: (a) neaplicarea regulii de formare a centrului complex și derivarea prin

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
IV.3.2.1): (9) a. Citește-mi scrisoarea! b. citindu-mi scrisoarea c. Găsi-l-ar ăl din baltă! (internet) d. Ducă-se pe pustii! Pentru a putea deplasa verbul lexical la stânga cliticului (9a,b,d) sau la stânga complexului clitic plus auxiliar (9c) păstrând analiza conform căreia verbul se deplasează drept centru (X0-movement), există două soluții tehnice, ambele contrazise de datele lingvistice: (a) neaplicarea regulii de formare a centrului complex și derivarea prin deplasare lungă a centrului (engl. Long Head

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
engl. Long Head Movement)2, operație propusă de Rivero (1993); (b) descompunerea centrului complex printr-o operațiune de excorporare (engl. Excorporation), propusă de Roberts (1991). Faptul că niciuna dintre aceste operațiuni nu se aplică este dovedit neechivoc de comportamentul adverbelor clitice în raport cu fenomenele de inversiune de mai sus. Adverbul clitic mai este un modificator aditiv aspectual al predicației (Donazzan și Mardale 2010), generat în câmpul ASPECT din domeniul flexionar; sub inversiune, mai se deplasează odată cu verbul, distribuție care indică faptul că

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
1993); (b) descompunerea centrului complex printr-o operațiune de excorporare (engl. Excorporation), propusă de Roberts (1991). Faptul că niciuna dintre aceste operațiuni nu se aplică este dovedit neechivoc de comportamentul adverbelor clitice în raport cu fenomenele de inversiune de mai sus. Adverbul clitic mai este un modificator aditiv aspectual al predicației (Donazzan și Mardale 2010), generat în câmpul ASPECT din domeniul flexionar; sub inversiune, mai se deplasează odată cu verbul, distribuție care indică faptul că verbul tranzitează domeniul flexionar (argument împotriva analizei (a)); comportamentul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
este un modificator aditiv aspectual al predicației (Donazzan și Mardale 2010), generat în câmpul ASPECT din domeniul flexionar; sub inversiune, mai se deplasează odată cu verbul, distribuție care indică faptul că verbul tranzitează domeniul flexionar (argument împotriva analizei (a)); comportamentul adverbului clitic mai arată că nici analiza (b) nu este posibilă pentru că ar presupune excorporarea a mai mult de un centru, iar excorporarea este permisă pentru un singur centru 3. (10) a. Mai citește-mi scrisoarea! b. "mai citind, mai studiind, am

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
care sunt trăsăturile care cauzează deplasarea verbului, (ii) ce valori marchează auxiliarele românești, (iii) care sunt limitele domeniului flexionar, (iv) ce statut au așa-numitele "particule" de infinitiv și conjunctiv, (v) adjuncția la stânga uniformă a elementelor de tip X0 (adverbele clitice, negația afixală), (vi) cum se explică efectul de blocare indus de nu, dar nu și de ne-. Înainte de formula analiza, este necesar să menționăm că adoptăm ipoteza centrului verbalizant v (Hale și Keyser 1993; Chomsky 1995) și, implicit, perspectiva conform

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Batepe Ion-l! (18) a. Dă-mi banii! b. *Dăbanii-mi! (19) a. Bate-l-ar soarta pe Vasile! b. *Batepe Vasile l-ar soarta! După cum se poate observa din exemplele (b), în toate situațiile în care verbul se deplasează la stânga cliticului pronominal / complexului clitic + auxiliar, obiectul direct (indiferent de forma de construcție, prepozițional (17), (19), sau non-prepozițional (18)) nu se poate deplasa odată cu verbul 11. Din această scurtă prezentare, rezultă că o condiție importantă asupra deplasării ca grup a verbului românesc

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
18) a. Dă-mi banii! b. *Dăbanii-mi! (19) a. Bate-l-ar soarta pe Vasile! b. *Batepe Vasile l-ar soarta! După cum se poate observa din exemplele (b), în toate situațiile în care verbul se deplasează la stânga cliticului pronominal / complexului clitic + auxiliar, obiectul direct (indiferent de forma de construcție, prepozițional (17), (19), sau non-prepozițional (18)) nu se poate deplasa odată cu verbul 11. Din această scurtă prezentare, rezultă că o condiție importantă asupra deplasării ca grup a verbului românesc este ca argumentul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
fenomen care asigură deplasarea VP în condițiile descrise mai sus (§2.1 supra) 2.6 Concluzii. Rezumat Plecând de la observațiile din §1 referitoare la avantajele unei analize bazate pe deplasare XP în derivarea verbului românesc (fenomenele de inversiune, adjuncția adverbelor clitice la verbul lexical), ne-am propus să examinăm măsura în care datele limbii române se pot reanaliza din această perspectivă. Astfel, în §2.1, prin examinarea unor date din română și din perspectivă comparată, am ajuns la concluzia că o

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
trăsături  sau trăsăturile verbale de mod, timp, aspect (cf. Biberauer și Roberts 2010). De asemenea, vom examina elementele funcționale din nucleul propozițional pentru a determina pozițiile în care acestea se generează/deplasează; vom arăta că elemente funcționale precum auxiliarele verbale, cliticele pronominale, negația propozițională și complementizatorul să marchează limita dintre domeniul flexionar IP și domeniul complementizatorului CP/periferia stângă a propoziției, astfel că elementele lexicale care apar la stânga acestora sunt automat calificate drept elemente de periferie stângă propozițională. 3.1 Nivelul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
T' [uMood] [Ind] [3] qp T0 ASPP [iT][Pres][2] qp tVP ASP' 2 ASP0.... [iAsp][Imp][1] Rezultate de reținut • deplasarea verbului în domeniul flexionar este strict locală; verbul tranzitează toți specificatorii verbali din domeniul flexionar • elementele adverbiale slabe / clitice, care au statut de centru X0, se încorporează prin adjuncție la stânga, singurul tip de adjuncție permis în gramatica antisimetrică (Kayne 1994) • în concordanță cu dezideratul (exprimat mai sus) conform căruia fiecare limbă selectează din mulțimea de trăsături puse la dispoziție

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Pres][2] qp [uT] [Pres] [2] [Viitor] tVP ASP' [Viitor] 2 ASP0 aș [iAsp][Imp][1] [uMood] [Cond] [3] O poziție intermediară de deplasare este [Spec, ASPP], unde are loc încorporarea centrului adverbial mai prin adjuncție la stânga. Faptul că adverbul clitic se deplasează odată cu verbul în inversiunea condițională (93) reprezintă un diagnostic pentru încorporare (derivarea încorporării este aceeași ca în (82) supra). (93) a. mai lua-l-ar naiba! b. limba de lemn a acestui rinocer bolsevic !... mai duce-te-ai

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
totul lipsit de abilitatea de a atribui rol tematic, această proprietate căzând sub incidența verbului lexical; - pierdere de trăsături (morfo)sintactice (engl. syntactic attrition): pierderea trăsăturii [+prezent], decategorializare; - reducție (morfo)fonologică (v. (96); (95) vs (94)) și dobândirea statutului de clitic (cuvânt dependent sintacticși morfofonologic); - generare / deplasare într-o poziție mai înaltă: INSERARE în centrul MOOD0. Cu alte cuvinte, două procese s-au împletit în gramaticalizarea verbului a avea în structura perfectului compus. În primul rând, pierderea structurii tematice a condus

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
position (see now also Schifano [2015b]). However, it is clear that it does not target the highest available position within the sentential core, since it must follow the negator nu "not", pronominal object clitics, and all five of the so-called "clitic" adverbs [mai, cam, prea, tot, și50]" (Ledgeway 2015a: 14). Cliticizarea adverbului mai a fost discutată mai sus; analiza se poate extinde la celelalte adverbe clitice, care se încorporează în aceeași manieră ca mai, diferența dintre ele ținând de proiecția în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
must follow the negator nu "not", pronominal object clitics, and all five of the so-called "clitic" adverbs [mai, cam, prea, tot, și50]" (Ledgeway 2015a: 14). Cliticizarea adverbului mai a fost discutată mai sus; analiza se poate extinde la celelalte adverbe clitice, care se încorporează în aceeași manieră ca mai, diferența dintre ele ținând de proiecția în care se generează, în strânsă legătură cu semantica cu care sunt asociate. Rămân astfel de analizat natura cliticelor pronominale (§3.2 infra) și statutul negației

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
analiza se poate extinde la celelalte adverbe clitice, care se încorporează în aceeași manieră ca mai, diferența dintre ele ținând de proiecția în care se generează, în strânsă legătură cu semantica cu care sunt asociate. Rămân astfel de analizat natura cliticelor pronominale (§3.2 infra) și statutul negației propoziționale (§3.3 infra). De asemenea, identificarea poziției de generare a "particulei" / complementizatorului să (§3.4 infra) este un pas obligatoriu pentru analiza structurilor cu inversiune (§3.5 infra). Întrucât gramatica V2 a

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
se prezintă ca în (99), XP notând proiecțiile care vor fi identificate în cele ce urmează: (99) XP NEGP XP MOODP TP ASPP a. să nu i-l daui ti ti b. nu i l- am dati ti 3.2 Cliticele pronominale Distribuția generală a cliticelor pronominale în română este următoarea: − configurații proclitice(100):pronumele clitice precedă verbul sintetic / auxiliarul (auxiliarele) în structuri perifrastice și sunt precedate de negație și de complementizatorii să și a (100) a. îlvăd/îlvedeam/îlvăzusem b

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
XP notând proiecțiile care vor fi identificate în cele ce urmează: (99) XP NEGP XP MOODP TP ASPP a. să nu i-l daui ti ti b. nu i l- am dati ti 3.2 Cliticele pronominale Distribuția generală a cliticelor pronominale în română este următoarea: − configurații proclitice(100):pronumele clitice precedă verbul sintetic / auxiliarul (auxiliarele) în structuri perifrastice și sunt precedate de negație și de complementizatorii să și a (100) a. îlvăd/îlvedeam/îlvăzusem b. l-am văzut /îlvoi vedea

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
urmează: (99) XP NEGP XP MOODP TP ASPP a. să nu i-l daui ti ti b. nu i l- am dati ti 3.2 Cliticele pronominale Distribuția generală a cliticelor pronominale în română este următoarea: − configurații proclitice(100):pronumele clitice precedă verbul sintetic / auxiliarul (auxiliarele) în structuri perifrastice și sunt precedate de negație și de complementizatorii să și a (100) a. îlvăd/îlvedeam/îlvăzusem b. l-am văzut /îlvoi vedea /l-oi fi văzut c. nuîl văd / nuîl vedeam /nuîl

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
fi văzut c. nuîl văd / nuîl vedeam /nuîl văzusem d. nul-am văzut /nuîl voi vedea / nul-oi fi văzut e. săîl văd / să nu îl văd f. a-l vedea /a nu-l vedea - configurațiile enclitice(101)-(102): pronumele clitice sunt precedate de verbul la gerunziu, de imperativul pozitiv (101) (sub coordonare, encliza este obligatorie în limba standard cel puțin pentru primul conjunct, (101b)); tot cu encliză pronominală apare și inversiunea subjonctivului și a condiționalului în imprecații (102) (101) a

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
a condiționalului în imprecații (102) (101) a. văzându-l/nevăzându-l b. citește-l / du-te și citește-l/du-te și îlcitește (102) a. ducă-l pe pustii b. lua-te-ar naiba! - o situație specială de encliticizare prezintă cliticul de acuzativ feminin de persoana a 3-a singular (o), care se encliticizează atunci când auxiliarul începe cu o vocală ((103a-c) vs (103d)); encliza lui o este determinată fonologic în acest caz (fiind o strategie de evitare a hiatului), deci nu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-a singular (o), care se encliticizează atunci când auxiliarul începe cu o vocală ((103a-c) vs (103d)); encliza lui o este determinată fonologic în acest caz (fiind o strategie de evitare a hiatului), deci nu prezintă un interes deosebit pentru sintaxa pronumelor clitice românești (103) a. ai citi-o / l-a citit b. ați văzut-o / l-ați văzut c. o fi citit-o / l-o fi citit d. o veți citi / vedea În literatura asupra cliticelor pronominale din limbile europene (v. Rivero

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
un interes deosebit pentru sintaxa pronumelor clitice românești (103) a. ai citi-o / l-a citit b. ați văzut-o / l-ați văzut c. o fi citit-o / l-o fi citit d. o veți citi / vedea În literatura asupra cliticelor pronominale din limbile europene (v. Rivero 1997; Roberts 2010a și bibliografia) se insistă asupra existenței a două sisteme de cliticizare, distinse în funcție de "orientarea" pronumelui clitic: clitice orientate spre C(omplementizator)51 vs clitice orientate spre I52 (flexiune). În limbile romanice

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]