360 matches
-
din partea ocârmuirii.” Citatul este extras din jalba înaintată isprăvniciei la 30 august 1834, semnată de aga Dimitrie Iamandi, vornicul Neculai Dimitriu, spătarul Grigore Razu, spătarul Dumitru Ioga, comisul Neculai Teodor, comisul Costachi Teodor, clucerul Constandin Negură, căminarul Costache Șendrea și clucerul Ioan Mardari. Departamentul Trebilor din Lăuntru se opune propunerii jeluitorilor hușeni, informează isprăvnicia la 20 septembrie 1834 și solicită Episcopului Sofronie Miclescu „ca pe un ocârmuitor proprietății să binevoești a pune la cale”. Departamentul Trebilor din Lăuntru înștiințează la 16
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
încă”. În scrisoarea sa Anastasie Panu face referire și la „spiculul salhanalelor” care „se urmează tocma de cea mai mare parte dintre proprietarii dughenilor”, cum ar fi: frații Dobrești în număr de trei, posesori de moșii, șetrarul Danilciu, medelnicerul Holban, clucerul Buzdugan, pitarul Micle, Pavel și Teodor Neculau, Mihalache Zott, Dimitrie Manole, Ioan Curuilan, Gheorghe Ghibănescu, Dimitrie Ciușmegiu, Donciu Vasiliu, Costache Buzdugan, Ivanciu Anastasiu, Hriste, Neculai Stan, Ștefan Deniș, Petrache Boldescu, Stoian Gheorghiu și alții, „neguțitori cu tărăbi și șoproane, deși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mai înalte locuri. 1834 aug(ustă 30 zile <ss> Dimitrie Iamandi aga <ss> Neculai Dimitriu vor(nică <ss> Grigori Râz spăt(ară <ss> Dumitriu Ioga spăt(ară <ss> Neculai Teodor com(isă <ss> Costachi Teodor com(isă <ss> Costandin Negură clucer <ss> Vasâle Tutovan com(isă <ss> Costachi Seuhesc pah. <ss> Ioan Mardari clucer D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia Fălciu, Tr. 627, Op.689, dosar 636, f.2, Original 1835 aprilie 16. - Departamentul Treburilor din Lăuntru scrie Episcopului Sofronie Miclescu al
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Neculai Dimitriu vor(nică <ss> Grigori Râz spăt(ară <ss> Dumitriu Ioga spăt(ară <ss> Neculai Teodor com(isă <ss> Costachi Teodor com(isă <ss> Costandin Negură clucer <ss> Vasâle Tutovan com(isă <ss> Costachi Seuhesc pah. <ss> Ioan Mardari clucer D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia Fălciu, Tr. 627, Op.689, dosar 636, f.2, Original 1835 aprilie 16. - Departamentul Treburilor din Lăuntru scrie Episcopului Sofronie Miclescu al Hușilor despre jalba trimisă de negustorii din Huși pentru înființarea unei salhanale. Departamentul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
trăpașii ei, mergea înșeuat armăsarul prințului. Spre prânz au ajuns la Turlac. Vodă a poruncit din caleașcă să se întindă corturile și spuse că ar dori să prânzească cu domnia sa Selin Kuciuk. Tocmai atunci trecea pe lângă rădvanul domnesc Panait Cioranu, clucerul, fratele lui Ștefan Cioranu, marele serdar, cel de s-a hainit împotriva lui vodă și a trecut de partea Bălăceanului. Acela a fost pedepsit luându-i-se viața, sus pe deal, la mânăstirea lui Mihai Vodă cel Viteaz. Văzându-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ștefan Cioranu, marele serdar, cel de s-a hainit împotriva lui vodă și a trecut de partea Bălăceanului. Acela a fost pedepsit luându-i-se viața, sus pe deal, la mânăstirea lui Mihai Vodă cel Viteaz. Văzându-l vodă pe clucer, i-a poruncit să-l caute și să-l aducă pe imbrohor. Calul Cioranului fiind tot numai o apă, clucerul, om voinic și mâncăcios din fire, i-a cerut beizadelei să-i dea voie să încalece armăsarul ce făcuse drumul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fost pedepsit luându-i-se viața, sus pe deal, la mânăstirea lui Mihai Vodă cel Viteaz. Văzându-l vodă pe clucer, i-a poruncit să-l caute și să-l aducă pe imbrohor. Calul Cioranului fiind tot numai o apă, clucerul, om voinic și mâncăcios din fire, i-a cerut beizadelei să-i dea voie să încalece armăsarul ce făcuse drumul până acolo fără nici o povară. Beizadea Ștefan încuviință și clucerul descălecă de pe calul său și sări vioi în șaua armăsarului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aducă pe imbrohor. Calul Cioranului fiind tot numai o apă, clucerul, om voinic și mâncăcios din fire, i-a cerut beizadelei să-i dea voie să încalece armăsarul ce făcuse drumul până acolo fără nici o povară. Beizadea Ștefan încuviință și clucerul descălecă de pe calul său și sări vioi în șaua armăsarului. Nu se avântă bine în galop că și căzu de pe cal cu șa cu tot. Muri pe loc. Când ajunse doctorul Pylarino, nu mai avu ce să-i facă, în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vodă a luat șaua să o cerceteze. I se păru că deslușește o urmă de cuțit pe curelele șeii, dar... Oamenii, boieri și slugi, s-au speriat cu toții. Cu mic cu mare, l-au plâns și l au vegheat pe clucer și l-au trimis cu călărași la București, pe o năsălie trasă de doi cai, ca să-l îngoape neamurile lui. Seara târziu, după ce luminile taberei se stinseseră, vodă auzi șoapta lui Ștefan: — Taică, asta era gătită pentru mine, nu-i
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aci ar fi trebuit să se gândească în ce fel vor răspunde dacă se petrec astfel de întâmplări. Știu că vă spuneți toți în mințile domniilor voastre că am avut noroc că mi-am scrântit mâna, doar eu mă tot întreb: clucerul Panait cu ce a greșit? — Domnia sa beizadea Ștefan are dreptate, conchise Nicolae Mavrocordat. Am stat de vorbă cu Aga Selin și tot ce s-a spus aci e adevărat. În ce mă privește sunt trup și suflet alături de măria sa Io
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se căscase între ei, ci, așa i se păru spătarului, vorbi alăturea cu drumul. — Fă-mă mamă cu noroc și aruncă-mă în foc! Mă întreb oare de câte ori o să fie prins cu furtișaguri și uneltiri ruda noastră Constantin Știrbei, marele clucer? Când l-a dovedit Șerban Vodă, pomenit fie-i numele, a umblat mama de l-a scos basma curată, acum l-am descoperit noi însușindu-și dările din Mehedinți. Ce folos că l-am judecat și l-am închis, a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a scos basma curată, acum l-am descoperit noi însușindu-și dările din Mehedinți. Ce folos că l-am judecat și l-am închis, a venit pentru el nașul Dinu, l a scos de la popreală și iată-l iară mare clucer. Mihai Cantacuzino întoarse capul spre domn și-l măsură cu un aer absent. Nu înțelegea nimic. Ce i s a năzărit lui Constandin al Stancăi de Știrbei? — Cred că avea dreptate naș Dinu, că doar n-o să îndreptăm noi lumea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rugăciunea într-o tonalitate minoră: — Pentru rugăciunile Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, pentru care s-a ridicat această Sfântă Cruce, pomenește pe robii tăi Io Mihai Voievod cel tăiat cu Doamna lui Stanca și coconul lor Petrașco Vodă, precum și pe Radul clucerul, Preda postelnicul, Stroe stolnicul și Voicul pietrarul și fă-le lor veșnică pomenire. Se închinară amândoi tăcuți și se despărțiră de calea Câmpulungului, luând-o la stânga pe un drum mai îngust care-i scoase chiar la râul Dâmboviței. Trecură apa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
replică Ștefan. — „S-au ridicat această cinstită cruce, pentru rugăciunea și lauda Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, în zilele lui Io Mihai Voievod și ale Doamnei lui, Stanca, și fiului lor Petrașco Voievod; și a fost făcută de dumnealui Radu vel clucer și dumnealui Preda vel postelnic și dumnealui Stroe vel stolnic.” Așa scria. Și știi așa ce este scris pe toate pietrele pe lângă care te-au purtat pașii? — Nu sunt atât de vrednic, dar am învățat multe înscrisuri și mă rog
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pomelnicele pe care le citeau pe nas doi ieromonahi binecuvântând la fiecare pomelnic prinoasele de pe care îl luaseră. Toate fără deosebire glăsuiau: „Pe robul lui Dumnezeu Io Constantin Voievod izbăvește-l, Doamne, de prigoana păgânilor, se roagă pentru aceasta Petru clucerul, Stamate căpitanul, Sevasta, Maria și...” Pomelnicul se înșira monoton, iar atunci când se termina, celălalt ieromonah relua cu glas mare aceeași formulă de început, pierzându-se treptat într-o șoaptă enumerarea ultimelor nume. De fiecare dată când se rostea „Io Constantin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
zapisul întocmit la 25 iulie 1614 de Constantin Corpaci și ai să vezi că la acea vreme oamenii nu se prea gândeau să spună cu amănuntul cât și cum lasă danie mănăstirilor. Uite la dania de față: „Însumi... Constantin Corpaci clucer, în acest zapis al meu... am dat sfintei mănăstiri,... numită Sava, ce este din târgul Iași,... partea mea de vie , pe care o am cu sora mea, cneaghina Nastasia Varticoaie... în viile numite Copoul”. Cine știe cât reprezenta acea jumătate de vie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Durac spune că: „am dat și am dăruit a mea dreaptă șarbă țigancă, anume Tudora, fata lui Ivan cizmarul...dumisale lui Iane postelnicul al doile... la svânta mănăstire din Dealul Mare”. În zapisul din 13 aprilie 1671 (7179), Andoca fost clucer scrie: „Am dat un teiascu de ceară cu loc cu tot, ce iaste aicea, în Iași, pe Ulița Sărării,...Acesta teiascu l-am dat eu danie... la svânta mănăstire de la Dealul Mare, pentru sufletul mieu și a giupânesei mele Măricuții
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
este și aproape de sfânta mănăstire. Drept urmare, rugătorii de aici își puteau face sălașe pentru oi, vite, cai și câte alte acareturi trebuincioase unei gospodării mari. Acestora li se adaugă la 9 august 1671 (7179) o danie a lui Statie, fost clucer, și a soției sale. Este vorba de seliștea Dăieni pe Prut, care înainte a fost ascultătoare de „morile gospod de Iași”. Și vodă parcă ar fi fost în concurență cu timpul, încât la 12 noiembrie 1671 (7180) dăruiește Cetățuii moșia
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ceva-cumva cam atât? - grăi vizirul, gonind cadânele. Păi să ne socotim! - zise spătarul Vulture. Două de la logofătul Veardză, c-a rămas pe drumuri. — Două! - notă viziriul. — Două de la hatmanul Viezure, că i-au pângărit giupâneasa. — Patru! - zise viziriul. — Două de la clucerul Stănilă, că i-au pârjolit casa. — Șase! Una de la preasfinția-sa Amfibie, că i-au pervertit giudecata. — Șapte! — Una din partea bivelvornicului Stronțiu, că l-au pus de-au giucat geamparalele ziua-n-amiaza mare cum l-au făcut mă-sa, care dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
e singura. Ascultă ce spune “Io Grigorie Alexandru Ghica voievod” la 4 aprilie 1775: “Oamenii carei șed pi moșiile mănăstirii Socolii,... vând vin pe moșiile mănăstirii și vinul mănăstirii stă închis... Deci,... prin cartea domnii mele să dă volnicie dumnealui clucerului (Iordache) ca să aibă a popri pe toți acei ce vor vrea să vândă vinul lor până să va vinde vinul mănăstirii și apoi să vândă și ei”. --Faptul că acea pivniță avea mare căutare ni-l dovedesc și cele două
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cărți și studii despre arta militară. Următorul, Mihai, deși nu era un om sărac, ducea o viață deosebit de simplă. Fratele acestora, Constantin Brătianu, este cel care avea să dețină prima mare funcție În secolul al XIX-lea, aceea de mare clucer În vremea lui Alexandru al II-lea Ghica. Din căsătoria lui Constantin cu Anastasia Țigveanu vor rezulta șapte copii, Între care, trei băieți: Teodor, Dumitru și Ion. Ultimii doi aveau să facă strălucite cariere În politica românească a secolului. Pentru
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
femeia și feciorii lui, spun în zapis: „Am vândut a noastră casă din târgu din Iași, de pe Ulița Strâmbă, cu pivniță de piatră și cu tot locul până în uliță, și până în gardul chervăsăriei. Acesta am vândut noi dumisale lui Dumitrașco clucerul, drept doao sute cincizăci de lei, însă banii au fost tot galbini de aur”. Doamne! Cât a mai bănet, părinte! Păi tu vezi ce case sunt și cât loc e aici? Și cât de frumos stau așezate casele! Apoi unde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
s-au limpezit, atunci a zăbovi pe Ulița Curelarilor nu mai are noimă. Așa că o fugă până pe Ulița Sării sau a Sărăriei, cum i se mai spune, este cel mai potrivit lucru, mai ales că acolo dăm de „Andoca fost clucer”. Acesta mărturisește în zapisul de la 10 ianuarie 1670 că: „am vîndut boierului Iani Hadîmbul postelnic un teasc cu loc cu tot, pe Ulița Sărăriei, pe care l-am cumpărat de la Omer turcul, fratele lui Abdul”. Dacă am băgat eu bine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fratele lui Abdul”. Dacă am băgat eu bine de seamă, este vorba de cunoscutul Iani Hadâmbul și că teascul este unul pentru ceară. Numai că această vânzare s-a prefăcut - un an mai târziu - în danie, cum spune chiar fostul clucer în zapisul din 13 aprilie 1671 (7179): „am dat un teascu de ceară cu loc cu tot, ce iaste aicea, în Iași, pe Ulița Sărăriei, care teascu l-am cumpărat eu de la Abdî (Abdul) turcul și de la frate-seu Umer (Omar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
orheieni și lăpușneni. Ei au fost primii care au dat semnalul revoltei la 20 noiembrie 1671”<footnote Nicolae Costin, op. cit., p. 7 footnote>, locuitorii acestor ținuturi în frunte cu biv vel stolnicul Mihalcea, cu bil serdonul Apostolul Durac, cu biv clucerul Constantin și mulți alți boieri s-au răsculat împotriva domnitorului<footnote Ibidem footnote>. Apoi, și alți boieri s-au alăturat mișcării. Printre cei mai de seamă, Ștefan Hașdău, pârcălabul de Hotin, cu frații săi, Grigori Hăbășescu, Prodan Drăgușescu și alții
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]