6,629 matches
-
decât Ioan Odrobot, zis Vanu sau „taica“ Odrobot, cum îl numesc cunoscuții apropiați. El a contribuit la îmbogățirea zestrei culturale a Banatului, grație interesului de a descoperi texte, în satul uitat de lume, pe care să le transmită apoi prin intermediul corzilor și al baghetei dirijorale în veritabile doine. Setea de autentic a fost și este o caracteristică forte a maestrului. De curând, marea familie a soliștilor și rapsozilor bănățeni a avut onoarea de a-l felicita pe Vanu Odrobot, cu ocazia
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
il recitesc: de la ce a cântat - autori francezi, autori spanioli, autori preclasici italieni - Liliana Bizineche revenită din lume (am auzit și eu ceva minunat!) până la delicioasă Opera bufa "Pimpinone" de Telemann, grupul de opt intitulat "Violoncelissimo", un redescoperit Cvartet de coarde al carui autor este Fritz Kreisler! (Cvartetul "Gagliano") cu Radu Paraschivescu și instrumentiști români, germani sosiți de la München); în fine o "bombă" de cameră - Johnny Răducanu și Invitații săi. Jazz, de ce nu? A fost și în concertul propriu piesă scrisă
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
devenire. Cîți tindeau spre perfecțiune? Cîți au mers și cîți vor merge pe drumul deschis de Penciulescu pînă la desăvîrșirea lui Davi? Aparent calm, fremătînd însă încontinuu, Maestrul era atins de fiecare cuvînt sau situație. Ochii, mîinile, tresăreau ca niște corzi ciupite de Menuhin. Mai deschis, măi entuziast, mai sever a fost anul următor la Olănesti. Subiectul era Cehov, iar cei cu care a lucrat intrau în categoria profesioniștilor: regizori și actori, deci nu studenți. Nici de data asta apele n-
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
eram pe moarte, în Africa. Îmi câștigam existența vânând. I-am trimis o telegramă bunicului meu, în care-i spuneam că vreau să fiu repatriat și înmormântat la poalele unei păduri din Normandia și să mi se cânte Cvartetul de coarde de Debussy; iar bunicul mi-a răspuns: "ar fi mult prea scump, așa că însănătoșește-te și întoarce-te!" I-am povestit întâmplarea prietenului meu Sacha Schneider, violonistul, care mi-a spus: "așteaptă o clipă!" Și-a scos vioara și mi-
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
obiectiv ("pe ecran, o muscă/ a ațipit// direct pe lama/ unei săbii" - Oboseală), cît și în cel subiectiv: "Benign, oboseală:/ am realizat/ durerea scurtă/ surzenia tălpilor/ iradiind/ de-atîta mers" (ibidem). Fiind resimțită lumea precum "un dar strivitor", poeta cîntă pe corzile unor stări-noțiuni declinante, care o conduc la limita inefabilului, deci a unei noi amuțiri: Insolubilă este/ sarea deziluziei/ lacrimii reci/ vezi acum/ halucinația/ remușcarea// sînt în viața asta/ pură prezență/ mută" (Ipocrizie). Stadiul ultim al acestei descompuneri îl constituie destrămarea
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
presupunem că i-ar fi plăcut lui Creangă, dar și lui Eminescu... Așadar nimic nu e lăsat la o parte. Tentația eului însingurat de-a "recîștiga viața", de-a înfăptui "cucerirea supremă" a lumii, îmbrățișează toată gama omenescului, mobilizează toate corzile trăirii, într-un nesațiu al totalității vizionare care să reflecte totalitatea cosmică. Cu cît solitudinea e mai apăsătoare ("singur lingîndu-mi lacrimile/ mi-au plăcut întru atît de mult/ că am știut acolo cum să fiu singur:/ în așa fel singur
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
din metatext se revarsă în text, transformîndu-l parțial sau integral în romanță (într-o romanță, bineînțeles, a la Nichita Stănescu)." (31) Din păcate asemenea pasaje sînt urmate de altele de tipul: "În poezia modernă acest curaj de a apela la coarda sensibilă a cititorilor este extrem de rar. " (31) Din dorința de a-l individualiza cu orice preț pe poet, criticul recurge la omogenizări vinovate, de tipul celor semnalate de Steven Connor în-tr-o carte recentă. Nu numai că marea noutate adusă de
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
Foarță își suprapune nu o dată verbul decantat pînă la o frapantă personalizare cu cel al unor înaintași din cinul poeților. E o suprapunere pe cît de discretă pe atît de inevitabilă în acest "bulion de cultură" în care ne aflăm. Corzile lirei d-sale filologice emit sunete corespondente unor alte lire, ilustre, precum un omagiu și totodată precum o regăsire într-un trecut-viitor care-l fascinează pe autorul ce receptează cu destulă indiferență prezentul, care, la rîndu-i, nu-l înscrie în
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
vieții muzicale internaționale sau studiază, în continuare, în prestigioase instituții de învățământ artistic în Europa și pe continentul nord-american; mă refer la basul Sorin Coliban ce poate fi întâlnit pe afișele operelor din San Francisco și Paris, la Cvartetul de coarde "Contempo" ce studiază la Londra sub îndrumarea membrilor celebrului cvartet "Amadeus", la tenorul Marius Brenciu, recent laureat al Concursului "George Enescu", la soprana Stanca Maria Bogdan, recent angajată a cunoscutului teatru liric vienez "Volksoper", la violonista Oana Lăcătuș și pianista
Tineri muzicieni, tineri competitori (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17340_a_18665]
-
ospitalitatea casei lui și a Marucăi - până când vor fi aduși aici, în pământul lor iubit. La 4 mai vor fi trecut 45 de ani de când a mai rămas, și după moarte, în alt pământ. "Viața oricărui om e ca o coardă de arc care, întinsă, oscilează și revine încet la poziția simplă și dreaptă de la care a plecat. Eu revin de unde am luat-o [...]" (G. Enescu, Casa T.). Tescani, finele dec. 1999 - începutul ian. 2000 1 Citatele (redate între " ") sunt din
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
ostinato"-uri motorice, sincope, teme motivice în continuă schimbare și dinamică puternic contrastată, muzica lui Kraus își nuanțează promisiunile. Cum să gândim altfel când la începutul Festivalului are loc obișnuitul concurs pentru tineri interpreți: acum 11 grupuri, trio-uri de coarde, participă la cele două etape. Și ele descoperă, mai bine sau mai copilărește executate, partituri infinit de bogate în invenție melodică și armonie a construcției. La Cluj se ocrotește în acest fel și dezvoltarea unei tradiții în interpretarea mozartiană. Laureații
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
foarte apreciate instrumentiste românce Silvia Simionescu (violă) și Diana Ligeti (violoncel). Tinere (media de vîrstă este 30 de ani) talentate, foarte bine omogenizate, capabile să se adapteze cu profesionalism exemplar la formule diverse (trio, cvartet cu pian și cvartet de coarde) ele cîntă cu știința construcției, cu o subtilitate în nuanțe și culori timbrale încălzita de un har al comunicării seducător. Tot tineri, tot stăpîni pe instrumentele lor șunt și componenții trio-ului "Aulos" al Filarmonicii clujene: Dănuț Mesaros (oboi), Liviu
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
întrucît demersurile ei sînt line, vegetative, daca nu de-a dreptul vegetale, cum creșterea insesizabila a unei frunze ori cel mult extinderea "telescopica", fragilă, a unor coarne de melc. Nimic din clamoarea cosmogonica, din încrîncenarea tentației metafizice, întinse că o coardă de arc gata a plesni (proba de musculatură a verbului în primul rînd, ritual de flăcăi de la țară) a unor saizecisti, de care, cronologic, poeta e apropiată. O aspirație spre univers, sfioasa, ritualica. Pătrunsa de o taină solemnă, pe o
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
apă", iar această tensiune este menținută până la final. Cele două poeme au fost publicate inițial în volumul lui Codrin O sărbătoare a felinarelor stinse (Ed. Midas & Ed. A, 1996), Turnul astrologilor purtând titlul Bufnita din turn, alături de O petala pe coardă Sol, scris de Codrin, Valentin Busuioc, Constantin Severin și Manuela Miga. Celelalte șapte poeme ale lui Constantin Severin sunt lipsite tocmai de intensitatea pe care o au cele două scrise cu Codrin. Poetul își dă singur replicile, dar impresia generală
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
din textele unor poeți fără vocație, ar fi fost absorbite în diluviul de trăire neagră al poeziei Angelei Marinescu. Combinație insolita de suprarealism și expresionism, estetică Angelei Marinescu permite asemenea blocaje semantice intermitențe, ca pe niște momente de rupere a corzilor. Din cauza însă că prea des și pentru prea mult timp se suspendă comunicarea dintre poet și cititor, se ajunge la o oboseală deloc favorabilă lecturii. Îți trebuie o răbdare supraomeneasca ca să parcurgi noi și noi "mesaje" de acest gen: "Căci
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
ocazie de a asculta Orchestră de cameră müncheneză, sub baghetă unui reputat muzician care este Dieter Fischer Diskau. Programul extrem de rafinat ales a fost dedicat în exclusivitate lui Richard Strauss și a inclus Metamorfozele, studiu pentru 23 de instrumente de coarde, Suita pentru orchestră "Burghezul gentilom" și monologul Arianei din opera "Ariana din Naxos", această ultimă partitura beneficiind de interpretarea de excepție a sopranei Iulia Varady. Ea este o artistă complexă, de o mare cultură muzicală, o stilista desăvârșită care excelează
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
durere fără loc. («Steaua mamei” VRF, 55). Ca simbol izbăvitor-mitic, Mama / Terra Mater, apare și într-o cunoscută ars poetica, asociindu-și simbolul geniului orfeic: Să cânte pot (credeam) și șarpii. I-am pus ca grave strune harpii, / Alăturea de coarda poamei / și sfântul fir de păr al mamei. Cu harpa stam sub mere coapte. Ei blând cântau. Ci-n neagra noapte, / Trecând prin codru, singuratec, / Ei prinse-a șuiera sălbatec, / Săreau să-mi muște mâna, fața, / Să-i sugă cântecului
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
din generația mai veche. Piti, cum i se spune, a scăpat din vedere faptul că un Hagi s-a ăntors la naționala nu chemat de el, ci an urma rugăminții lui Adrian Păunescu, cel care a știut să ciupească de coardă patriotismului acestui jucător extraordinar de talentat care s-a retras de la naționala după ultimul Campionat Mondial pentru a face loc altora, poate mai buni. Hagi s-a ăntors la echipa României ăntr-o calitate pe care prea puțini dintre noi reușesc
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
Dan Florin Cătina, Sylvia Schwarzenbach, Marin Kunz, Urs Etter, Martin Schranz, recompun ămpreună un repertoriu contemporan an limitele căruia cordialitatea colaborării este susținută de un profesionalism probat de acuratețea cantului, de claritatea construcției. De această dată la Radio, Cvartetul de coarde "Voces" reia pentru noi toti un mare și semnificativ episod al istoriei artei muzicale, anume integrală cvartetelor beethoveniene. O fac cu credința, cu argumentele unei demnități artistice pilduitoare, retrăind o dată an plus o mare experiență an compania acestui colosal opus
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
este departe de-a fi terminată. Exegeza eminesciana de pînă astăzi nu a făcut decît să atace formele exterioare ale ideologiei poetului, să îmbogățească aparatul documentar necesar investigației sale, să disece formal, și deci fără rezultate prea bogate, una dintre coardele cele mai subtile ale liricei noastre. Trebuie să atacăm astăzi problemă centrală a poeziei eminesciene: contradicția, nelămurita încă, dintre progresismul și reacționarismul conținutului ideologic al poetului". Așadar lui Eminescu i se intenta un proces ideologic. Tunurile erau reglate nu numai
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
timp cât mai scurt. Gilles Cometti împarte metodele ce realizează contracția pliometrică în trei grupe: •metoda pliometrică simplă; •metoda pliometrică înaltă; •metoda pliometrică cu îngreuiere. Metoda pliometrică simplă folosește săltări, desprinderi pe un picior și pe două picioare, sărituri cu coarda, sărituri peste obstacole mici (lăzi, garduri de joasă înălțime), pași săriți și pași săltați, mai pe scurt exercițiile din școala săriturilor, fără încărcături sau cu încărcături mici. Bosco, 1985, denumește antrenamentul pliometric „antrenamentul hiper-gravitație”. El subliniază faptul că încărcăturile (vestele
CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
-
ai omorât trei oameni din vina ta și vrei să plătești, știind ce înseamnă asta, este cu adevărat remarcabil. E firesc să îi fie greu, dar această latură face și ea parte dintr-o mișcare de comunicare. Huidu apelează la coarda sensisbilă și ca om de televiziune știe foarte bine ce se întâmplă când presiunea mediatică atârnă pe umerii judecătorilor. Va fi greu pentru oricine să îl condamne dacă își pătrează poziția de om care regretă amarnic. Asta nu înseamnă însă
De ce vrea Huidu să plătească pentru fapta sa () [Corola-journal/Journalistic/24881_a_26206]
-
ca aparținând actorilor din compania Elementalii și reușind să încânte atât criticul rafinat, cât și spectatorul care asistă pentru prima dată la o reprezentație teatrală. Recital de muzică instrumentală de început de secol XX, susținut de muzicienii din cvintetul de coarde Caprice Cvintetul de coarde Caprice reunește muzicieni recunoscuți, de prim rang, cu un repertoriu muzical deosebit, dedicat iubitorilor de muzică și frumos: Hortensia Orcula - vioara I, Mariana Mustățea - vioara I, Anca Sîrbu - vioara II, Gabriela Panaitiu - violă și Gerda Stoian
Muzeul Naţional de Istorie organizează serate dedicate primelor maşini din Bucureştii de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/25142_a_26467]
-
compania Elementalii și reușind să încânte atât criticul rafinat, cât și spectatorul care asistă pentru prima dată la o reprezentație teatrală. Recital de muzică instrumentală de început de secol XX, susținut de muzicienii din cvintetul de coarde Caprice Cvintetul de coarde Caprice reunește muzicieni recunoscuți, de prim rang, cu un repertoriu muzical deosebit, dedicat iubitorilor de muzică și frumos: Hortensia Orcula - vioara I, Mariana Mustățea - vioara I, Anca Sîrbu - vioara II, Gabriela Panaitiu - violă și Gerda Stoian - violoncel. Concert vocal de
Muzeul Naţional de Istorie organizează serate dedicate primelor maşini din Bucureştii de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/25142_a_26467]
-
a atras atenția. Circari cu picioroange de peste trei metri ascunse sub fuste colorate, namile care rupeau lanțuri, clovni cu gura până la urechi, cu nasul borcănat, saltimbanci, iluzionistul cu pelerină și joben negru, fete cu costumație specială de arenă care săreau coarda sau făceau roata, bărbați purtând de mână maimuțe, alte animale în cuști pe rotile toate acestea transformau ulița de promenadă a piteștenilor într-o hărmălaie multicoloră. Cei de pe trotuar priveau cu atenție cum iluzionistul scoate porumbeii din joben sau cum
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]