734 matches
-
trebuie întreruptă . Contracepția adecvată trebuie inițiată datorită teratogenității terapiei anticoagulante ( anticoagulante cumarinice ) . O metaanaliză a 54 de studii epidemiologice a raportat că există un risc ușor crescut ( RR = 1, 24 ) de a diagnostica un cancer mamar la femeile care utilizează COC în mod curent . Riscul crescut dispare gradat în decurs de 10 ani de la încetarea utilizarii de COC . Deoarece cancerul de sân este rar la femeile sub 40 ani , numărul în exces de cancere mamare diagnosticate la consumatoarele noi sau obișnuite
Ro_330 () [Corola-website/Science/291089_a_292418]
-
studii epidemiologice a raportat că există un risc ușor crescut ( RR = 1, 24 ) de a diagnostica un cancer mamar la femeile care utilizează COC în mod curent . Riscul crescut dispare gradat în decurs de 10 ani de la încetarea utilizarii de COC . Deoarece cancerul de sân este rar la femeile sub 40 ani , numărul în exces de cancere mamare diagnosticate la consumatoarele noi sau obișnuite , de COC , este mic comparativ cu riscul general de cancer mamar . Cancerele de sân diagnosticate la femeile
Ro_330 () [Corola-website/Science/291089_a_292418]
-
mod curent . Riscul crescut dispare gradat în decurs de 10 ani de la încetarea utilizarii de COC . Deoarece cancerul de sân este rar la femeile sub 40 ani , numărul în exces de cancere mamare diagnosticate la consumatoarele noi sau obișnuite , de COC , este mic comparativ cu riscul general de cancer mamar . Cancerele de sân diagnosticate la femeile care au utilizat vreodată în cursul vieții COC au tendința de a fi într- un stadiu clinic mai puțin avansat decât cancerele diagnosticate la femeile
Ro_330 () [Corola-website/Science/291089_a_292418]
-
femeile sub 40 ani , numărul în exces de cancere mamare diagnosticate la consumatoarele noi sau obișnuite , de COC , este mic comparativ cu riscul general de cancer mamar . Cancerele de sân diagnosticate la femeile care au utilizat vreodată în cursul vieții COC au tendința de a fi într- un stadiu clinic mai puțin avansat decât cancerele diagnosticate la femeile care nu au utilizat niciodată COC . Modelul observat de creștere a riscului poate fi datorat diagnosticării precoce a cancerului mamar la utilizatoare de
Ro_330 () [Corola-website/Science/291089_a_292418]
-
general de cancer mamar . Cancerele de sân diagnosticate la femeile care au utilizat vreodată în cursul vieții COC au tendința de a fi într- un stadiu clinic mai puțin avansat decât cancerele diagnosticate la femeile care nu au utilizat niciodată COC . Modelul observat de creștere a riscului poate fi datorat diagnosticării precoce a cancerului mamar la utilizatoare de COC , efectelor biologice ale COC sau combinării celor două . În rare cazuri la utilizatoarele de COC , au fost raportate tumori hepatice benigne , și
Ro_330 () [Corola-website/Science/291089_a_292418]
-
au tendința de a fi într- un stadiu clinic mai puțin avansat decât cancerele diagnosticate la femeile care nu au utilizat niciodată COC . Modelul observat de creștere a riscului poate fi datorat diagnosticării precoce a cancerului mamar la utilizatoare de COC , efectelor biologice ale COC sau combinării celor două . În rare cazuri la utilizatoarele de COC , au fost raportate tumori hepatice benigne , și chiar mai rar , tumori hepatice maligne . În cazuri izolate , aceste tumori au dus la hemoragii intraabdominale care au
Ro_330 () [Corola-website/Science/291089_a_292418]
-
fi într- un stadiu clinic mai puțin avansat decât cancerele diagnosticate la femeile care nu au utilizat niciodată COC . Modelul observat de creștere a riscului poate fi datorat diagnosticării precoce a cancerului mamar la utilizatoare de COC , efectelor biologice ale COC sau combinării celor două . În rare cazuri la utilizatoarele de COC , au fost raportate tumori hepatice benigne , și chiar mai rar , tumori hepatice maligne . În cazuri izolate , aceste tumori au dus la hemoragii intraabdominale care au pus viața în pericol
Ro_330 () [Corola-website/Science/291089_a_292418]
-
la femeile care nu au utilizat niciodată COC . Modelul observat de creștere a riscului poate fi datorat diagnosticării precoce a cancerului mamar la utilizatoare de COC , efectelor biologice ale COC sau combinării celor două . În rare cazuri la utilizatoarele de COC , au fost raportate tumori hepatice benigne , și chiar mai rar , tumori hepatice maligne . În cazuri izolate , aceste tumori au dus la hemoragii intraabdominale care au pus viața în pericol . De aceea , o tumoră hepatică trebuie luată în considerare la diagnosticul
Ro_330 () [Corola-website/Science/291089_a_292418]
-
la 13 ani, iar de acum încolo fetele nu se mai puteau juca împreună cu băieții. În cadrul unei ceremonii se dădea băieților un nume de bărbat sau o poreclă, iar fetele din popor își înnegreau dinții și își legau părul în coc. Căsătoria era aranjată de părinți, dar puteau avea loc și “căsătorii pe furate”; funcționa de asemenea și “căsătoria de probă”. Vocea femeii era ascultată în luarea hotărârilor mai importante, situația femeii fiind mai apropiată de poziția soțului. Mihnea Voicu Șimăndan
Țăranul Japoniei medievale () [Corola-website/Science/302868_a_304197]
-
al Țării de Jos. Cea de-a două fiică a acestuia, Tudosca, s-a căsătorit cu viitorul domnitor Vasile Lupu. Într-un document din 1660 se menționa că satul era al vistiernicului Ursache, după ce fusese anterior în stăpânirea hatmanului Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu. Biserica „Înălțarea Domnului” din Bozienii de Sus a fost construită în secolul al XVII-lea, în timpul domniei voievodului Vasile Lupu (1634-1653). Nu se cunoaște anul exact al zidirii acestui lăcaș de cult, dar prezența unei pietre
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
al zidirii acestui lăcaș de cult, dar prezența unei pietre de mormânt datată în 1649 atestă faptul că biserica era finalizată la acea dată. Istoricul Nicolae Stoicescu îl consideră drept ctitor al acestei biserici pe marele paharnic (vel ceașnic) Gheorghe Coci, fratele domnitorului, care a fost proprietarul moșiei Bozieni. Un argument în favoarea aceste ipoteze este faptul că soția marelui ceașnic Gheorghe Coci, răposată în 1649, a fost înmormântată în această biserică. Conform pisaniei zugrăvite la mijlocul secolului al XIX-lea deasupra ușii
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
la acea dată. Istoricul Nicolae Stoicescu îl consideră drept ctitor al acestei biserici pe marele paharnic (vel ceașnic) Gheorghe Coci, fratele domnitorului, care a fost proprietarul moșiei Bozieni. Un argument în favoarea aceste ipoteze este faptul că soția marelui ceașnic Gheorghe Coci, răposată în 1649, a fost înmormântată în această biserică. Conform pisaniei zugrăvite la mijlocul secolului al XIX-lea deasupra ușii de intrare în pronaos, domnitorul Vasile Lupu este considerat a fi ctitor al bisericii. Textul pisaniei este parțial șters, putându-se
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
pronaos și naos nu există un perete despărțitor, ci doar un arc sprijinit lateral pe doi pilaștri. Interiorul bisericii nu este pictat. În incinta lăcașului de cult se află trei morminte; piatra funerară a soției marelui paharnic (vel ceașnic) Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, răposată în 1649, impresionează prin frumusețea decorațiunilor. În curtea bisericii se află și alte pietre funerare vechi, foarte deteriorate. Pe una dintre ele se află o inscripție în limba română cu caractere chirilice, aproape ilizibilă, dar
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
negre, numite ,chischineu” procurate din comerț. Năframele pentru zilele de sărbătoare erau mari cu ciucuri (ciocoți), care cuprindeau și umerii până la brâu. Pieptănătura nemeșească a femeilor consta din împletirea părului în două cozi (chici) care se încolăceau sub formă de coc (conci) în vârful capului sau la ceafă. Pentru purtatul pe cap al greutăților (poverilor), alimente trasportate la câmp, se purta părul împletit, încolăcit și prins cu pipteni de păr sau ace cu gămălie pe care se așezau coșurile împletite, încărcate
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe știulete până la recolta viitoare, - coteț - lăcaș pentru păsări, - doage - mici scândurele din lemn de fag sau brad folosite pentru confecționarea diverselor vase din gospodărie, - fodori - manșete, - inie - ie, - ițe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de denticuli, blazoane, flori de crin și lauri, deasupra căruia un înger stă de pază. Așezată pe prima treaptă a soclului, abandonată meditației, o femeie întruchipează durerea. Veșmântul amplu, capul lăsat pe palma stângă, profilul nobil, cu părul strâns în coc, cununa de lauri din mâna ei dreaptă, executate cu mult realism, au, dincolo de aparența familiară și de mesajul ușor de descifrat, tensiunea unei trăiri ce pare că nu se va irosi și nu se va banaliza niciodată. Monumentul funerar al
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
Ștefan cel Mare) și un Epitaf (început în vremea lui Ștefan și terminat în timpul lui Bogdan al III-lea), aflate astăzi la Muzeul de Istorie al României din București, precum și un Potir de argint aurit (donat de marele vornic Lupu Coci, viitorul domn Vasile Lupu, în 1630-1631), aflat astăzi în Biserica Golia. Dintre cărțile vechi de cult au mai rămas 12 Minee (dăruite de Ștefan cel Mare), un Triod (dăruit de Ștefăniță Vodă în 1525), un Apostol și alte câteva. Zidul
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
Începuturile acestui așezământ nu sunt cunoscute. Călugărul Silvestru a întemeiat în apropiere o mică sihăstrie, numită în documentele de mai târziu „Schitul lui Silvestru”. Unii cercetători ai trecutului presupun că Schitul Hangu ar fi urmașul acelei sihăstrii. Marele paharnic Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), a zidit pe locul vechiului schit în 1639 o biserică cu hramul „Pogorârea Sf. Duh” și a înzestrat-o cu cele necesare. Deși nu există niciun document care să ateste această ctitorire și nici măcar o
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
zidit pe locul vechiului schit în 1639 o biserică cu hramul „Pogorârea Sf. Duh” și a înzestrat-o cu cele necesare. Deși nu există niciun document care să ateste această ctitorire și nici măcar o pisanie originară, construirea bisericii de către Gheorghe Coci este atestată de o inscripție amplasată în pridvorul bisericii cu ocazia reparațiilor executate în anul 1820: "„Această sfântă biserică întru care să prăznuiește hramul Pogorârii Sfântului Duh iaste zidită de răposatu Gheorghe hatman frate cu Vasile Voievod, leat 7147 (1639
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
pârcălab al Sucevei), precum și pe egumenii mănăstirilor Neamț, Bistrița, Bisericani, Pângărați și Agapia pentru a delimita moșia Mănăstirii Pionu. Din documentele emise cu acel prilej rezultă că mănăstirea Pionu stăpânea o mare parte din masivul Ceahlău. Ulterior, marele paharnic Gheorghe Coci a donat și alte moșii cumpărate în această zonă. Vasile Lupu a întărit mănăstirii toate aceste moșii printr-un act din 24 august 1646, acel privilegiu. La jumătatea secolului al XVII-lea familia Cantacuzino a început să achiziționeze moșii în
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
revenirea pe tron a lui Grigore I Ghica (1660-1664, 1672-1673). De acolo el a trecut în Transilvania. Chiliile mănăstirești au ars într-un incendiu, iar peste ruinele lor Alexandru Ruset, fiul domnitorului Antonie Vodă Ruset (1675-1678) și ginerele hatmanului Gheorghe Coci, a construit pe la anul 1676 un zid de incintă. Deasupra porții de intrare în incintă a fost amplasată următoarea pisanie în limba slavonă: "„Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, acest zid pre împrejurul mănăstirii l-
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
teritoriul Principatelor Române. Ei au construit o curte boierească în incinta mănăstirii și un palat cunoscut astăzi ca . Călugării s-au mutat în 1840 la Schitișor, în jurul unei bisericuțe de lemn, la aproximativ 2 km nord-vest de ctitoria lui Gheorghe Coci. Potrivit legendei, pentru alungarea călugărilor din schit, Cantacuzinii au atras asupra lor un groaznic blestem de care au fost urmăriți, neam de neam. Ei și-au pierdut moșiile și au avut parte de morți cumplite. În anii '40 ai secolului
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
Bruceloza este o boală infecțioasă gravă produsă de Brucelle, o familie de bacterii gram negative, aerobe, capsulate, care apar la microscop sub formă de bastonașe sau coci. Agentul patogen a fost izolat de medicul militar David Bruce în anul 1887 de la soldații bolnavi. Boala este o antropozoonoză (boală comună omului și animalelor) care se manifestă sub forma de: Ambele boli determină „avortul brucelic” la animalele gestante. După
Bruceloză () [Corola-website/Science/308991_a_310320]
-
poate fi transmis la nou - născuți (cu apariția de complicații neonatale). Infecțiile genitale feminine reprezintă o cauză frecvență de consult ginecologic. Ele pot evolua că: 1. infecții endogene, determinate de microorganisme din floră vaginala normală (lactobacili, peptostreptococi, bacili anaerobi nesporulati, coci anaerobi, mycoplasma hominis, ureaplasma urealyticum, mobiluncus, prevotella bivia, prevotella spp, gardnerella, etc); 2. infecții exogene, cauzate în special de microorganisme cu transmitere sexuală: - bacterii (Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis - serotipurile D-K, Treponema pallidum); - virusuri (Herpes simplex - tip 2, Papillomavirus); - protozoare
Flora genitală normală () [Corola-website/Science/317297_a_318626]
-
semnele sistemice de infecție. Evaluarea severitații infecției este necesară în luarea deciziilor privind 63 antibioticul/antibioticele necesare, calea de administrare și necesitatea sau nu a spitalizării (100). În general infecțiile acute la pacienți netratați anterior cu antibiotice sunt produse de coci gram-pozitivi. Infecțiile profunde, recent tratate cu antibiotice, la pacienți cu alte tare, sunt de obicei polimicrobiene și implică bacterii gram-negative și anaerobe. Culturile din plagă sunt necesare pentru majoritatea infecțiilor, însă nu aduc informații în cazul celulitelor sau a ulcerațiilor
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]