393 matches
-
de țeavă și colacii ăștia de fier-beton, e mai frig decât afară În depozitul ăsta de fiare, iar Andrei al meu nici nu se deranjează să facă focul. Podeaua de ciment din jurul godinului e plină de cenușă și resturi de coceni de porumb, dar din respirațiile noastre ies aburi. Aicea dormi? Îl Întreb. — Cum să dorm În frigăraia asta? Scutură din fața blonzie, umflată de somn, brr... Sfinte Dumnezeule, aicea lucrez. Dorm În casă, Relule, o cameră-i dormitor, ai să vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Da’ mai rău e că n-are cine să-i bată tuburi... Această descoperire Îl face să-și piardă cumpătul pentru o clipă. Zbiară: Laure! Pune dracului mâna odată pe mătura aia! Laur mătura de zor cenușa și resturile de coceni din jurul godinului când apăru omul acela Înalt și drept, bățos Într-un fel nefiresc, ca Înfipt Într-o frigare, pe care l-am bănuit numaidecât proprietarul acareturilor de pe-aici. Cincizeci și ceva de ani să fi avut, dar bățoșenia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
abatere va fi pedepsită cu o amendă dela 5-20 lei. Articolul 69 Acei cari vor aprinde foc în pădure sau în jurul ei, la o distanță de 100 metri; acei care vor depune în pădure materii expuse focului că: fan, paie, coceni, etc., vor îl pedepsiți cu o amendă dela 50-200 lei, fără prejudiciul pedepselor prevăzute în codul penal și al despăgubirilor datorite. Este însă permis a se depozită materii de felul celor de mai sus, necesare pentru hrană vitelor întrebuințate în
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
Cioprinzacu A. Marin Cioran I. Anton Cirdei I. Vasile Cirlotescu D. Dumitru Cislaru C. Mihai Cătălin Cismaru S. Silviu Dorian Ciucă I. Stoicanel Jenica Ciucă F. Marcel Ciuraru N. Gigi Climent P. Gheorghiță Coarna I. Doru Cristian Coca V. Ioan Cocean N. Gheorghe Cocenescu C. Adrian Cocioaba I. Georgica Codită R. Lucian Leontin Codrea I. Ioan Codreanu Gh. Florin Emilian Cojocariu C. Marian Cojocaru I. Marină Cojocaru C. Eugeniu Coman M. Constantin Comanac I. Edwoard Cristian Comanici R. Remus Constantin I.
DECRET Nr. 400 din 27 decembrie 1995 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
imensă și era un pripicic - cred că e un cuvânt din ucraineană, un fel de loc special pentru gătit. Soba era ceva imens, cred că ea furniza și căldură, era un fel de cuptor... Și În acea sobă se băgau coceni de porumb, floarea-soarelui și pe ea se puneau vasele de gătit, și noi, și gazdele de-a valma acolo... Foarte multă mâncare era chiar de la ei... Iar În spatele acestei sobe imense era o deschidere În podea care ducea la niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a cerut confirmarea. Am dat-o specificând că această calamitate a avut loc Duminica. Fără comentarii. Sandu Ștefănescu și un gardian prostănac Duminica următoare am avut altă aventură. Un lan de floarea soarelui trebuia recoltat, floarea bătută și depozitată, iar cocenii legați în snopi și făcuți șiră. Fiind ultima restanță, am hotărât să se înapoieze la Galda cei mai în vârstă, între ei domnii Trifan și Marian, iar după lichidarea lucrărilor, ceilalți. Cei rămași, vreo 10-15, am recoltat în cursul săptămânii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Galda cei mai în vârstă, între ei domnii Trifan și Marian, iar după lichidarea lucrărilor, ceilalți. Cei rămași, vreo 10-15, am recoltat în cursul săptămânii „pălăriile” de floarea soarelui, le-am depozitat într-o baracă magazie pe câmp, am tăiat cocenii. Urma să batem pălăriile și să depozităm sămânța. Milițienii care pățiseră rușinea cu fânul plecaseră la Aiud; în locul loc era unul venit de curând în colonie, cam prostănac. Iertați-mi aprecierea, cred că nu i se potrivea alt calificativ. „Bă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de mine mai devreme. Mi-am dat seama la puțin timp că ori găsim soluții ori murim acolo... Eu trebuie să-i mulțumesc tatălui meu că de mic m-a pus să muncesc și știam de toate, inclusiv să tai coceni de porumb pentru că se tăiau manual, se făceau snopi și se foloseau ca furaj pentru vite. Și eu știam să tai de la vârsta de 7-8 ani, că învățasem de la cei care îi angaja tata. Și au adus un maistru civil
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bolnavul, dar eram epuizat. Mi-am revenit după câteva zile, dar tot mă făceam că-s bolnav, că nu pot să merg, că mi-era frică să nu mă scoată la muncă. Pe ceilalți îi scotea să culeagă cioturile de la cocenii de porumb, să elibereze terenul. Era, totuși, umed, era noroi... Eu am rămas și o lună de zile am stat acolo, până ne-au îmbarcat și ne-au dus la Strâmba, o altă colonie din Balta Brăilei. Acolo a fost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dacă s-o desfăcut pănușa din cauza soarelui crăpa bobul... N-am putut să-l înghit nicicum, și îmi părea rău că trebuia să-l scuip. Mă, prăjiți-l! Cum să-l prăjim domn major? Măi, știți cum? Luați vârfurile de la coceni și pe un vârf care e mai gros îl băgați în pământ, puneți un foc bun, și în jarul ăla, când se stinge flacăra, o să se coacă. Așa o și fost, și când o fost aproape gata copt... mai era
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
insamantarea și regenerarea pășunilor cu plante bogate în conținut de unități nutritive și proteine pentru a se asigura o cantitate cat mai mare de furaje pe hectar. În asigurarea furajelor se vor utiliza toate resursele de care dispun unitățile agricole (coceni, paie, reziduuri de sfecla de zahăr, subproduse lactate etc.). Articolul 10 Pentru creșterea gradului de valorificare a materiei prime, diversificarea sortimentelor și sporirea ponderii cantităților de produse de calitate superioară, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va întocmi și supune spre
DECRET nr. 393 din 23 decembrie 1980 privind actualizarea şi îmbunătăţirea corelării, pe principii economice, a preţurilor de producţie, contractare şi achiziţie la unele produse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128639_a_129968]
-
de ape - pentru frontieră de apă, în afară vetrei satelor sau a perimetrului construibil al orașelor și municipiilor, se vor executa după obținerea tuturor aprobărilor legale, inclusiv a Comandamentului trupelor de grăniceri. Construirea de stîne, sălașe, precum și depozitarea paielor, fînului, cocenilor și a altor asemenea furaje sau plante tehnice, pe o adîncime de 500 de m de la linia de frontieră spre interior - pentru frontieră de uscat și de la limita revărsărilor de ape - pentru frontieră de apă, de-a lungul întregii frontiere
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
plante verzi deshidrate; ... c) făină de nutrețuri fibroase. ... 2. grupa nutrețurilor suculente a) grupa însilozate; ... b) semisiloz; ... c) nutrețuri verzi; ... d) borhoturi ... e) rădacinoase; ... f) tuberculi; g) bostănoase; ... h) resturi culinare. ... 3. grupa nutrețurilor grosiere a) paie de cereale ... b) coceni de porumb ... c) ciocălăi; ... d) vreji; e) plevuri; ... j) gozuri ÎI. ... 4. grupa nutrețurilor concentrate a) concentrate cultivate; ... b) concentrate industriale ... c) făinuri proteice de origine vegetală; ... d) făinuri proteice de origine animală; ... e) spartuei de cereale (gozuri I). ... 5
LEGE nr. 22 din 17 decembrie 1971 pentru organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136146_a_137475]
-
scop, din produse ale industriei alimentare - borhoturi, tăiței de sfecla și altele -, din colete și frunze de sfecla sau din amestecul unei plante verzi cu un produs secundar vegetal uscat (semisiloz), furajele grosiere rezultate din producția vegetală paie de cereale, coceni, ciocălăi de porumb, capitule de floarea-soarelui, vrejuri de orice fel - nu pot fi folosite, cu excepția cantităților repartizate prin plan pentru industrializare, decat în scopuri furajere. Arderea, distrugerea sub orice altă formă ori degradarea oricăror produse vegetale care pot fi folosite
LEGE nr. 2 din 1 aprilie 1982 privind organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141866_a_143195]
-
și de zonă pedoclimatica. Articolul 15 În fiecare unitate agricolă de productie vor fi extinse culturile succesive pe toate suprafețele corespunzătoare, iar în zonele irigate și insamantarea, în cultura a doua, a porumbului pentru însilozarea separată a știuleților și a cocenilor. Pentru creșterea resurselor de furaje suculente unitățile agricole socialiste vor extinde culturile de sfecla furajera semizaharata, gulii, varză furajera și răpită de toamnă, în zonele care întrunesc condiții de climă și sol favorabile obținerii unor producții ridicate în aceste culturi
LEGE nr. 2 din 1 aprilie 1982 privind organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141866_a_143195]
-
obligația să asigure recoltarea, strângerea, transportul, depozitarea și conservarea corespunzătoare a întregii producții de nutrețuri, în vederea folosirii acestora cu randament economic ridicat în furajarea animalelor. Articolul 23 Unitățile agricole socialiste sînt obligate să recolteze întreaga cantitate de furaje grosiere - paie, coceni, vrejuri, capitule de floarea-soarelui, precum și celelalte subproduse furajere din productivă vegetală -, frunze și colete de sfecla, resturi din legumicultura și altele, luînd măsuri pentru reglarea corespunzătoare a dispozitivelor de tăiere și a celorlalte mecanisme ale mașinilor de recoltat, astfel încît
LEGE nr. 2 din 1 aprilie 1982 privind organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141866_a_143195]
-
transportul, depozitarea, conservarea și prepararea furajelor grosiere și a celorlalte subproduse furajere vegetale trebuie să asigure păstrarea integrală a valorii nutritive a acestora, astfel încît folosirea lor în hrană animalelor să ducă la realizarea producției animale planificate. Cantitățile de paie, coceni, vrejuri, frunze și colete de sfecla și alte subproduse agricole vegetale ce trebuie strânse, depozitate și conservate pentru folosirea lor în hrană animalelor constituie indicatori ai planului național unic de dezvoltare economico-socială. Orice pierdere cantitativa sau degradare a calității acestor
LEGE nr. 2 din 1 aprilie 1982 privind organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141866_a_143195]
-
mașini unelte pentru prelucrarea pietrei, vezi 29.4; - fabricarea de autobetoniere vezi 34.10 2953 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, băuturilor și tutunului Această clasă include: - fabricarea uscătoarelor pentru produse agricole; - fabricarea de utilaje pentru industria laptelui: . separator de coceni sau hrișca; . utilaje de prelucrare a laptelui (omogenizatoare și iradiatoare); . utilaje pentru transformarea laptelui în diverse produse (unt, lapte praf etc.); . utilaje pentru produse omogenizate, pudre, produse presate (brânză, cașcaval, pudra de frișca etc.); - fabricarea de utilaje pentru industria morăritului
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
bumbac. - Tăiat porumb cu secera (cu tulpini cu tot); recoltat știuleți fără foi și aruncat în grămezi sau coșuri; recoltat știuleți rămași pe tulpini și adunat porumbul căzut pe teren după recoltarea mecanică (inclusiv depănușatul și aruncatul în grămezi). - Tăiat coceni, capitule de floarea-soarelui, panicule de sorg cu secera, adunat, clădit snopi, glugi, sure, stoguri, baloți de paie, coceni, tulpini de floarea-soarelui, bumbac, sorg sau fin. - Smuls sau tăiat tulpini de cînepă, în, fasole, mazăre, soia, făcut piramide sau purcoaie pentru
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
coșuri; recoltat știuleți rămași pe tulpini și adunat porumbul căzut pe teren după recoltarea mecanică (inclusiv depănușatul și aruncatul în grămezi). - Tăiat coceni, capitule de floarea-soarelui, panicule de sorg cu secera, adunat, clădit snopi, glugi, sure, stoguri, baloți de paie, coceni, tulpini de floarea-soarelui, bumbac, sorg sau fin. - Smuls sau tăiat tulpini de cînepă, în, fasole, mazăre, soia, făcut piramide sau purcoaie pentru uscat. - Recoltat manual stuf și făcut maldăre și baloți; recoltat papura și rachița. - Îngropat, dezgropat via, hameiul. - Pregătit
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
lucrări executate cu tractoare pe senile de minimum 90 C.P., lucrări executate în orezarii (exclusiv aratul și recoltatul). - Exploatarea și întreținerea tehnică zilnică a instalațiilor mecanice de furajare, adăpare și evacuarea dejecțiilor pentru îngrijirea scroafelor lactante. - Tăiat, legat și capitat coceni cu mijloace mecanice, capitat fînuri cu mijloace mecanice. - Tocat mecanic din mers concomitent cu balotatul furajelor grosiere; adunat mecanic baloți. - Încărcat cu motostivuitor. - Executat drenuri absorbante, cîrtita pe panta. - Lucrări de prăsit cu freze și cultivatoare în cultura mare și
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
conifer cu lemn foarte prețios, întâlnit foarte mult în munții Alpi...” (Flori, 9), „Și câte și mai câte nu cânta Mihai lăutarul din gură și din scripca sa răsunătoare.” (I. Creangă, 72), „Sacagiii, niște haidamaci soioși, aruncau după ei cu coceni de porumb.” (E. Barbu, 253) • genitiv: „În șir, răspunde Ruben, poți să te pui în viața tuturor inșilor care au pricinuit ființa ta și a tuturor a căror ființă vei pricinui-o tu.” (M. Eminescu, P.L., 41), „În adevăr acela
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fiind o componentă a acizilor ribonucleici ,a unor enzime și vitamine. 100 Deoxiriboza (2-dezoxiDriboza) este o aldopentoză componentă a acizilor dezoxiribonucleici . D (+) Xiloza se întâlnește sub formă de poliglucide (xilani) însoțind celuloza mai ales în partea lemnoasă a plantelor; paie, coceni, lemnul de stejar și gorun, sâmburii de caise și coaja de nuci. Se mai găsește în gume, mucilagii și alge. În stare pură, xiloza este o substanță cristalină, dulce, solubilă în apă și dextrogiră. Este numită și zahăr de lemn
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
fiziologic, fiind o componentă a acizilor ribonucleici ,a unor enzime și vitamine. Deoxiriboza (2-dezoxiDriboza) este o aldopentoză componentă a acizilor dezoxiribonucleici . D (+) Xiloza se întâlnește sub formă de poliglucide (xilani) însoțind celuloza mai ales în partea lemnoasă a plantelor; paie, coceni, lemnul de stejar și gorun, sâmburii de caise și coaja de nuci. Se mai găsește în gume, mucilagii și alge. În stare pură, xiloza este o substanță cristalină, dulce, solubilă în apă și dextrogiră. Este numită și zahăr de lemn
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
mahala, isteț, premiul întâi, toți copiii iau premiul întâi în clasele mici...trăitor într-o provincie cu oameni cumsecade, o periferie a Bacăului care fusese și a lui Bacovia cu o jumătate de veac înainte. Cu târguri de joi, cu coceni și balegă pe caldarâm, cu iarmaroc de Sfântul Petru, cârciumi și covrigi, cafele pe cerdac, cu abator și pipi pe pereții străzilor mărginașe ale centrului, pi șentru, cu sărbători luminate de Paște și cu denii, și cu atâtea altele care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]