640 matches
-
de politică. Rolul foarte controversat jucat de Nae Ionescu (mentorul de necontestat al tinerei generații din jurul anului 1927) în foarte agitata viață politică interbelică, opțiunile doctrinare de tinerețe, atât de discutabile, ale lui Cioran, Eliade, }uțea sau Noica, dar și cochetăria lui Caragiale cu partide având idelogii diferite (în jurul anului 1900) situează și aceste texte în imediata vecinătate a comentariului politic. Studiile despre generația '27 sunt importante astăzi mai ales din perspectiva perioadei în care au fost scrise. Majoritatea au fost
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
Gheorghe Grigurcu Lucia Negoiță cultivă o poezie feminină într-o accepție mai nouă a conceptului. Nu mai e vorba de corzi sentimentale, dulcege, de clișee ale cochetăriei, ci de asumarea unei condiții corporale, a unei fiziologii imanente. Ceea ce implică depășirea condiț iei unui minorat psihic. Vechea feminitate prezenta un complex față de autoritarismul, decizia, poza prestantă a masculinului, retră gîndu-se într-un gineceu sentimental. Acum poeta poate păși
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
Dar cea mai mare plăcere o încerc când sunt oprită pe stradă sau la spectacole sau în spitale, de cititori necunoscuți, care mă recunosc după poze apărute în ziare sau după emisiuni avute în trecut la TV (astăzi refuz, din cochetărie, orice apariție pe ecranele televiziunii), și-mi mulțumesc pentru cărțile mele. Mi s-a semnalat că cineva numit Ionuț Pepenar a scris în blog un comentariu întreg la un articol al meu, apărut în "Dilema veche". Mi-a făcut aproape
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
mele preferate, ce scriitori străini am cunoscut etc. Aș fi răspuns papagalicește. D.P.: N-am dorit decât să divulg și cititorilor câte ceva din chipul dvs. lăuntric atât de complex și de fermecător, din tipul dvs. de sensibilitate, umor, feminitate și cochetărie, pasionalitate, fațete pe care eu nu încetez să vi le descopăr, cu încântare, cu fiecare nouă convorbire. Cât privește vocația dvs., despre care am dialogat mult cu alte ocazii, de data asta, aș prefera să reproduc doar propoziția pe care
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
anume cea a concentrării unui discurs sofisticat pe subiecte fie aparent ignobile, fie înșelător de modeste că resurse de întreținere a combustiei speculative. Cele trei eseuri sînt "Aventură" (de departe cel mai interesant din întreg volumul, după mine), "Modă" și "Cochetăria". Ceea ce le este comun celor trei eseuri este faptul că atît aventură, cît și modă ori cochetăria presupun o anumita structura duală, o bivalantă constitutivă, privită drept complementaritate, nu disjuncție. Or, principiul unei logici a conjuncției, a reuniunii unor direcții
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
resurse de întreținere a combustiei speculative. Cele trei eseuri sînt "Aventură" (de departe cel mai interesant din întreg volumul, după mine), "Modă" și "Cochetăria". Ceea ce le este comun celor trei eseuri este faptul că atît aventură, cît și modă ori cochetăria presupun o anumita structura duală, o bivalantă constitutivă, privită drept complementaritate, nu disjuncție. Or, principiul unei logici a conjuncției, a reuniunii unor direcții aparent distincte, mi se pare a fi o amprentă a argumentației lui Simmel în acest volum. Giovanni
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
acele lucruri pe care de obicei nu le face, modă pare centrifuga în măsura în care ea aliniază și uniformizează. Dar de fapt și modă este tot centripeta, căci ea delimitează interiorul de exterior, exact așa cum, la un alt nivel, o făcea aventură. Cochetăria funcționează conform aceluiași principiu al dualității și paradoxului: mesajul ei este simultan afirmativ și negativ, iar în această aparentă ireconciliere stă puterea de seducție a femeii. Căci cochetăria e un privilegiu feminin, susține Simmel. Nimeni nu a auzit de barbati
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
interiorul de exterior, exact așa cum, la un alt nivel, o făcea aventură. Cochetăria funcționează conform aceluiași principiu al dualității și paradoxului: mesajul ei este simultan afirmativ și negativ, iar în această aparentă ireconciliere stă puterea de seducție a femeii. Căci cochetăria e un privilegiu feminin, susține Simmel. Nimeni nu a auzit de barbati cocheți, dar Simmel oferă o explicație interesantă pentru această chestiune altminteri perfect intuitivă: identitatea masculină e stabilă și determinată cultural, pe cînd cea a femeii e întemeiata pe
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
fără să o oblige să se țină de cuvînt. Un barbat nu îi poate da de înțeles unei femei că e disponibil, numai pentru că în ultima clipă să se răzgîndească: așa ceva ar fi grosolan, umilitor, neonorabil pentru un gentlaman. Dincolo de cochetăria feminină se află avertismentul sinelui că s-ar putea oricînd retrage, chiar înainte de a se fi manifestat. Cochetăria este, astfel definită, o stare de permanență potențialitate a eului, pe care oricare decizie definitivă o anulează. Autenticitatea identității se găsește în
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
femei că e disponibil, numai pentru că în ultima clipă să se răzgîndească: așa ceva ar fi grosolan, umilitor, neonorabil pentru un gentlaman. Dincolo de cochetăria feminină se află avertismentul sinelui că s-ar putea oricînd retrage, chiar înainte de a se fi manifestat. Cochetăria este, astfel definită, o stare de permanență potențialitate a eului, pe care oricare decizie definitivă o anulează. Autenticitatea identității se găsește în această potențialitate, deci cochetăria este tot o semnalizare a interiorității. Mi-am pus, în treacăt, întrebarea cum ar
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
avertismentul sinelui că s-ar putea oricînd retrage, chiar înainte de a se fi manifestat. Cochetăria este, astfel definită, o stare de permanență potențialitate a eului, pe care oricare decizie definitivă o anulează. Autenticitatea identității se găsește în această potențialitate, deci cochetăria este tot o semnalizare a interiorității. Mi-am pus, în treacăt, întrebarea cum ar fi citit Simmel, în acest volum, de către feministele vremii noastre, si cred ca raspunsul nu i-ar amenință cu nimic finețea speculativa a analizei și raționalitatea
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
Vania am considerat Pescărușul cel mai bun spectacol al anului teatral 2007 și pe Andreea Bibiri cea mai bună interpretă în Nina. Acesta e și motivul pentru care nemulțumirile lui Andrei Șerban le-am privit ca pe o formă de "cochetărie". În sensul că el are doar pe jumătate dreptate, adică atâta câtă au și membrii juriului de nominalizări. Și asta nu o spun ca să disculp pe cineva. Deoarece sunt convins că omisiunile de la "ospățul cel mare", oricine s-ar fi
CÂTEVA CONOTAȚII SUBIECTIVE by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8540_a_9865]
-
cu aglomerări de personaje schematice, într-o stare de semilevitație -, la Wanda Sachelarie Vladimirescu ele capătă note particulare și distincte. Tot ceea ce la Margareta Sterian era histrionism, la Magdalena Rădulescu evaziune și miraj, iar la Tia Peltz un gen de cochetărie ludică și volubilă, devine aici pretext pentru o jubilație gravă. Și această contradicție aparentă nu este deloc întîmplătoare pentru că întreaga expoziție constituie spațiul unor asemenea paradoxuri: retrospectivă implicită, în sensul că pictura de astăzi își asimilează integral propria-i istorie
Wanda Sachelarie Vladimirescu 90 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10852_a_12177]
-
e parcă ciobită în final, superba dezvoltare de pe parcurs se năruie sub lovitura prematur simbolică a finalului: personajul principal, o kierkegaardiană autentică intoxicată din copilărie de "boala de moarte", a cărei disperare e atît de adîncă încît numai o sumbră cochetărie cu gîndul morții o poate vindeca, moare, în final, în împrejurări neclare. Flirtul lui Mélanie cu moartea e amețitor: personajul își găsește vlaga, puterea de a trăi, strict în proximitate maximă cu moartea. Își petrece timpul colecționînd scenarii de sinucidere
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
cu aglomerări de personaje schematice, într-o stare de semilevitație -, la Wanda Sachelarie Vladimirescu ele capătă note particulare și distincte. Tot ceea ce la Margareta Sterian era histrionism, la Magdalena Rădulescu evaziune și miraj, iar la Tia Peltz un gen de cochetărie ludică și volubilă, devine aici pretext pentru o jubilație gravă. Și această contradicție aparentă nu este deloc întîmplătoare pentru că întreaga expoziție constituie spațiul unor asemenea paradoxuri: retrospectivă în afara temporalității, delicatețe și forță, contemplație și răbufnire, laconism și discursivitate, memorie și
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
cu buzele întredeschsie în sus și în jos pe dinții mici. Surîsul nu era în legătură cu nimic din ce vorbeau sau gîndeau cei trei ci numai cu exigențele probabile ale publicului privitor. Deși studiat în oglindă, surîsul, printr-o intuiție a cochetăriei, reușea să fie grațios și nesilit". Coerent ca personaj, dandy-ul presupune așadar public spectator, iar existența și-o regăsește în chipul celorlalți, care sînt oglinda". Iată încă o dovadă a întîlnirii autorului Florilor Răului cu discursul naturalist! Să relevăm
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
Thomas Mann a publicat Muntele vrăjit în 1924. În duelul dintre Settembrini și Naphta, cel dintîi trage și el în aer, ridicînd pistolul "foarte sus". Cu toate asemănările, mizele celor două înfruntări sînt esențial diferite: un simplu act monden de cochetărie masculină în cazul romanului camilpetrescian, o uriașa dispută ideologică în cazul cărții lui Thomas Mann. Dar și modul de desfășurare a duelului este diferit. Cînd Settembrini trage în aer, Naphta nu se bucură, ci se indignează și-l acuză pe
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
latura sa imaginativă și pe capacitatea lui de investigare a materiei și a limbajului artistic. Obiectele solide, cu aerul lor hieratic și cu promisiunea unei stabilități imperturbabile, din categoria Tronurilor și a Stîlpilor, sunt înconjurate de mișcarea tonică, grațioasă fără cochetărie și prudentă fără morgă, a lucrărilor de mici dimensiuni, suficient de alerte spre a exclude orice risc al monotoniei pe spații restrînse. Concepută, așadar, pe tensiunile născute din polarități - mic/ mare, auster/barocizant, plin/gol, monoxil/ asamblaj -, expoziția lui Maitec
Nunta lui Cripto cu lapona Enigel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16688_a_18013]
-
Noica (și Sorin Lavric, comentîndu-l), și Marino, și Andrei Cornea. Identitate națională, specific, dezbateri fără sfîrșit, uitarea ca formă de... cultură. Și din nou de la capăt. Substanțială, elegant ilustrată (de coordonarea ei artistică se ocupă Radu Anton Maier), departe de cochetăria marginalității pe care, prin titlu, și-o asumă discret, Apoziția ajunge, pe îndelete, pentru un an întreg. În vremea crizei În ultimul timp - îngrijorarea sfătoasă fiind una din multele meserii, chiar vocații, naționale (grija, evident, e a altuia...) - nu trece
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
în sublumea coșmarescă a unei tranziții dinspre un regim al mafiilor analfabete înspre regimul mafiilor poliglote de limba rusă. Sigur că pentru un cinic refuzul doamnei Nineta Gusti de a se lăsa filmată poate fi legat de sindromul Greta Garbo: cochetăria târzie a unei femei ce nu dorește să dezvăluie previzibilele ravagii ale timpului pe un chip cândva fermecător. După cum un Ștefan Mihăilescu-Brăila vânzând ziare ar putea fi încă un excelent rol interpretat de marele actor. N-am văzut emisiunea de
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
pagini, nici mai mult, nici mai puțin, ca să încânte cititorul fără să-l obosească. A ieșit, vai!, cum a vrut el. Titlul, în schimb, îmi aparține. Octavian Paler voia unul autoironic: Convorbiri cu un bătrân reacționar. și nu era aici cochetărie, ci convingerea sinceră că se află în contratimp cu epoca sa, că timpurile noi au alte valori și repere decât cele care l-au format. Vă asigur însă că Octavian Paler, așa cum l-am cunoscut, nu era nici bătrân (deși
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
ce căuta pe câmpul de lutptă, iar miza fundamentală a regizorului se află aici, de a forța această prezență și de a urmări reacțiile. Chiar dacă este o femeie în vârstă, Alexandra păstrează delicatețea și noblețea trăsăturilor cu o doză de cochetărie și autoritate a frumuseții de odinioară pe care o ghicim la unele femei în etate așa cum simțim autoritatea bătrânilor obișnuiți cu puterea. Feminitatea care transpare în felul de a vorbi, de a se purta, nelăsând pe nimeni să preia inițiativa
Alexandra și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6873_a_8198]
-
tânăr, un suflet eliberat de constrângerile cutumiare, revoltat, dornic să trăiască o nouă viață. Pentru Alexandra este prea târziu și atât ea, cât și nepotul ei știu că aceasta este foarte posibil ultima lor întâlnire. Desfăcându-și părul cu o cochetărie subînțeleasă, bunica se lasă pieptănată de Denis, frumusețea ei devine deodată vizibilă ca expresie a unei feminități depline, un triumf efemer asupra bărbatului din fața ei, căreia îi urmează o declarație de dragoste pe muchie de cuțit. Ar fi stupid, realmente
Alexandra și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6873_a_8198]
-
de criză, este resimțită ca o povară, din care eul asaltat tinde să se refugieze în afară". Așadar are loc o "egalizare" a sexelor auctoriale în fața unor situații ce solicită fondul general de umanitate, îndeobște punînd în paranteză erotismul excesiv, cochetăria, tacticile seducției "oarecum suspecte de ipocrizie"... E o pertinentă introducere la seria de jurnale investigate de cercetătoare, scrieri ce acordă atenție nu doar "dezastrelor" personale ci și celor politic-sociale, ultimele provocîndu-le nu o dată pe cele dintîi. O excepție pare s-
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
de-o nemijlocită confruntare cu eul propriu. Programatic, își propune: "de la poezia obiectelor, adică, măcar prin subînțelesuri/ să ajungi tot la ceea ce te interesează pe tine - la tine adică" (despre scaun). Găsim la d-sa schițate, nu fără o anume cochetărie, două atitudini: una a abordării subiectului prin intermediul contextului, a ambianței sale fenomenale, alta a incapacității de-a evada din "propria apă călduță, de comoditate și clișee verbale", id est iluzia, simpla iluzie, după cum vom vedea, a unei depășiri a eului
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]