4,113 matches
-
mingii este în favoarea adversarilor, care se apără avansat, preferând jocul la ofsaid. Thuram face un fault imprudent în careu asupra lui Pablo, iar spaniolii deschid scorul prin penalti ( D. Villa, minutul 28), împotriva cursului partidei. Spania domină tactic, dar insistențele „cocoșilor” se concretizează în min. 41, când Ribery dejoacă ieșirea la ofsaid și înscrie în poarta goală (al 90-lea gol al Franței la Campionatele Mondiale), după ce îl driblează pe Casillas. Răbdarea „bătrânilor” În actul secund, cele mai mari ocazii poartă
Agenda2006-26-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285096_a_286425]
-
bucuria să cunoaștem un tată a trei copii, care-și iubește cu tot sufletul nevasta și care crede cu tărie că nimeni, niciodată, nu-l poate face să-și abandoneze harul. În casa mare, pereții sunt plini de sculpturi: linguri, cocoși, icoane, vaze și flori. Ore întregi de concentrare și migală. De rugăciune. Pentru el, lemnul are inimă", povestește Dana Grecu. Sursa: Casesicalatorie.ro
Dana Grecu, despre Ion Rodoș, artistul care a intrat în Cartea Recordurilor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28574_a_29899]
-
începe din nou ("Din întuneric ieșeam/ lumină mă inventa"), desfășurând viziuni de o mare puritate într-un univers eterat, al revelațiilor ultime: "Lumină deschide ochii. Carcere liberate/ Prizonieri nocturni vor ieși pe balcoane/ Vor vedea limpede totul. Și vor cânta cocoșii/ Apoi realitatea va propune alt vis". Iar cele două "antipoeme" puse sub titlul Libertate libertate sunt în măsură să vorbească, cu un limbaj reîmprospătat de comunicarea cu tragediile istoriei recente, despre repulsia provocată "de profeți de mareșali de cancelari/ de
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
imaginea, mintea și notorietatea artiștilor și intelectualilor români. Să-i trimită la misiuni diplomatice în străinătate. Știu și limbi străine, au și repere culturale, au și generozitate. Așa însă, cu mici excepții, atașații culturali ai României din străinătate sînt niște cocoașe care atîrnă hidos pe o imagine bolnavă a societății noastre în lume. România, prezentul unui trecut fără viitor Trăind în spațiul (prea) îngust al culturii naționale, disputînd aceiași receptori (cititori), care sînt tot mai puțini de la un an la altul
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
infinit, unind pământul și cerul, realul și idealul, prezentul cu o copilărie edenică este emblematică pentru el. Cele mai clare exemple de folosire a simbolului apar în două tablouri pline de mister - „Câine lătrând la lună” (1926) și „Peisaj cu cocoș” (1927) - datând din perioada în care artistul catalan s-a apropiat de suprarealism. Referiri sub o formă sau alta la o scară sunt însă mereu prezente. În „Ferma” apare, sprijinită de un perete, printre alte ustensile gospodărești. În „Stea mângâind
Universul lipsit de constrângeri al lui Joan Miró by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4312_a_5637]
-
postare pe Facebook, opiniile senatorului Mircea Geoană privind afirmațiile de miercuri ale președintelui Lituaniei, Dalia Grybauskaite, de la Palatul Cotroceni, susținând că oficialii de la București nu înțeleg ”că exasperarea partenerilor noștri față de nevolnicia românească a atins cote maxime, dar fac pe cocoșii”. Tonul declarațiilor președintei Lituaniei nu este nici "tutorial", nici "superior" și nicidecum "deplasat" sau "inacceptabil", așa cum opinează un fost ministru de externe. Ce a spus Dalia Grybauskaite este 100% adevărat”, este părerea democrat-liberalului Theodor Paleologu. În opinia sa, reproșurile care
Paleologu: Oficialii de la București fac pe cocoșii () [Corola-journal/Journalistic/42352_a_43677]
-
lituanian nu sunt îndreptățite, mai ales că Dalia Grybauskaite ”a avut chiar grijă să ne menajeze sensibilitățile”. Potrivit PDL-istului, ”Oficialii noștri nu înțeleg că exasperarea partenerilor noștri față de nevolnicia românească a atins cote maxime. Nu înțeleg, dar fac pe cocoșii”, conchide Paleologu pe pagina sa de socializare. Comentariul lui Paleologu face referire la declarațiile președintelui Comisiei de politică externă din Senat, Mircea Geoană, care a declarat, pentru Mediafax, că tonul tutorial și superior din partea unui politician din Europa post-comunistă este
Paleologu: Oficialii de la București fac pe cocoșii () [Corola-journal/Journalistic/42352_a_43677]
-
-mi duce la bun sfârșit hotărârea suicidală, iar polițistul încercând să-mi ia arma din mână. La un moment dat am căzut pe jos, eu reușind să țin arma în mâna stângă. Atunci am apucat să armez revolverul prin tragerea cocoșului spre spate. Fiind pregătit pentru tragere, în timp ce mă luptam cu polițistul să scap și să nu-l rănesc mi-am îndreptat revolverul spre zona capului și am apăsat pe trăgaci. Menționez că mâna era întinsă și țineam arma în sens
Cum le-a descris Năstase procurorilor tentativa de sinucidere () [Corola-journal/Journalistic/42546_a_43871]
-
au recuperat sumele depuse!? Nici unul. Eu vă doresc să recuperați totul, pentru că știu ce greu se muncește! Doamne ajută! Caritas; Gerald etc., etc., etc. ... Unde vă este ajutorul, că aici au depus și mai săraci doi bănuți ca să le dea cocoșul oul de aur!? După ce și-au făcut plinul cei care trebuiau să și-l facă, s-au destrămat În neant... Știți cumva unde sunt adevărații (am subliniat) infractori? Nu. S-au "vândut" pe nimic instituții și Întreprinderi profitabile ale statului
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
se simți apucat de mâini și de picioare, ca un buștean, și aruncat într-o prăpastie neagră, sfărâmicioasă, cu pietre multe, o avalanșă, explodând într-o lumină orbitoare, care se prăvăliră peste el. Undeva, departe, parcă pe alt tărâm, cântau cocoșii de ziuă. CAPITOLUL 5 Bătrâna se trezi gemând, cu oasele grele. Toată oboseala lumii se cuibărise în oasele și-n mușchii ei. Afară mijeau zorile. Se săltă și trase cu urechea: auzi întâi huruitul metalic, greoi și hurducat de pe drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
turistice din cadrul munților vulcanici sunt: Sfinxul din Oaș, o stâncă sculptată în andezit, cu aspectul unui chip de om; Vârfurile din Gutâi, interesante prin aspectul ruiniform și dispunerea lor în semicerc (Gutâiul Mare, Gutâiul Mic, Gutâiul Doamnei, Văratecul ș.a.); Creasta Cocoșului din Masivul Gutâi, un impresionant zid de andezite cu înălțimi între 5070 m și lungime de aproape 200 m, reprezentând un rest dintr-un corp vulcanic aflat la altitudinea de 1430 m; Coloanele de bazalt de la Detunata (Munții Metaliferi), reprezentate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
marcate către diferite obiective (cabane, puncte de belvedere, mânăstiri). Exemple în acest sens sunt: Pădurile Mogoșoaia și Cernica (în apropierea Bucureștilor), Tâmpa și Poiana Brașov (în apropierea Brașovului), Feleac (Cluj-Napoca), Bârnova (Iași) ș.a.. 2.4.2. Fauna Pelicani Ursul carpatin Cocoșul de munte Păstrăvul Fauna se impune prin varietate, densitate, estetică și, mai ales, prin valoarea sa științifică și cinegetică. Din punct de vedere turistic, cel mai mare interes îl reprezintă fauna piscicolă și cea pentru vânătoare. În ultima vreme este
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
zona montană. Speciile de animale vizate diferă de la o regiune la alta, cele mai valoroase fiind prezente în etajul forestier. Pădurea adăpostește majoritatea speciilor de mamifere supuse vânatului, cum ar fi mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar în lunci cele mai vânate sunt păsările (gâște
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
animale vizate diferă de la o regiune la alta, cele mai valoroase fiind prezente în etajul forestier. Pădurea adăpostește majoritatea speciilor de mamifere supuse vânatului, cum ar fi mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar în lunci cele mai vânate sunt păsările (gâște, rațe, lișițe, egrete ș.a.
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a spălat, și-a ras barba și și-a chemat vecinul spunându-i că se simte slab. La puțină vreme vecinul i a spus: Bade Costache, eu merg acasă, mănânc ceva, îmi iau femeia și venim amândoi. Când a venit Cocoș, Lucache se muncea să treacă în lumea amintirilor, lumea fără dor și fără supărare. Așa s-a stins la cei 69 ani ai săi. Agripina A fost fiica unei văduve. Zamfira, mama Agripinei, pentru a scăpa de o piatră din
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ultimul vis, așa este scris. Nu mai e soare, nu-l mai văd, nu-l mai aud, nu mă doare; așa va fi clipa, intrată în derutată, când moare!? A murit și satul? În satul meu, câinii nu mai latră, cocoșii nu mai cheamă diminețile. Noaptea nu mai ți-e teamă că vin din cimitire fetele tinere și alte stafii în chip de mire. Clopotele în biserică bat mai rar, bătrânul nu mai are putere; așteaptă ziua de miere și colacii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
dreptul emoționant, sau „cel puțin reconfortant”, cum notează P.H.L., voind parcă să reteze ceva din așteptarea cititorului. Altfel-zis: „Stai, nu te pripi! Nici ea nu este o femeie frivolă, nici el nu este un tinerel gata să o facă pe cocoșul, să braveze, să se dea în spectacol!” Scriitorul basarabean, cu sensibilitatea sa de romantic venind parcă din secolul al XIX-lea, nu se avântă în descrierea primei întâlniri secrete a eroilor săi. Ar putea fi vorba, crede el, doar de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă, o obcină sau o cărare, ușor de identificat după anumite pîlcuri de brazi dispuși într-o oarecare ordine, dar furia apelor o tăiase ca pe o creastă de cocoș făcînd-o astfel impracticabilă. La poalele stîncii se afla un lac nu prea întins și nici adînc, dar cu ape limpezi și liniștite, în care împrejurimile se oglindeau nefiresc. Păsări mari și negre, de care numai bătrînii satului pomeneau ca despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă, o obcină sau o cărare, ușor de identificat după anumite pîlcuri de brazi dispuși într-o oarecare ordine, dar furia apelor o tăiase ca pe o creastă de cocoș făcînd-o astfel impracticabilă. La poalele stîncii se afla un lac nu prea întins și nici adînc, dar cu ape limpezi și liniștite, în care împrejurimile se oglindeau nefiresc. Păsări mari și negre, de care numai bătrînii satului pomeneau ca despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
prețioase, dar, cum nu avea nici un punct de la care să pornească, hotărîse să încerce peste tot. Bună dimineața, broscuțo! Piticania bulbucat-pistruiată se făcu nevăzută printre algele bălții. Ce grăbită e lumea astăzi!", constată puiandrul. Bună ziua, șoricel de pădure! Apoi: Bună ziua, cocoșule de munte! Și iarăși: Bună ziua, ciocănitoareo! Bună seara, liliacule! Încă vreo două zile ca astea și am să uit să deschid gura", își spuse Lupino, reușind cu greu să-și stăpînească dezamăgirea. Trecuse încă o zi în care mersese mult
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Asta da, armonie familială! Prin urmare, cum l-ar fi crezut tata-socru pe un amărât de contabil-șef, care i-a șoptit că, fiind într-o deplasare, în București, l-a zărit pe ginere la o cafenea centrală făcând pe cocoșul între două utemiste. Este adevărat că în perioada aceea mersese în Capitală pentru aprobarea unui lot de echipament sportiv, dar răutatea oamenilor nu are margini! „Nu-i principial, tovarășe, să umbli cu vorbe!” l-a expediat fără multă vorbă, iar
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de cea mai joasă speță. Cerându-ți banii pe consumație, gata să sară la bătaie. Și totuși nu ai curajul. Cum să pretinzi unui zeu să tropăie ca un descreierat? Să se burzuluiască... Să se umfle în pene ca un cocoș... E prea mult. Nici chiar tu, după ce ai îndurat atâtea umilințe, nu poți. Ceva te face să te abții, să-ți calci pe inimă și să aștepți la masa ta, cuminte și obedient, ca zeul să-și întoarcă fața lui
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
o bijuterie de preț. Un somn adânc, fără vise, odihnitor o cuprinse cu brațele sale nevăzute, dar atât de prezent. A doua zi dimineață, se trezi cu mult în urma soarelui care strălucea deja, împrumutând pământului căldura lui binefăcătoare. Nici cântecul cocoșilor, vestind o nouă zi, nu-l auzise. Ratase deșteptarea dată de natură, dar se trezi odihnită și chiar binedispusă. Se întinse pentru a-și dezmorți mușchii și atinse din nou, cu mâna caldă, lama foarte ascuțită și rece a cuțitului
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
mult, deasupra de zero... apoi viața îngreunează... viața îngreunează, moartea ușurează... Dormi! Doarme... Dormi, fetiță că vine Bau-bau să trezească fetițele care dorm puțin.... Biata mamă!... "Ți-am spus deja să nu cânți aceste prostii, să nu-l minți cu cocoșul, Marina!... Aceasta este literă, literă paternă, în timp ce muzica, muzica paternă îi cântă pe dinăuntru: "viață... vis... moarte... moarte... vis... viață... viață... vis... moarte... moarte... vis... viață..." Dar dacă această înaripată sămânță se odihnește în el și se prinde, iar înafară
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
aici. Cred că trebuie să mergi cu mine. EMMA: Acolo? MEFISTO: Nu... Deocamdată în alt oraș, sub alt nume... EMMA: Și-o să vii să mă vezi? MEFISTO: Sigur că da. EMMA; Atunci e bine. Cînd pornim? MEFISTO: Cînd o cînta cocoșul. E vreun cocoș prin vecini? EMMA: Este aici, alături. MEFISTO: Foarte bine. Acum să ne terminăm ceaiul. Spada poți să mi-o dai, că nu-ți mai trebuie. (O ia). EMMA: Acum o să plecăm? MEFISTO: Ar cam fi timpul. EMMA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]