354 matches
-
-ți facă un dar, ca să te îmbuneze. Și să te facă să zâmbești iarăși! Lacrimi poznașe Ori de câte ori se duc la țară, Sorin și Sorina se bucură tare mult. Se reîntâlnesc acolo cu dragii lor prieteni: Cuțulache și Motănel, cu Puiu - cocoșelul și cu multe alte vietăți aflătoare în ograda bunicilor. Și câinele și pisicul, gânsacul și vaca, oile și toate viețuitoarele din gospodărie își au povestea lor. De aceea, copiii le iubesc nespus pe fiecare dintre ele și, tot de aceea
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cu mare teamă. Copiii - care, bineînțeles, nu merg prin pădure decât însosiți de nedespărțiții lor prieteni - n au știut, mai întâi, ce să facă. S-au uitat rând pe rând la Cuțulache și Motănel, apoi la Puiu și la Sică. Cocoșelul și gânsacul, de cum au văzut vietatea cea mică și ciudată, au dat semne de mare nedumerire, la început, apoi chiar de frică. Iar pisicul s-a gândit că trebuie să fie pregătit să înfrunte orice pericol, așa că și-a scos
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
aveau spații mai mari și mai frumoase, eu eram cel mai tânăr și aveam doar cabinuța mea cu geam către crematoriul din curte. Răducu Ițcuș, un actor împăcat cu sine și cu o anume medriocritate luminoasă și suficientă, Ovidiu Moldovan, Cocoșelul, un fel de tânăr furios, domolit repejor la cârciumă în preajma lui Rauțchi și Cozorici, și mai ales Nic Sufleurul, acum bătrân și abia trăgându-și zilele. Ne adunam toți într-o sală la televizor și, când ne vedea Nic pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
brazdă, cu chef de râs. Oribil. Și cel mai groaznic era că asta era cea mai intimă și mai sinceră discuție dintre ei de când locuiseră în casa asta. N-a fost doar, știi tu. Că voia să mă mângâie pe cocoșel. Tipul chiar mă iubea sau de-astea. Ochii ei surprinseră lunecarea norilor și simți cum o apucă un început de greață. Frecușul explicațiilor. Tipul chiar... Dar n-avea cum să fie așa. Nu în felul în care o spusese Mark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a dispărut în căsuța aceea. Precis că n-au avut cum să-l tortureze, într-un singur minut. Într-un minut nu termină nici măcar de făcut pipi băieții noștri. Odată am cronometrat timpul: desfă șlițul la pantaloni, fă pipi, scutură cocoșelul, încheie-te la șliț. S-a și dus un minut. N-ai când să iei pe cineva la bătaie. Am ajuns la capătul patriei noastre. Ca toate celelalte lucruri, are și ea un capăt. Poți să-i pui capăt mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Până să ni se observe lipsa, ei ne-ar fi transportat deja pe Sirius, se știe doar că zboară cu viteze duble și triple față de viteza luminii. Sau ne-ar fi folosit pentru experimentele lor odioase, ne-ar fi măsurat cocoșelul, ne-ar fi inspectat creierul și pe urmă ne-ar fi șters toate amintirile. Groaznice perspective. După asta, ar fi trebuit să mă duc la ora de istorie și să-i mărturisesc doamnei - cum o numeam noi pe profesoara de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
M-am strecurat mai aproape și am auzit-o spunând ceva. Vorbea peltic. Era Antonia. Mi-ar fi plăcut să mai rămân, pentru că ea îi trăgea încet pantalonii în jos, iar eu de mult îmi doream să văd cum arată cocoșelul unui băiat mai mare, dar m-am temut să nu mă descopere, așa că m-am întors pe cărare. Deci acela era sexul despre care vorbeau toți adulții și pe care-l văzuse tata la cinematograful din Piazza della Repubblica. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
înghițit limba? Hai, spune mai departe ce fac indivizii ăia de pe alte planete.” Atunci eu îl cântăream pe ăla din priviri și ziceam: „Poate că pe tine te-au inspectat deja peste tot. Nu poți ști niciodată. Ți-au măsurat cocoșelul și ți-au montat aparate de interceptare în creier.” Toți se scuturau de râs, repetând: „I-au măsurat cocoșelul și au fost așa de dezamăgiți, că n-au de gând să se mai întoarcă vreodată.” Și mai mult decât extratereștrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
din priviri și ziceam: „Poate că pe tine te-au inspectat deja peste tot. Nu poți ști niciodată. Ți-au măsurat cocoșelul și ți-au montat aparate de interceptare în creier.” Toți se scuturau de râs, repetând: „I-au măsurat cocoșelul și au fost așa de dezamăgiți, că n-au de gând să se mai întoarcă vreodată.” Și mai mult decât extratereștrii mă pasiona magia. O îndrăgeam pe Samantha, vrăjitoarea cea bună dintr-un serial de televiziune american, transmis la ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
nu voiam s-o las însărcinată pe Ariana. Citisem cum se face, dintr-o carte de educație sexuală cu poze. Mă culcasem pe canapea, acolo unde ședeau musafirii, în fața televizorului din Germania, cel care transmitea filme sexy și îmi frecasem cocoșelul între paginile cărții de educație sexuală socialistă. Cartea era a lui Nicolaescu și el mi-a luat în nume de rău paginile lipsă, pe care eu le tăiasem foarte îngrijit cu lama Gillette a tatălui meu, cu atât mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
s-a măritat și va trebui să nască. Ea va naște sub semne. Greu de reconstruit o astfel de zi norocoasă. În zori, umbre de oameni se trag anonime pe lângă zidurile cetății. La piață bărbatul femeii primește ca rest, trei cocoșei de aur. Este primul semn. Acasă femeia Încă doarme. Somnul ei, un somn lihnit. Visul ei: O fetiță cu o lumânare aprinsă În mână, ieșind dintr-o căpiță de fân uscat. Este al doilea semn. E Marți, ziua sfântului Mamant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
parte : du pă părerea noastră, prefectul nu e prea inteligent, din mo ment ce-i trimite o scrisoare soției prietenului, cu care ori cum se vede cel puțin de două ori pe zi, și o mai și sem nează, ridicol, ...” cocoșelul tău”!) ; iarăși nu cred că mai e important citatul din Nottara, despre modul În care nenea Iancu urmărea și conducea repetițiile textelor sale : după cum bine se știe, nu Întotdeauna dramaturgul este și regi zorul ideal al piesei ... Sigur că unele
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
stabiliment bătînd 11 și douăzeci. EFIMIȚA: Oră fatală pentru mine. LEONIDA: Idem. EFIMIȚA: Pardon, dezbracă-te și culcă-te. (se duce spre pat) Nu vii? LEONIDA: Să mai beau un magnet. (scoate o sticluță și bea) EFIMIȚA (din pat): Aide, cocoșelule! 13. Leonida urcă în patul de jos, Efimița e deja în cel de sus. Se pregătesc îndelung pentru somn, foindu-se și ațezînd la îndemîna diverse obiecte. Leonida mai ales pune sub pernă pistolul, pune capul pe el, pistolul îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Zău, țațo! Parcă mă-ncearcă niște friguri! Nu da! Nu da că fac scandal! Ai uitat că sînt fiică din popor. Că sînt violentă. Ai puțintică răbdare. Viceversa! Viceversa! Ce cald mi-e. Lucrează magnetismul. Viceversa, boule! Vino tu la cocoșelul tău! Ia să mai ciupim și noi ceva de la onorabilul, că nu strică. Atît mi-a fost. Nu te mișca. Mor...mor... fii fericit... scăpați-mă. Halal să-ți fie! Se vede că ai bună protecție. Nu dispera, tînărule. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
alege; păi, de bună seamă că ți-ar fi plăcut să te țină Velicu cuplată vreo oră, dar dacă n-a fost să fie, tot e bine, că venise cu Dacia lui ca să facă o tură prin oraș. Era bazat cocoșelul ei, măcar că un pârlit de maistru la IMGB, neînstare s-o gâdile cum trebuie și mai avea și altă meteahnă, de care suferă aproape toți bărbații: era însurat și avea doi copii, Mirelo, asta e, gâdil-o până s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și ei aveau familii și neveste, și pe lângă neveste, amante cu care se etalau acolo, așa că Velicu s-ar fi mândrit la o adică. Aia e, Mirelo, că arăta fel de bine ca puștoaicele alea de șaptișpe-optișpe ani, măcar că pentru cocoșelul ei împielițat era tot aia de niște ani, în timp ce prietenii și stăpânii își schimbau târfele ca pe șosete și le dădea mâna să se prăpădească de râs pe seama lui Velicu care belește șoricu’, uite ce gagicuță trăsnet și-a tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
parca mașina în altă parte, Mirelo, sau venea la lucru fără mașină. Tocmai el, care nici două sute de metri, până la buticul din colț, să-și ia țigări, nu-i făcea fără mașină. Fudul, domnos, îl făcuse mă-sa-n mașină... Cocoșelul ei împielițat și drăcos, deh, în ruptul capului n-ar fi crezut că o să-l înfricoșeze până într-atât povestea asta. A fugit, și-a pierdut urma... Dacă ai fi știut, Mirelo, nu l-ai fi pus la încercare. Păcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
aia când se întorsese de la cantină și-l găsise la ușă: era lumină încă, vară, în august, și ea, înfierbântată cum era atunci, mereu în priză, mereu în mișcare, la cantină și pe drum, și acasă, și pe urmă cu cocoșelul ei împielițat cu mașina la plimbare și doar că ațipea câteva ceasuri pe noapte și iar o lua de la capăt, temându-se că, dacă ar zăbovi prea mult într-un loc, s-ar rupe vraja... Fusese o vrajă și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
iar revista devenea o anexă tot mai neînsemnată a trustului căruia îi deduse numele, odată rămași fără maestrul Vergilius și dom’ Emanuel, păstrară doar întâlnirea de joi, când se adunau în jurul prânzului în localul de peste drum de redacție. La doi cocoșei scria pe firmă, dar lumea îl știa în zonă mai mult de La doi colonei, de bună seamă că din pricina văditei poziții strategice din apropierea clădirii Arhivelor SRI și sediului Poliției Capitalei, iar pe de altă parte, cei doi cocoși din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de socialiști în cabinetele pe care le-a condus, răpit de Brigăzile Roșii la începutul lui ’78 și, după eșecul tuturor negocierilor, asasinat la 9 mai același an, în fine, el, strălucit legist și om de stat, ucis ca un cocoșel care urmează să devină supă, ce legătură ar fi putut să aibă cu năpârliții din Ghencea? Zău, ca dinamovist, sunt de părere că-i mai bine „muie Steaua“ decât „trăiască și steliștii la fel ca Aldo Moro“. Descriind perpelelile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
care bănățenii le numesc hanți și gredli, după vechi influențe multiculturale impuse încă după tratatul de la Passarowitz, când prințul Eugeniu, din casa Savoia, a intrat, în al doilea deceniu al veacului luminilor, prin poarta Forforoza în Cetate. Așadar hanți e cocoșelul mărunțel și cam nervos din potriviri genetice, gredli e găinușa cam bleagă ea din fire. Ceea ce pe scurt vă voi povesti e o saga electorală: o prefigurare a ceea ce va să fie. Încleștarea cu pricina este prilejuită de un parastas
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
îndoite de reumatisme specifice, își pun pălăriile și paltoanele; conduc pâlcul electoral la stradă și, chiar în momentul în care strâng mâini și salut obștea, îmi zumzăie prin cap nedumerirea: "cu cine votează ăștia la toamnă, domnule", mă întreb, în vreme ce cocoșelul hanți, săltat pe stâlpul gardului de la grădină, sloboade un cântat subțirel și cam isteric, după cum îi este firea dobândită prin îndelungi potriviri genetice. V-aaliniați! Bune lucruri spuneau cei de demult. Iacătă unul singur: Intuiția fundamentală a lui Avicenna, exprimată încă
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
lupți altfel decât cu ochii fugind în lături, neliniștiți, cu zâmbetul pieziș. Apăsând ușor pe clanță, întredeschizând ușa. Și doar acum, când piciorul ți-a pășit în întunecosul antreu, poți să strecori o aluzie la bijuteriile vechi, vârâte laolaltă cu cocoșeii și cu argintăria în cufărul din pivniță - avem oare vreo garanție (o întrebi pe mama) că nu vor fi prăduite de hoți ? Asemenea valori, oricând posibil a fi jefuite, mai ales în vreme de război, nu-i mai bine să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe Ed În birou. — E Billy Dieterling, fiul lui Ray. Este cameraman la Badge of Honour, serialul ăla În care mult-iubitul nostru LAPD e lăudat În fiecare săptămînă În fața a milioane de telespectatori. Cred că Timmy Îi presară brînză pe cocoșel Înainte să i-l sugă. Ed rîse. — Art, ești un lăbar. De Spain se tolăni Într-un fotoliu. — Eddie, așa, ca de la un fost la un actual polițist: cînd rostești cuvinte gen „lăbar“, parcă ai fi profesor de colegiu. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cu toții la un barbut În camera de recreere de la sus-numita Biserică Metodistă și Episcopală a Sionului din Noul Betel. Fleming Peter Hanley, agresor sexual cu cazier, Își petrecuse toată noaptea la Urgențe, la Spitalul Central: un travestit Îl mușcase de cocoșel. O echipă de doctori de la Urgențe făcuse eforturi uriașe pentru a-i salva organul, ca să mai poată fi condamnat Încă de cîteva ori pentru sodomie cu mutilare. Controale printre perverși. Un apel la spitalul Eagle Rock. Dwight Gilette ajunsese acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]