301 matches
-
Ce ai, măi vere, de o ții ca la înmormântare? ― Păi, ce să spun dacă n-am ce? ― Ce mai știi de nevastă ta? O mai dat vreun semn de când ai trimis-o acasă la mamă-sa? Da’ al lui Cocostârc mai poate merge pe picioarele lui sau tot în cârje? ― Ei! Muierea o trimis la mine tot neamul... ― Și ce vrea neamul ista? ― Ca s-o primesc acasă, fiindcă copchiii n-au nici o vină ca să crească fără mamă... ― Și despre
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Și știi de ce? Numai pentru a crește copiii. Uite că iarna bate la ușă și băiatul îi școlar mare deja. Iar fata cu cine rămâne când tu ești plecat la pădure sau la cine știe ce alte treburi?... Cât despre al lui Cocostârc... Adio femei! Și numai să-l mai prinzi pe la poartă, căăă!... În timp ce Dumitru spunea toate acestea, fața lui Todiriță se întuneca, iar privirea plecase undeva în zare... Se vedea limpede că prin cap îi umblau gândurile cu bătăi din aripi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
nu pot să-mi calc așa ușor pe inimă. Nu am în fața ochilor decât ceea ce am văzut atunci, în dimineața când am venit din concentrare... ― Gândește-te că pentru aceea ți-ai vărsat destul furia și amarul pe al lui Cocostârc. Iar pe ea... Pe ea s-o pui la treabă în gospodărie, ca să nu mai aibă timp de... Iar tu... Tu ai grijă să nu-i lipsească... ― Adică ce să nu-i lipsească, vere? ― Măi Todiriță, nu știu cum să-ți spun
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
altfel nu mă voi putea mișca nicăieri. Uite că de săptămâna viitoare începe școala... S-o aduc pe Catinca ceea care se ținea de mine ca scaiul? Chiar ea o zăpsit-o pe muierea mea că umblă cu al lui Cocostârc și mi-o spus... Nuuu! Nici vorbă, fiindcă, oricum ar fi, nu-i ca mama adevărată”... „Să știi că nefericitul aista s-ar putea să gândească oleacă. Și bine-ar fi, fiindcă băiatul - care are minte cât pentru doi - mâine-poimâine
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
porumbiță curta un cioroi mititel, mierla fredona un nou cântecel și greierul s-a abonat la corul ce-ndată s-a înființat. În timp ce pițigoiul își pieptăna creasta la ocarină, privighetoarea scărpina o mandolină iar cucu-și cânta singurătatea la cimpoi, cocostârcul călca-n schimbul doi și masa pe domn broscoi. De pe scrin papagalul împăiat țipa să iasă la concurat iar bondarul între flori bâzâie că a fost deranjat de la mimoză unde-și înmuia buzele-n polen iar caia cerea ploaie că
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
neegalat; nu e nimic mai frumos pe pământ. Asistam la concursul de salt și înot al peștilor din apele calde și liniștite ale iazurilor, ale minunatei insecte, regele fără hrană, dar plin de har, greierul. Participam privind fericit, la salturile cocostârcilor mari maeștri care înfrumusețau bălțile și câmpiile verzi. În continuă comunicare cu Înaltul cerului era pasărea măiastră Ciocârlia, căreia îi închin poeziile „Te las”, „Pe câmpie” și „Mă-nchin”. Ca viața nopții să-mi coloreze sângele care încă din preadolescență
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
noi. În amintirea acelor momente am compus poezia: „Împlinire.” Era vreme de vară când pajiștile sunt pline de verdeață, păsările își exprimă bucuria prin concertul lor ad-hoc, brotăceii se cațără printre ramurile de măceș anunțându-și bucuria pentru că-i minunat, cocostârcii fac de rond pe vale, prin grâu pitpalacii își caută prepelițele anunțându le unde sunt și pasărea măiastră, ciocârlia, urcă la ceruri unde mulțumește divinității pentru splendoare. Soarele lumina puternic cerul curat și albastru. Copacii verzi erau încărcați cu poame
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Mereu nici o scrisoare. Un vis... Mă găsii deodată într-o bisericuță de mahala. Acolo, o nuntă umilă și tot lume cunoscută, ocupată toată ca să dea impresia unei nunți mari. Într-un colț Niki Mihail își rezimase capul pe gâtul de cocostârc și, în mijloc, mirii: domnul, rotofei, făcut cu penița rondă; alături, Irina, dizgrațioasă în văluri albe, gesticulând dizgrațios, vopsită cu roșu pe fața ei roșie. O simțeam că joacă un rol și că-și per-mite chiar să facă exclamări sau
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Vogoridina însă le-a dat azil pe moșia Lăzăreștii, lângă Prut. Aci Grigorie a chemat un popă și s-a cununat cu ea bisericește. Contesa era o femeie grasă și puternică, care-a atras atenția țăranilor prin împrejurarea că mânca cocostârci și broaște fripte. Voda Sturza, care nu voia să recunoască, căsătoria, a văzut-o cu toate astea de departe și, om de rasă, a avut o magnifică plăcere și milă de rasa puternica a acestei femei. Se zice că în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cu care-mi înfrumusețez vremea pe care o mai am de trăit. Și, a mai zis, atunci: laudă, ție, SINGURELE! Da. Slavă ție, și, cât mai multe asemenea zile și nopți, și patimi, cufundate în parfumul propriei tale strădanii! LA COCOSTÂRCUL PESTRIȚ Miez negru de noapte. Furtuna rupea arborii, scotea copacii din pământ, lua înainte tot ce întâlnea în cale: vegetații, rupturi de pădure, tinichele, acoperișuri de construcții rurale. La Cocostârcul Pestriț se afla și magazia de unelte agricole, garajul tractoarelor
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nopți, și patimi, cufundate în parfumul propriei tale strădanii! LA COCOSTÂRCUL PESTRIȚ Miez negru de noapte. Furtuna rupea arborii, scotea copacii din pământ, lua înainte tot ce întâlnea în cale: vegetații, rupturi de pădure, tinichele, acoperișuri de construcții rurale. La Cocostârcul Pestriț se afla și magazia de unelte agricole, garajul tractoarelor lui Cocorânză Andrei, depozitul de carburanți. Tot aici, Cocorânză își amenajase un fel de dormitor de campanie. Ca să fie. Pentru orice fel de vreme.în ultimul timp dormise mai multe
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
aici ți-e drumul, spre casa fetei celei mari, căreia, el, nu vroise să-i facă, nici atâtica parte, din averea ce le picase, ca din cer, numai datorită faptului, că, o parte din pământ, se întâmplase să fie la Cocostârcul Pestriț. Iar acum, ea, luase hotărârea de a-i fura, lui,întreaga sumă, și a se face nevăzută, către casa fetei celei mari. Și, de-acolo, și mai departe. Nu prea știa, unde anume, dar, oricum, foarte departe, împreună cu fata
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
că întrebatul o cam luase razna. Și tăcu. împreună cu alți salvatori, îl ajutară să se desprindă din capcana salvatoare a cracilor în care fusese aruncat, și îl duseră în autosanitara de alături. După care, echipa de salvare a sinistraților, de la Cocostârcul Pestriț, își continuă mai departe investigațiile, pe cursul râului, la vale. STRADA SPÂNZURAȚILOR Duru Dorin se așeză, ușurel, dar hotărât, pe trotuarul din beton, măginit, la partea dinspre stradă, de cuburi simetrice de marmură. Scoase din sacoșă plăcuța, de fapt
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
a unora. Și-și caută, și unul și altul, de drum Omul pădurii continuând să reprezinte, un simbol, al faptului că România redevine ce a fost. Poate și mai mult. <contents> CUPRINS Prefață 3 Olariti, 5 Niciodată - singur! 7 La cocostîrcul pestriț 9 Strada spânzuraților 12 Familia de basme, 14 Durerea, 18 Toate, la timpul lor... 21 Stârliciul 25 O patrulă somnambulă 27 Fabrica din pușc rie 29 Torța 31 Blândețea 34 Sclipătul 36 Dulcii 37 Vânătorul de vulpi 39 În
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și îi permite bărbatului să sugă Marea Libație a Vârfului Median care se găsește în sânii ei. Figura 8.5. Variație creativă în aer liber a poziției cunoscute sub numele de „Peștele cu solzii uniți” A noua poartă se numește „Cocostârci încolăcindu-și gâtlejurile”. Bărbatul stă drept pe genunchi, iar femeia încalecă pe coapsele lui, îngenunchind deasupra lui, cu picioarele desfăcute. Ea își pune brațele în jurul gâtului lui, în timp ce el îi introduce Tulpina de Jad de jos, lovind Mugurii de Grâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
regiunii clitoridiene sensibile a femeii. Totuși, genunchii bărbatului trebuie să fie foarte flexibili, coapsele foarte puternice, iar spatele tare, pentru a putea menține această poziție în timpul actului sexual. Figura 8.6. Două turturele în grădină se unesc în poziția numită „Cocostârci încolăcindu-și gâtlejurile”, Mama Natură fiind dormitorul lor Cele Nouă Căi prezentate mai sus ar trebui să fie suficiente pentru a inspira cuplurile pline de imaginație să inventeze și alte variante unice, potrivite preferințelor lor personale și constituțiilor lor fizice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de relief ale arhipeleagului Amiral Serafim. Într-adevăr, pe la 10,10 fără 5, dintr-o chichineață de curte aflată în centrul Bucureștilor, pe strada Dionisie Lupu, ieși un puștan înalt la stat, minunat la obraz, călcând cu pașii lui de cocostârc, nebăgători în seamă la nimica, stropind de-a valma trecători, trecătoare, sacoșe, precum și porțiunea specială, bătută de val, a clădirilor de sub ferestre, cotind la stânga spre Teatrul "Nottara", înscriindu-se pe trotuarul ce ducea spre Cinema "Patria", urmat de un taxi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
trânteau pernele și spuneau măscări. În curte, lăutarii începuseră să cânte fără perdea: Și când mai venii o dată, Găsii ușa descuiată, Maică, mamă, ce mai fată! Căci de la buric în jos, S-a văzut Tîrgu-Frumos! Și-n mijlocul târgului, Limba cocostârcului... Nașul o luase pe Lina de mijloc și-i șoptea glume deocheate. Roșioară bea, râzând de încurcătura ei. Cu o zi înainte, se gândea fata, ar fi umplut-o de sânge dacă ar fi auzit-o drăcuind și acum 3
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Zeana, Vulturii Pindului - Roman istoric · Florica Elena Laurențiu, Vânătoarea de simboluri · SCARA, revista de oceanografie ortodoxă, Treapta a VIII-a · Sfântul Iustin Popovici, Biserica Ortodoxă și ecumenismul · Teodorit, Episcop al Kirului, Zece cuvinte despre dumnezeiasca Pronie · Florica Elena Laurențiu, Poveștile Cocostârcului Alb · Sfântul Nicolae Velimirovici, Omilii · Sfântul Ioan Damaschin, Logica (Dialectica) DIFUZARE S.C. SUPERGRAPH S.R.L tel. 336.79.13 e-mail: sophia@fx.ro
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Antreul era minuscul și doar o arcadă fără ușă îl despărțea de sufragerie. ― Sânt șofer pe getax... Ochii scormoneau peste umărul bătrânului. Am adus aici acum două ore un domn. Ioniță Dragu tresări și ridică brusc gâtul. Semăna cu un cocostârc speriat. ― Da, probabil, se auzi glasul lui Miga. Avem oaspeți... Hm, puțini de tot. ― Poate vreți să-l chemați. Un domn slab, mai în vârstă. Făcu cu ochiul: A uitat ceva la mine. Profesorul se răsuci spre Scarlat care înclină
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și sânt gata să suport toate consecințele! ― În regulă! interveni împăciuitor inginerul. Nu sîntem noi ăia care să despărțim doi prieteni. Calmați-vă, doamnă. Melania Lupu, cu ochii palizi, inundați de lacrimi, dădu recunoscătoare din cap. Dragu, clătinîndu-se ca un cocostârc bolnav, înalt cât ușa, o privea îngăduitor: "Nu-și dă seama de situație. E atât de copilăroasă! Norocul ei... Florence, în schimb, suferă groaznic" și scrută pe furiș chipul boțit al bătrânei. Doamna Miga își înfundase bărbia în gulerul de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mai duci Pân ce-i cădea rob la Turci; Și încă să te mai duci, Unde-i toaca de tămîe Și clopotul de - alămîe; Și încă să te mai duci Pân ce-i da de plug de cuci, Și cucoarele mâind Și cocostârcii grăpând, Ciocârlanii semănând, Păsărele secerând. Dumnezeu te - nvrednicească Cu căruță calicească, Să vii și la casa mea Să te miluesc și eu: 204 {EminescuOpVI 205} C-o mânuță de tărâță, De-asupra un cărbunaș - Să știi a iubi să lași
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să aștepte răspunsul, continuă... I-o căzut dragă fata pădurarului Anton, Anuca, șî asta, măi l-o prăpădit!... Se opri o clipă din povestit și își șterse lacrimile de pe obraji, cu dosul palmelor. Fostul hăitaș dădea din cap ca un cocostârc care bea apă, fără să priceapă ceva, spunând: - Atâta cât mă duci mintea, Cucoani Griguță! Atâta pricep! - Și, doar, sâmța el însuși pe cei doi dușmani dintr-însul; lucidul și visătorul... cele două capete extreme neîmpăcate ale firii omenești. A
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Cum stătea și dormea cam prea pe spate, în fotoliul de la birou, dădu o dată cu mâna, dădu și a doua oară, însă, înfometatul țânțar, nici vorbă să se lase de bâzâit. Vicepreședintele se înfurie. Deschise ochii, dădu cu mâinile ca un cocostârc ce dorește să-și ia zborul, și sări brusc din fotoliul - dormitor. țânțarul se așeză tocmai sus, la colțul dintre pereți și plafon. Vicele prinse o mătură,cu privirea, căutând locul unde țânțarul se așeză, cu scopul de a l
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
exemplar din 1001 de nopți și că știe ea ce vrea publicul, că și cu Fiametta a pățit la fel și nu și-a făcut planul. „Și de la buric În jos se vede tîrgul frumos și-n inima tîrgului limba cocostîrcului.“ Era derutant. Nu-i puteam dibui criteriile morale după care acționa. Făcea referate de desfacere a contractului de muncă, cărora nu le dădea curs, doar așa ca să-i sperie să se Învețe minte să nu mai tragă chiulul. În schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]