396 matches
-
de codificare. Pentru a îmbunătăți chestionarul se poate efectua un metasondaj; această operațiune se execută și asupra altor elemente ale cercetării. Pentru a determina variabilitatea de codificare s-au făcut de-a lungul timpului multe experimente, testându-se diferențele dintre codificatorii experimentați și cei neexperimentați, fără a se lua în calcul variabila timp, iar concluzia a fost că există mari diferențe între categoriile găsite de codificatorii experimentați și cei neexperimentați. Tabularea datelor Tabularea datelor se face cu ajutorul unor programe specializate SPSS
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de codificare s-au făcut de-a lungul timpului multe experimente, testându-se diferențele dintre codificatorii experimentați și cei neexperimentați, fără a se lua în calcul variabila timp, iar concluzia a fost că există mari diferențe între categoriile găsite de codificatorii experimentați și cei neexperimentați. Tabularea datelor Tabularea datelor se face cu ajutorul unor programe specializate SPSS, EXCEL, FOXPRO, MS ACCES și are drept scop: 1. estimarea unor mărimi vizarea frecvențelor fiecărei variabile de răspuns îi alocăm un număr de atribute care
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cât de credincioși se dovediseră evreii față de religia părinților lor și cum preferaseră să moară decât să îmbrățișeze creștinismul. Cum se știe, Maimonide considera studiul istoriei o pierdere de vreme. Mai târziu, Iosef Caro, autorul scrierii Shulhan Arukh (Masa întinsă), codificator major al dreptului rabinic, interzice citirea istoriei nu numai în ziua de sabat, ci și în timpul săptămânii 28. În lucrarea sa Zakhor, Yosef Hayim Yerushalmi a ilustrat pe larg, sprijinindu-se pe exemple, interesul mediocru al lumii evreiești, timp de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în 1972, ipoteza oncogenelor virale.87 Ei s-au bazat atât pe numeroasele cercetări anterioare, cât și pe unele experimente proprii (asupra unui spectru mare de specii celulare provenite de la șoareci, șobolani, găini, care au evidențiat prezența de informație genetică codificatoare de virusuri tumorale de tip C ARN într-o formă neexprimată în aceste celule somatice ca și în celulele germinative (și care persistă sute de generații în culturi celulare, fără o producție evidentă de virus). Teoria susține conjectural Rememorări istorice
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
neexprimată în aceste celule somatice ca și în celulele germinative (și care persistă sute de generații în culturi celulare, fără o producție evidentă de virus). Teoria susține conjectural Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială existența de virogene endogene (codificatoare de particule C) și oncogene (responsabile cu transformarea oncogenă a celulelor normale) care sunt ținute neexprimate prin mecanisme efectuate de represori din celulele normale. În acest mod, variați agenți fizico-chimici carcinogeni ca radiațiile, carcinogenii chimici, virusurile exogene, pot declanșa exprimarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sunt cancerigene. Ciclul celular și sistemul său de reglare, premiză a înțelegerii procesului de carcinogeneză Virusul oncogen simian SSV care la maimuță induce sarcom, conține oncogena virală V-SIS, care are aceeași localizare cromozomială cu C-onc umană. C-SIS este codificatoarea factorului de multiplicare celulară PDGFβ (Plateled Derived Growth Factor beta). Așa cum se vede în figura schematică 2-26, în lanțul de reacții care pleacă spre nucleu de la al treilea receptor (de la stânga la dreapta) aflat pe partea superioară a membranei celulare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
benzilor Q și G, în sensul că ADN-ul lor este bogat în G-C dar și în gene. A se vedea subcapitolul 3.1.3. Eterogenitatea funcțională a moleculei de ADN, unde se specifică faptul că nu întregul ADN este codificator și că genele sunt „insule“ în ansamblul moleculelor de ADN și de histone din structura cromozomilor. În fine, benzile C se află situate în zona centromerelor ce aparțin heterocromatinei constitutive. Organizarea „în benzi“ are și o corespondență funcțională. S-a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
eucariote sunt lineare. Așadar ele au două capete, deosebindu-se de cromozomii bacterieni, ca de exemplu cei de E. coli, care sunt cercuri închise, deci fără capete. Molecula de ADN a unui cromozom tipic conține: o rețea de gene lineare (codificatoare de proteine și ADN-uri, presărate cu o cantitate însemnată de ADN necodificator). În ADN-ul necodificator sunt incluse: a) porțiuni care formează centromerul și b) porțiuni aflate la capătul cromozomului, telomerele. Centromerele, formate dintr-un ADN compact asociat cu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
diferitele alterări ce apar în molecula de ADN. Caracteristica lor comună este aceea că depistând și îndepărtând bazele deteriorate specific sau inadecvate (exemplul de mai înainte cu prezența uracilului în molecula de ADN) formează situsuri abazice care nu au proprietăți codificatoare. Ele extirpă (excizează) baza inadecvată fără să altereze nici dezoxiriboza, nici legătura fosfodiesterică dintre dezoxiriboză și fosfat. Glicozilazele bifuncționale, care posedă în plus și o activitate liazică ce realizează o tăietură între „cărămida“ glucidică (dezoxiriboză) și fosfat (tăietura se face
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
acțiunea fiind numită liazică și nu endonucleazică). În fond, ceea ce merită să se rețină este că aceste operații de chirurgie moleculară pe care le efectuează enzimele din familia ADN-glicozilazelor duc la formarea unei „cicatrici“ abazice, care nu mai are proprietăți codificatoare. b) Refacerea catenei sau reparația propriu-zisă BER nu implică doar mecanisme de tăiere și extragere a porțiunilor lezate, ci și mecanisme de lipire ulterioară a bazelor azotate aduse la locul lezat și grefarea (inserția) acestora în poziții normale, fiziologice. Acest
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
diferite (a se vedea aceste diferențe urmărind comparativ prima etapă din fig. 3-64, 3-65), în celelalte trei etape care urmează, B, C și D), atât calea globală de reparare (GGR) cât și cea cuplată cu transcripția, utilizează esențialmente aceleași gene codificatoare, deci aceleași proteine specializate în operația de reparare. Așa cum se poate vedea în fig. 3-65, în dinamica procesului de reparare globală a ADN-ului modificat, de-a lungul celor patru etape cronologice intervin o serie de gene ce codifică proteine
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
repararea împerecherii eronate a bazelor azotate, respectiv scoaterea din funcție a genelor MSH și MLH 1 (studii cu un test special, RER = Replication Eror).74 Investigații de după 2005 cu același test RER tind să demonstreze că mutații care alterează genele codificatoare de proteine ce intervin în reparația Mismatch sunt cauza și a altor forme de cancer: uterin, ovarian, de stomac, căi biliare, tractus urinar etc. Și în acest caz, „cobaii“ de la care au ajuns să fie extrapolate la om rezultatele unor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
din cele trei gene esențiale codifică anvelopa, capsida și reverstranscriptaza. MultIPlICAReA RetRovIRuSuRIloR Acest proces urmează, în mare, schema de multiplicare a virusurilor cu ARN, dar are totuși și unele particularități. Astfel, pentru a se multiplica cele două copii de ARN codificator (reprezentând catena +), se replică prin transcrierea mesajului pe care-l poartă pe un ADN dublu catenar - care a primit denumirea de provirus, fabricat (sintetizat) de o enzimă: ADN polimeraza ARN dependentă (transcriptaza inversă sau reverstranscriptaza codificată de gena virală Pol
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
infecțios și confecționată printr-un mecanism complex, cu ocazia integrării în genomul celulei gazdă. Această LTR conține semnalele necesare pentru transcripție de către ARN polimeraza II celulară și de maturare a transcriptului. 1. Particula virală completă conținând anvelopa, capsida cu ARn-ul codificator (roșu) și reverstranscriptaza (galben) se adsoarbe pe receptorul de pe suprafața membranei plasmatice. 2. Complexul ARn + reverstranscriptază pătrunde în celula victimă; 3. Reverstranscriptaza catalizează înscrierea mesajului adus de catena + de ARn într-o porțiune a ADnului celular. Ia naștere astfel provirusul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
o schemă privind relația de strictă determinare fenotipală și de replicare defectivă / nondefectivă a trei variante de virioni ai RSC (fig. 5-5). În figură trebuie urmărit modul în care genele care compun genomul respectivelor particule de RSV își impun influența codificatoare asupra elaborării unor particule proteinice ce intervin în replicarea defectivă și în transformarea defectivă. Replicarea non-defectivă: genomul viral conține toate cele patru gene și anume, trei implicate în multiplicarea particulei virale: gag, pol și env și una, v-Src, care codifică
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
dau naștere la virioni noi) cât și transformante. În terminologia lui Peter H. Duesberg și Peter K. Vogt elaborată în 1970, acestea sunt subunități de tip a. Replicarea defectivă realizată în cazul: - unei mutații care a anihilat funcțional gena env (codificatoare de glico proteine pentru anvelopa noilor particule de virus; | 2875. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea mecanismelor moleculare ale carcinogenezei în general - unor variante ale sușei Bryan în care lipsește și gena Pol (care codifică asamblarea structurală a reverstranscriptazei, absolut necesară transcrierii
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în cazul papiloamelor (HPV) cu tipul 16 (HPV-16) - agentul viral cauzal al cancerelor de col uterin, virusul se integrează oriunde, producând proteinele E6 și E7, antagoniste directe ale „frânelor celulare“ p.RB și p.53. B. Mutațiile induse în regiunile codificatoare ale unei oncogene. Este vorba de mutații spontane (dar și provocate experimental chimio și radio induse) strict localizate. De exemplu, mutațiile activatoare din genele familiei RAS sunt localizate exclusiv în codonii 12 și 13 din primul exon și 51, uneori
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
încă imatur este „exportat“ în citoplasmă, unde se completează și se desăvârșește maturarea sa. Părinții viitorului miARN sunt fie intronii unor gene speciale (cazul a din paragrafele anterioare), fie genele din cazul b (care, deși 1% din ansamblul de gene codificatoare de proteine, generează cca. 75 % din moleculele de ARN. Precursorul (prima formă a miARN) numit pri-miARN are cca. 1 kb și o structură de tije-buclă, fiecare extremitate a sa fiind liberă. 5. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea mecanismelor moleculare ale carcinogenezei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
experiment al lui Durbin și Stuart, relatat în detaliu de Moser (1967, pp. 388-393) în excelenta sa lucrare, tradusă și în românește, în anii de reviriment ai sociologiei noastre, carte ce ar merita astăzi o reeditare. Unui număr de opt codificatori, patru profesioniști și patru studenți, li s-a cerut efectuarea a 10 operații de postcodificare, pentru întrebări din 400 de chestionare. La cele mai simple întrebări - cele de rutină - s-a atins o proporție de până la 91% din cazuri (dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cele mai dificile întrebări - acolo unde conținutul răspunsurilor la una și aceeași întrebare trebuia condensat în mai multe coduri - numărul maxim de opt acorduri s-a realizat doar pentru 30-33% din cele 400 de răspunsuri. Mai mult, după terminarea operației, codificatorii au fost puși să o repete pentru primele 50 de chestionare ce le-au trecut prin mână. Rezultatul a fost că nici una dintre persoane n-a mai fost capabilă să refacă, pentru toate întrebările, codificarea inițială. Cel maiperformant a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fost puși să o repete pentru primele 50 de chestionare ce le-au trecut prin mână. Rezultatul a fost că nici una dintre persoane n-a mai fost capabilă să refacă, pentru toate întrebările, codificarea inițială. Cel maiperformant a fost un codificator profesionist care a reușit să codifice identic trei întrebăridin cele zece. La întrebările mai dificile, discrepanțele în recodificarea celor 50 de seturi de răspunsuri variază între 8 cazuri, la cel mai bun profesionist, și 23 de cazuri, la unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
opta pentru formula din urmă (comicul suculent, trebuie să recunoaștem, i-a adus, în definitiv, lui Sharpe, faima mondială!), atunci scriitorul nu va ezita să lase între paranteze, către final, indiciul aproape detectivist al "lucrului complicat". "Subiectul" demersu rilor lui codificatoare, i.e. cititorul, realizează atunci că, dincolo de hohotul de rîs, se derulează în fond, mai mereu, o realitate gravă, la care oricine merită să mediteze. Cea de-a doua narațiune a seriei nu refuză, în mod similar, "dedesubturile", așa-zicînd, metafizic-complicate, tratate
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
sunete”2. împerecherea mesajelor și a semnelor generate de cod este consimțită, așa cum am văzut, ca fiind o activitate de codare și de decodare. PLIMBATUL CU MOMÂIA, NOUA REVOLUȚIE CULTURALĂ îN ROMÂNIA Cu alte cuvinte, oamenii pot acționa atât în calitate de codificatori de sensuri lingvistice, cât și ca decodificatori de sunete lingvistice, comunicând astfel între ei. într-o primă fază, am fi tentați să spunem că eșecurile de comunicare apar atunci când codarea și decodarea nu se fac cum trebuie sau când zgomotul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
context, Jakobson a desemnat: a) situația comunicanților; b) contextul - mesajele fac parte din același ansamblu de la care-și primesc sensul; c) referentul - la ce trimite mesajul, sau ce încearcă să descrie) - cod - ansamblul de semne comun destinatorului (emițătorului) și destinatarului; codificatorului și decodificatorului; - canal - contact, conexiune psihologică între emițător și destinatar, care le permit să stabilească și să mențină comunicarea; - destinatar - primește mesajul transmis (receptor) Cele șase elemente ale comunicării generează fiecare câte o funcție: Context (Referent) Funcție referențială Destinator (emițător
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ilustrată și de capacitatea organismului uman de a sintetiza aproximativ 80 000 de proteine diferite. Genele umane variază între limite largi ca lungime, cuprinzând adesea sute de baze, însă doar pe aproximativ 10% din genom se știe că include secvențele codificatoare ale proteinelor restul sunt secvențe noninfomaționale (introni). Aflarea de noi informații asupra structurii genelor și a funcțiilor acestora impune o cunoaștere detailată a codului genetic. Astfel a demarat “ Human Genome Project(HGP)” - Proiectul Genomului Uman. Proiectul Genomul uman, inițiat în
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93516]