7,234 matches
-
Îndrăgostit precum Tristan ori Bergerac, Fără speranță, fără nici un franc, Aud o violină de departe, De dincolo de viață și de moarte. De-acolo vin acele duhuri rele Ce ne dezbină și aruncă din nacele Smoală și foc, în timp ce-n pacea codrului Madona Își lăcrimează ochii . Templul din Altona Era pustiu, totul era normal, Copiii se făceau, creșteau, Doar violina-și continua cântarea, O tânguire care tulbură și marea, Ea era blondă, ochii verzi-albaștri, Bijuterie pentru călătoru-n aștri, Pluteam cu ea, cer
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
mult Precum Tristanîndrăgostit precum Tristan ori Bergerac,Fără speranță, fără nici un franc,Aud o violină de departe,De dincolo de viață și de moarte.De-acolo vin acele duhuri releCe ne dezbină și aruncă din naceleSmoală și foc, în timp ce-n pacea codrului Madonaîși lăcrimează ochii . Templul din AltonaEra pustiu, totul era normal,Copiii se făceau, creșteau,Doar violina-și continua cântarea,O tânguire care tulbură și marea,Ea era blondă, ochii verzi-albaștri,Bijuterie pentru călătoru-n aștri, Pluteam cu ea, cer și pământ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
colivie. Din cetini grele le-a făcut culcușuri, Grăbindu-le în pace să adaste Până în zori, când soarele-n suișuri, Le va chema pe-ntinderile vaste. Și-n noua zi, grăbite înspre zare, Se limpezesc de roua dimineții. Aruncă-n codru, albă sărutare, Înviorat de farmecul bineții. *** Referință Bibliografică: S-a rătăcit apusul printre munți / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1933, Anul VI, 16 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate
S-A RĂTĂCIT APUSUL PRINTRE MUNŢI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380165_a_381494]
-
șuiera năprasnic, chiar dacă calendaristic trebuia să fie primăvară și să răsară brândușele printre copacii pădurii de deasupra satului. Crengile stejarilor și ale fagilor erau încărcate cu omătul gata să se desprindă în avalanșe, la orice bătaie de vânt mai puternică. Codrul gemea de greutatea zăpezii iar copacii scârțâiau din toate încheieturile. Parcă atâta zăpadă nu a fost în luna martie, în nicio iarnă ca în acel an. Gligor Creangă își făcea de lucru prin atelierul său de fierărie, numai să nu
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DOINA PRIMULUI AMIN Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1679 din 06 august 2015 Toate Articolele Autorului de-acum mi-oi face codrul casă acoperiș cu frunză deasă perdele fie-mi numai norii și muc de de lumânare zorii iar larmă fie ciripitul orlogiu însuși infinitul cărarea mea să fie vântul și numai foșnete cuvântul a Celui toate știutor și gazdă când mi-
DOINA PRIMULUI AMIN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380190_a_381519]
-
Articolele Autorului POVESTEA UNUI GENIU autor:**** Flori Gomboș**** Ai curs prin ape repezi, venind, de se cutremurau și plopii. Ai curs, doinind pe malul lacului albastru și te-ai vărsat în marea cea de oameni, torcând fire de poveste din codrii de aramă. Și din gânduri amestecate ai scos iubirea zbuciumată, pierdută-n zarea tinereții. Iar când trecut-au anii, ai coborât din cer LUCEAFĂRUL (tocmai când bătea de miezul nopții) legănat pe brațe de fecioară --crăiasa, ca un înger apărut
POVESTEA UNUI GENIU de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380240_a_381569]
-
cele vechi s-or face noi. Ninge-i, Părinte, liniște și pace Celui ce-a fost mereu neliniștit, Ce Țara și-a iubit cu prisosință Și prin iubire s-a făcut iubit. Ninge, Părinte, peste el cu inimi, Ninge cu codri și alei de tei, Sărută ochii lacului albastru... E Eminescu zeul între zei! Spiritul său în veci de veci nu piere, E Eminescu sprijinul ceresc, Căci universul său de poezie Trăiește-n orice suflet românesc. Oriunde-am fi, oriunde ne
GÂNDIŢI-VĂ, ROMÂNI, LA EMINESCU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380242_a_381571]
-
aduce toamna, Văd frunze care mor, arzând de dorul tău. Și cât aș vrea să înflorească iasomia, Salcâmul să-mi spună „bună dimineața” Vântul mă-ngheață, și-mi spulberă magia Și-n patru zări, se risipește în eter, speranța. Și codru-i încă cenușiu, Crenguțele golașe încă plâng Prin suflet, bate-un vânt pustiu, Iar visele, încet, încet se sting. Referință Bibliografică: poezie / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2153, Anul VI, 22 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
POEZIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380256_a_381585]
-
multe parcuri naturale, nimic nu se compară cu frumusețea unică a Deltei Dunării. Iar nisipul plajelor lor e prin multe locuri mai grunjos decât la nostru. Ba mai mult, față de numeroasele întinderi aproape deșertice din Penisula Iberică, cernoziomul roditor și codrii României sunt de invidiat. Concluzia este că, sub aspect calitativ, nu e cazul să ne facem complexe, deși cantitativ este clar că Spania punctează consistent, fiind pur și simplu mai încăpătoare. Și totuși, și Spania, la rândul ei, este mai
Spania și România, o paralelă inegală [Corola-blog/BlogPost/94075_a_95367]
-
câte o sculptură de lemn, intitulată „Izvorul”, semnate de artistul reșițean Doru Văsiuț, dintr-o serie de lucrări inspirate de poezia lui Mihai Eminescu „unde tema Izvorului apare ca un Eden obsesiv, purtând nostalgia anilor copilăriei fericite la țară, în preajma codrului” (Doru Văsiuț). Acum,pe pagina noastră înserăm laudatio pentru al treilea laureat. Nicolae Ioniță distins cu Premiul „ Eminescu, ziaristul ” 2014 Prof. univ. dr.Nicolae Georgescu: - Pentru Nicolae Ioniță este o realizare. În ce sens? Readuce în discuție teme cunoscute. Caricatura
Prezentarea Premiilor „ Eminescu, ziaristul ” 2014 ( III ) [Corola-blog/BlogPost/94157_a_95449]
-
își desfășoară activitatea în țara noastră. Practic, firmele străine vor lua lemn la un preț scăzut pentru mobilă și, ulterior, vor vinde mobila pe piața externă la prețuri profitabile pentru ei. Cam totul s-a vândut din Țară. Chiar și codrul nostru a devenit proprietate străină. Investitori din țările care își protejează aurul verde, știind că domeniul forestier e sigur și aduce un profit mult mai bun decât plasamentele în bănci, au pus mâna pe pădurile românești și le exploatează fără
Uneltele de la Bucureşti ale vicontelui Étienne D. Bilderberg [Corola-blog/BlogPost/94156_a_95448]
-
ultimii ani, sute de mii de hectare de păduri au trecut în administrarea unor companii străine. Celebra Universitate Harvard a devenit cel mai mare proprietar de păduri din România, deținând, printr-un fond de investiții, 35.000 de hectare în codrii Vrancei. Un om de afaceri danez a cumpărat pentru exploatare peste 2.000 hectare în pădurile din Dâmbovița, care includ un important fond de vînătoare. Combinatul de la Sebeș, deținut de niște austrieci, toacă anual zeci de mii de metri cubi
Uneltele de la Bucureşti ale vicontelui Étienne D. Bilderberg [Corola-blog/BlogPost/94156_a_95448]
-
de răpăitul armelor automate din ’89. Au descoperit anticomunismul de paradă, fac pe dizidenții acum și defilează „victorioși” pe sub „arcul de triumf” al ipocriziei, furînd căciula intelectualilor și a scriitorilor de rasă. Ce mai, se fură peste tot ca în Codrul Vlăsiei. Cum ulciorul nu merge de multe ori la apă, poc, a căzut din cer o ordonanță de urgență cu 1 octombrie 2013, și le vine de hac bancherilor cămătari, care au furat și au abuzat milioane de români captivi
De la 1 Octombrie luați bancherii de guler, și la judecată cu ei! [Corola-blog/BlogPost/94195_a_95487]
-
în cartea de taină a cântecului popular” - carte ce-a fost scrisă cu multă trudă și iubire față de neamul românesc. Ca orice iubitor al muzicii populare, sunt un împătimit ascultător al doinei unduitoare, al cântecului de dragoste tremurător ca frunza codrului, alintător, duios ca adierea zefirului, și admir din toată ființa mea orice fel de muzică bună (ușoară, clasică, folk, modernă...) dar am pretenția, ca atunci când o ascult, să-mi transmită un mesaj, să-mi placă, să-mi încânte urechea, să
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului 9 Septembrie 2015 Tot cerșind din poartă-n poartă, Cruce vie printre cruci, Lacrimă de fluier spartă, Iancule, unde te duci? Știu că supărarea doare Și nu încape sub șerpar, Plini sunt codri de sudoare Și-Arieșul de amar... Noaptea peste ochi te-apasă, Lasă-ți murgul pe izlaz Și ți-om da pălincă întoarsă, Dă-l încolo de necaz! Dinspre Munți, dinspre lumină, N-auzi tulnicul cum strigă? Mai rămâi cu noi la
IANCULE, RĂMÂI CU NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378240_a_379569]
-
unice și reprezentând specificul portului popular zonal, în deplină concordanță cu repertoriul prezentat în scenă. Sunt adevărate bijuterii ale artei populare manuale, unele având o vechime de peste 100 de ani. Ansamblul are 4 costume: de câmpie, din Maramureș, costum de Codru și costum țigănesc. În procurarea acestor costume a contribuit Primăria Camarasu (în cea mai mare parte) cât și organizația World Vision cu care Primăria Camarasu are un parteneriat. Ansamblul folcloric „Fiii Cămărașului” a demonstrat în numeroasele spectacole naționale dar și
Ansamblul „FIII CAMARASULUI” va participa la EARTHDANCERS în Grecia [Corola-blog/BlogPost/93597_a_94889]
-
ca un fel de mesaj nescris, dar simțit din inimă. Să nu uităm că la Hamilton avem o Românie în miniatură. La Câmp există spații de cazare în câteva rulote, unde putem sta un timp anume și un lac al ,,codrilor albaștri’’ eminescieni. În sala socială se organizează evenimente de tot felul (nunți, botezuri, revelioane, seri de discotecă, spectacole de muzică ușoară, sau populară, serbări de Hallowyn, reprezentații teatrale la care vin artiști din țară). Putem consulta în biblioteca impresionantă de
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
Horecii, prin lunca Prutului, pe dealul Țeținei, ca să se încânte și să se minuneze de frumusețea naturii, să pătrundă în tainele ei, să-și îmbogățească și să-și înveșminteze sufletul cu impresii și simțiri sacre. Iar în clipele de reverie codrii Cosminului cu Dumbrava Roșie din apropiere, Lencăuții și Șipenițul îi aduceau în memorie pe Ștefan cel Mare cu arcașii lui, care prin aceste locuri scriseseră în letopisețul Țării pagini glorioase. Aici într-un vis frumos, s-a văzut și El
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
din sine tare să sapi apoi adânc cu mâinile iubirii va răsări târziu o ramură de laur înveșmântată-n haina nemuririi când Fiul Sfânt îți va dărui fi.irii coperământ de aripi Îngerul de Aur să zbori peste copaci și codrii verzi de stele și să renaști în ceasul de pe urmă înduioșat de iarba vieții și-a splendorii turmă Ai să-ți găsești menirea Vieții taine grele. Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet poem
POEM HIERATIC XXI AMPRENTA VEŞNICIEI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377122_a_378451]
-
fin, Și-n Imanenta infinită Trecu -n văpăi de foc divin, În dulci ecouri absorbite. Am stins și oarbă așteptare Și-am revenit, ca-ntr-un poem, Pe umbră dorurilor tale Mai curg mistere-n Bethleem. Și îmblânziți de vechii codri, Cănd cerul cade la pământ, Mă tot descoperi și m-apropii Cu-al tău nume-n tot și-n gând. FIRMAMENT Firmamentul meu ești tu, chiar dacă pământul te ține ades Într-un colos al Celui, ce ne făcu, să ne
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
și ne fură vestea? și unde e Diana zeița vânătorii că tremură-n grădină de teamă sicomorii nu mai vântura amiezi și nu mai da cu tifla mai bine vezi cine ne fură chifla! că e mai rău ca în codru se taie și se rufe nu mai găsește nimeni la supermarket trufe ... Citește mai mult cine bate în poartă de nu vrea să se ducă:o fi venit Terente, sau nea Mărin, sau Sucăsă dea cu pasul sau să dea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
acesteacă vin paparazzi și ne fură vestea?și unde e Diana zeița vânătoriică tremură-n grădină de teamă sicomoriinu mai vântura amiezi și nu mai da cu tiflamai bine vezi cine ne fură chifla!că e mai rău ca în codru se taie și se rufenu mai găsește nimeni la supermarket trufe... XXII. LUCRURILE MERG PROST, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015. eu sunt ăla micu' neluat în seamă învârt un titirez și sunt sătul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
și pălărie Fiecare, și bundiță, Cu bluziță și rochiță, Și-n picioare cu ghetuțe, Sunt teribil de drăguțe! Au venit așa-mbrăcate, Că-i tot frig, iar vântul bate Și mai vezi chiar prin ogradă Câte-o dungă de zăpadă. Peste codri și coline, Primăvara abia vine. - Ca să vezi, iarna hapsână Mai vrea, soro, să rămână! Referință Bibliografică: PĂRĂLUȚELE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1512, Anul V, 20 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile
PĂRĂLUŢELE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377279_a_378608]
-
-mi inima cu ceva! Scârțâie toamna din crengi ostenite, Copac de flăcări s-a-nălțat... Tu, inimă pustie, Ascultă-mă și lasă-mă să strig: Mi-e frică de-ntâmplare și mi-e frig! DAC-AM STRIGAT CĂ HAITELE NE FURĂ ADÂNCUL, CODRUL, CERUL - STEA CU STEA - ȘI SFÂNTA NOASTRĂ PÂINE DE LA GURĂ, NU-S VINOVAT FAȚĂ DE ȚARA MEA! Iar plopi, în umedul amurg, Doinesc eterna jale. Vreau să-i înțeleg și să-i iubesc. Și George nu mai vine. Despărțirea-i tot
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
poate Dumnezeu. ................... Octombrie-a lăsat pe dealuri Sinoade de corbi... Plouă, plouă, plouă, Vreme de beție! Plouă ca-n Parisul lui Verlaine Floarea-soarelui, bătrână,- De ce nu vrei tu să cred Că toamna a și venit? Ploaia tristă și banală Încoronează codrii cu-naltă agonie. Se plimbă Toamna prin grădini Cu-nflăcărata mea aripă, Cu faldurii hlamidei plini de crizanteme. Lângă noi se sting și mor, Dragii noști, dragi părinți. Mă cuprinde o tristețe iremediabilă. Opriți Istoria - cobor la prima, Opriți la
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]