KorAP: Find »[drukola/base=coeficient & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...1269 >

31,723 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

pentru fiecare tip de necesar de apă. Când nu sunt alte valori justificate pot fi adoptate valorile din tabelul 2.2.b. Notă: 1 - În cazul în care distribuirea apei nu se face continuu ci după program de furnizare propriu, coeficientul K0 poate fi mărit, pe bază de calcule justificate. Alimentarea discontinuă cu apă trebuie însă considerată ca provizorie. 2 - Pentru valori intermediare ale numărului de locuitori coeficientul K0 se calculează prin interpolare lineară. 3Coeficientul se determină în funcție de numărul de locuitori

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
care distribuirea apei nu se face continuu ci după program de furnizare propriu, coeficientul K0 poate fi mărit, pe bază de calcule justificate. Alimentarea discontinuă cu apă trebuie însă considerată ca provizorie. 2 - Pentru valori intermediare ale numărului de locuitori coeficientul K0 se calculează prin interpolare lineară. 3Coeficientul se determină în funcție de numărul de locuitori (Nj) din fiecare zonă de presiune a rețelei, debitele maxime rezultate fiind sumate corespunzător. 4 - Pentru rețele mari de distribuție, care deservesc peste 100.000 de locuitori

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
3Coeficientul se determină în funcție de numărul de locuitori (Nj) din fiecare zonă de presiune a rețelei, debitele maxime rezultate fiind sumate corespunzător. 4 - Pentru rețele mari de distribuție, care deservesc peste 100.000 de locuitori este recomandabil să se folosească un coeficient de variație orară proporțional cu numărul de utilizatori prevăzuți în aval de secțiunea calculată. Calculul necesarului de apă pentru combaterea incendiului Atunci când se realizează un sistem de alimentare cu apă trebuie prevăzute construcții și instalații care să asigure cantitățile de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
să fie permanent la dispoziție. Debite de dimensionare a sistemelor de alimentare cu apă Toate elementele schemei de alimentare cu apă (figura 2.1) de la captare la stația de tratare vor fi dimensionate la debitul QIC. (2.7) unde: Kp - coeficient de majorare a necesarului de apă pentru a ține seama de pierderile tehnic în obiectele sistemului de alimentare cu apă; Kscoeficient de servitute pentru acoperirea necesităților proprii ale sistemului de alimentare cu apă: în uzina de apă, spălare rezervoare, spălare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
informații din paragraf sunt numai informative pentru a atenționa viitorii proiectanți de variațiile maximale care pot apare la intrarea în Stația de Epurare dacă nu sunt controlate deversările prin camerele deversoare în amonte de Stația de Epurare. Ploile maxime datorită coeficientului de scurgere ating în R.C.P. viteze foarte mari. Aceste debite întăresc decizia de refacere a camerelor deversoare în amonte de colectorul final. 2.1.2.1.3. Elemente privind debitul de infiltrații în rețeaua de canalizare a municipiului Tg. Mureș

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
30% din numărul de locuitori, alimentare cu apă prin cișmele în curte. Necesarul de apă pentru nevoile gospodărești se stabilește pentru debitul specific qs =50 l/om zi, cu Kzi =1,3, în ipoteza alimentării cu apă prin cișmele stradale. Coeficientul de neuniformitate orară (Koă, corespunde unui grad de asigurare în alimentarea cu apă de 95% și se adoptă în funcție de debitul mediu orar, conform datelor din tabelul 2.11. Necesarul de apă, pentru unitățile socialculturale și clădirile de locuit, existente, dotate

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
obținându-se împărțirea în suprafețe ca în figura 2.8. Repartiția suprafețelor se realizează la fel ca pentru debitul uzat (tranzit, aferent, lateral, total), folosind tehnologia de alcatuire ca în tabelele de la Quz med., ca 2.13 si 2.14 Coeficienții de scurgere se notează cu f și se determină cu relația: p c q q =F (2.23Ă în care: qc - debitul de apă de ploaie căzută pe aria S, care ajunge în conductă, l/s; qp - debitul de apă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cu relația: p c q q =F (2.23Ă în care: qc - debitul de apă de ploaie căzută pe aria S, care ajunge în conductă, l/s; qp - debitul de apă de ploaie căzută pe aria S, l/s. Valorile coeficienților de scurgere, F, în funcție de natura suprafeței bazinului de canalizare sunt indicate în tabelul 2.16. 2. Coeficientul de scurgere se poate considera diferențiat, pe etape de dezvoltare a localităților și industriilor, în raport cu evoluția în timp a soluțiilor de amenajare a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
căzută pe aria S, care ajunge în conductă, l/s; qp - debitul de apă de ploaie căzută pe aria S, l/s. Valorile coeficienților de scurgere, F, în funcție de natura suprafeței bazinului de canalizare sunt indicate în tabelul 2.16. 2. Coeficientul de scurgere se poate considera diferențiat, pe etape de dezvoltare a localităților și industriilor, în raport cu evoluția în timp a soluțiilor de amenajare a suprafețelor respective. Pentru întreaga localitate sau zonă industrială, agrozootehnică, etc. sau pentru zone caracteristice care au diferite

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de dezvoltare a localităților și industriilor, în raport cu evoluția în timp a soluțiilor de amenajare a suprafețelor respective. Pentru întreaga localitate sau zonă industrială, agrozootehnică, etc. sau pentru zone caracteristice care au diferite tipuri de amenajare a suprafețelor bazinelor de canalizare, coeficientul de scurgere, F, se determină ca medie ponderată a valorilor corespunzătoare celor „n” arii ale bazinelor de canalizare, cu relația: Durata ploii de calcul „tp” reprezintă durata de curgere a apei din punctul cel mai îndepărtat al unei suprafețe receptoare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
l/s ha) 2.3.5. Determinarea debitului meteoric Qpl Debitul de calcul al apelor meteorice se stabilește luându-se în considerare numai debitul ploii de calcul Qpl, care se calculează cu relația: iSmQpl ×F××= (2.27Ă în care: m - coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, care ține seama de capacitatea de înmagazinare, în timp, a rețelei și de durata ploii de calcul: m = 0,8 pentru tp £ 40 min m = 0,9 pentru tp > 40 min S - aria

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
S - aria bazinului de canalizare aferent secțiunii de calcul, în ha, metodologia calculării coloanelor 22 și 23, este prezentată la punctul 2.3.1, completat cu modelele tehnologice de la Quz menajer (tabelele 2.1.3 și 2.1.4); F - coeficient de scurgere aferent ariei S (prezentat la pct. 2.3.2); i - intensitatea ploii de calcul, în l/s ha (prezentat la pct. 2.3.4). Calculul se poate face tabelar astfel: Debitul de calcul al apelor meteorice Suprafața S.

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
secțiune „i”, rezultă din luarea în considerare a traseului pentru care se obține cea mai mare valoare a duratei ploii de calcul, „tp”, pornind de la extremitatea amonte a colectorului. În cazuri speciale, condiționate de caracteristicile zonei canalizate (forma bazinului, valoarea coeficientului de scurgere, poziția unor afluențe de ape de suprafață etcă, se au în vedere situațiile care conduc la debite maxime, chiar dacă acestea nu corespund întregii suprafețe a zonei. Debitul determinat într-o secțiune oarecare „i”, trebuie să fie mai mare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
naștere în conducte. În figura 2.47. se prezintă înregistrarea unui fenomen seismic. Rezistența la abraziune Tubulaturile din polietilenă de înaltă densitate probează și în cazul transportării lichidelor care conțin particule abrazive. Modulul de elasticitate scăzut, tenacitatea, rugozitatea scăzută, hidrofobicitatea, coeficientul scăzut de frecare, înaltă inerție chimică a tubulaturilor din polietilenă permit un transport excelent și cu o mare eficiență tehnică și economică a lichidelor și malurilor abrazive (fig. 2.48Ă. Capacitatea ridicată de prelucrare a acestui material permite construirea de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cu forma optimă pentru a reduce uzura și a facilita înlocuirea. Masa redusă, autocurățirea și absența rugozităților prezentate de aceste conducte simplifică eventualele operații de întreținere. Dilatarea termică O caracteristică importantă a polietilenei de înaltă densitate este valoarea ridicată a coeficientului de dilatare lineară (ată în comparație cu cea a altor materialelor. În cazul tubulaturilor împământate odată ce s-a făcut fixarea termică de pozare, problema dilatărilor termice este neglijată. Calculul variațiilor de lungime ale conductelor din polietilenă de înaltă densitate se efectuează cu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
externe ale curenților laterali. Împingerea acestor curenți se calculează în situația extremă în care aceștia au direcția perpendiculară pe conductă: (2.30) în care: S - împingerea pe conductă, (kg/m); V - viteza curentului, (m/s); F - diametrul tubului, (m); K - coeficientul de formă al ancorării: K = 0,6 - pentru ancorare pe inele; K = 0,9 - pentru ancorare pe paralelipipede. Funcție de tipul de ancorare va trebui satisfăcută relația: (2.31Ă în care: Z - ancorarea folosită, (kg/m); S - împingerea laterală a curentului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ancorării: K = 0,6 - pentru ancorare pe inele; K = 0,9 - pentru ancorare pe paralelipipede. Funcție de tipul de ancorare va trebui satisfăcută relația: (2.31Ă în care: Z - ancorarea folosită, (kg/m); S - împingerea laterală a curentului, (kg/mă; F - coeficientul de frecare conductă / fund marin F = 0,1 - pentru fund marin mâlos; F = 0,3 - pentru fund marin nisipos. Ancorarea trebuie să fie uniform distribuită de-a lungul tubului pentru a evita solicitările excesive de flexiune. Ancorarea este alcătuită din

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de „S” pe care o ia tubul. Trebuie verificat ca solicitările la tracțiune și flexiune să fie compatibile cu materialul. Verificarea Verificarea este o operație care constă din verificarea etanșării sistemului luând în considerație condițiile de lucru majorate cu un coeficient de siguranță. Verificarea tubulaturii sub presiune se efectuează pe bucăți și este făcută înainte de împământarea completă a tubului. Punctele speciale și îmbinările sunt lăsate descoperite pentru a verifica eventuala prezență a pierderilor. Acest control poate fi efectuat fie în mod

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pe formula Prandtl - Colebrook, stabilită pe baze fizice și experimentale. În funcție de felul și execuția canalizărilor se disting: - canalizări de scurgere normale cu aducțiuni laterale și cămine ridicătoare;canalizări de scurgere drepte, fără aducțiuni laterale și cămine ridicătoare. La canalizările normale coeficientul de rugozitate este kb = 0,40 mm, iar la canalizările drepte kb = 0,25 mm. Diagramele pentru dimensionare și verificare sunt prezentate în figurile 2.68. și 2.69. 2.4.4.2.3. Conducte din polipropilenă Conductele de polipropilenă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
axa ordonatelor citinduse gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B;din punctul B se coboară o perpendiculară pe abscisă obținându-se coeficientul b (col. 39). Atunci când raportul Q/Qp < 0,1 există pe figură un detaliu pentru curba Q = f(h). Citirile în acest caz se fac introducând pe detaliu raportul 164 Q/Qp, ridicăm o perpendiculară până intersectăm curba debitelor și

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ridicăm o perpendiculară până intersectăm curba debitelor și notăm cu „A” punctul de intersecție, apoi ducem o paralelă la abscisă până intersectăm curba v = f(h) în punctul „B” (figura 2.87). Din punctul „B” coborâm o verticală și citim coeficientul b. Viteza maximă trebuie să fie mai mică decât 3,5 m/s pentru conducte din beton, iar pentru conducte din alte materiale . Atunci când viteza efectivă vef are valori cuprinse între 0,5 și 0,7 m/s este necesar

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
la secțiunea plină, Qp. Programul de calcul pentru dimensionarea și verificarea rețelei de canalizare s-a întocmit pe baza următoarei scheme logice (figura 2.88) Legendă: Qpl k - debit de ploaie (l/s); Quztot - debitul total uzat (l/s); w - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din punct de vedere geometric; x - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din punct de vedere hidraulic; ick - panta colectoarelor (% sau ‰); Ħ - înălțimea necesară pentru transportul debitului (la secțiune plină) - valoare nestandardizată; Hstd - valoarea standardizată

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de canalizare s-a întocmit pe baza următoarei scheme logice (figura 2.88) Legendă: Qpl k - debit de ploaie (l/s); Quztot - debitul total uzat (l/s); w - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din punct de vedere geometric; x - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din punct de vedere hidraulic; ick - panta colectoarelor (% sau ‰); Ħ - înălțimea necesară pentru transportul debitului (la secțiune plină) - valoare nestandardizată; Hstd - valoarea standardizată a înălțimii (ovoid, clopot) sau a diametrului (secțiune circulară) pentru conducte (Ħ

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
gradului de murdărire, dimensionarea, respectiv stabilirea raportului de diluare al apelor uzate care pătrund în emisar, prin conducta deversoare, se face respectând indicațiile din STAS 4706. Raportul de diluare, n, este dat de relația: (2.39) în care n0 este coeficientul de diluare, adică raportul dintre cantitatea de ape de ploaie și cea uzată. De fapt, raportul de diluare reprezintă raportul dintre debitul total de apă, care curge prin conductă (apă meteorică și apă uzatăă și debitul de apă uzată. De

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]