607 matches
-
am ales-o noi. Este necesară dedicarea de sine, și ea este cea care îl transformă pe martir din cineva care suferă și moare în cineva care poartă mărturie. Trebuie să ne ridicăm crucea; nu doar ni se impune prin coerciție exterioară. Suferința devine creativă, iar moartea devine sacrificială, dacă și numai dacă sunt acceptate de bunăvoie de cel care trebuie să sufere sau să moară<footnote Bishop Kallistos of Diokleia, „What is a martyr?”, în Sobornost (incorporating Eastern Churches Review
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
mai sârguincios și mai mult (deoarece preferă venitul în detrimentul timpului liber) decât alții, sau au abilități speciale pentru care alții vor plăti în plus. Pe de altă parte, tentativa de a atinge egalitatea de influență sau egalitatea de venituri prin coerciție presupune că unii vor exercita mai multă autoritate sau putere politică decât alții, adică puterea necesară pentru a atinge astfel de rezultate. Ca să fie obținut un anumit tipar de rezultate, un individ sau un grup oarecare trebuie să aibă un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de monopol de către nucleu și prin "constrîngerea extraeconomică, care întîrzie toate procesele de diferențiere socială și diminuează mărimea piețelor lor interne" (Laclau 1979: 37). De aceea el descrie relațiile de putere în cadrul sferei de schimb (monopolul) și în cadrul sistemului politic (coerciția extra-economică). La fel, Bill Waren (1980) reinstituie autonomia politicii, respingînd determinismul economic care apare în unele scrieri despre dependență. În viziunea lui, identificarea (leninistă) a imperialismului cu extinderea pieței mondiale duce la confuzia între efectele negative ale creșterii capitalului, care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
conflict de interese rămâne influentă în cele mai multe abordări conflictualiste moderne. Teoria modernă a conflictului a fost rafinată de teoreticianul german Ralf Dahrendorf (1959, 1996) și sociologii americani C. Wright Mills (1975) și Randall Collins (1975, 1979). Teoreticienii conflictului subliniază importanța coerciției, dominației, conflictului și mai ales a schimbării în societate. În lumea reală, oamenii și grupurile luptă pentru putere și bunăstare. O astfel de luptă constituie sursa schimbării. Dacă am inventa instituții de canalizare a luptei, am putea controla chiar procesele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
social tinde să reziste schimbării disfuncționale. Schimbarea este inevitabilă și continuă. Schimbarea se produce când nu există consensul referitor la comportamentul așteptat; schimbarea implică dezvoltarea a noi fundamente de consens. Concepte cheie Integrare, interdependență, stabilitate, echilibru Interes, putere, dominație, conflict, coerciție Interpretare, consens, așteptări, situații, mesaje Abordările diferite pot fi folositoare pentru înțelegerea aspectelor variate ale situației sociale. Într-o anumită măsură, orice aranjament social poate exista deoarece este folositor societății, după cum argumentează perspectiva funcționalistă. În același timp, parțial, el poate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Instituția totalitară este un mixt social, simultan comunitate rezidențială și organizație reglementată. În aceasta constă interesul său sociologic specific. Există, însă, și alte motive pentru a ne interesa de aceste așezăminte care sunt, în tipurile noastre de societate, centre de coerciție destinate a modifica personalitatea: fiecare dintre ele realizează experiența naturală a posibilităților unei acțiuni asupra eului. (apud. Elisabeta Stănciulescu, 1996, p. 129) După cum arată Elisabeta Stănciulescu (1996, p. 129), instituțiile totalitare pot fi clasificate astfel: (1) organizații care îngrijesc per-soanele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
principiul lipsei relelor intenții, principiul acțiunii pentru binele bolnavului și al justiției. Pe de altă parte, compozantele obținerii consimțământului informat sunt identificate în: furnizarea informațiilor explicite, capacitatea de înțelegere a subiectului a acestor informații, capacitatea mentală a subiectului, și absența coerciției din procesul de luare a deciziilor. Obținerea consimțământului informat poate fi problematică chiar și la un subiect fără tulburări psihice, el nu poate fi considerat ca fiind obținut pe o durată nedeterminată ci trebuiește reânoit periodic sau la schimbarea tratamentului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sunt furnizate. Cum însă capacitatea mentală implică aptitudinea de aînțelege, capacitatea mentală și înțelegerea constituie composantele strâns legate în domeniul consimțământului informat. 4. Voința liber exprimată. Decizia luată de către pacient trebuie să fie liberă, nesupusă presiunilor de orice fel sau coerciții induse. 5. Decizia. Pacientul care este considerat ca apt din punct de vedere psihic, trebuie să decidă singur asupra acceptării sau refuzării unui tratament propus. 2.6. Capacitatea de a consimți asupra unui tratament. Anumite linii directoare au fost enunțate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
am ales-o noi. Este necesară dedicarea de sine, și ea este cea care îl transformă pe martir din cineva care suferă și moare în cineva care poartă mărturie. Trebuie să ne ridicăm crucea; nu doar ni se impune prin coerciție exterioară. Suferința devine creativă, iar moartea devine sacrificială, dacă și numai dacă sunt acceptate de bunăvoie de cel care trebuie să sufere sau să moară<footnote Bishop Kallistos of Diokleia, What is a martyr?, în Sobornost (incorporating Eastern Churches Review
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
statului, anticipând doctrina lui Eusebiu din Cezareea (265-340), și o forță care oprește dezordinea. Pe itinerarul acestor curente de gândire se inserează și problema obiecției de conștiință față de serviciul militar. Acesta nu este episod în sine, ci trebuie atașat refuzului coerciției statale ce pretindea dirijarea conștiințelor în mod arbitrar, chiar și în pericolul imoralității și al idolatriei existente în întreaga sferă civilă a societății. Creștinii, eludând toate acele profesiuni care puteau să aibă vreo relație cu cultul idolatric și puteau comporta
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de cetățeni, îndreptați spre o patrie superioară. Prevederea a determinat creștinii să participe cu o anumită detașare față de activitățile civile, depășind legile acesteia prin modalitatea lor de a trăi, în virtutea esenței noii religii. Acest aspect ne arată prioritatea conștiinței față de coerciția produsă din exterior; odată cu creștinismul se accentuează autonomia conștiinței: omul e liber de orice ingerință a puterii civile, chiar și în cazul identificării cu un stat absolutist ori sacralizat. Ad Diognetum poate fi luată ca model de analiză a motivelor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vizând atingerea intereselor de stat în domeniul respectiv. Echipa a IV-a avea ca misiune aplicarea măsurilor de prevenire, iar în cazul producerii unor evenimente pe linie de spionaj, sabotaj etc., trebuia să sesizeze prompt organele competente cu drept de coerciție pentru aplicarea măsurilor specifice legate de anihilarea efectelor atingătoare intereselor de apărare a siguranței naționale. c) Grupa a III-a Acțiuni Sociale reprezenta una dintre structurile Secției Contrainformații, care va dobândi o importanță deosebită, fapt care se va reflecta în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la motivarea internă a învățării. Este facilitată, stimulată de sarcinile complexe, dificile și noi, relevante pentru interesele personale, abilități, capacități și constituie o cale de afirmare și control. Efectele motivației asupra efortului Motivația determină concentrarea, efortul, dozarea, rezistența, mobilizarea fără coerciție, în rezolvarea sarcinilor. Efortul este indicatorul major al motivației învățării, pentru că investește energie, strategii optime, persistență în timp, cu atingerea sau depășirea standardelor de înțelegere, ghidează activitățile practice, dezvoltă emoții pozitive, o mai bună percepție a sarcinilor care interesează. Factori
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pedagogic nou, menținere a climatului constructivist, echilibrare și diferențiere a sarcinilor, formulare continuă de reflecții, flexibilitate în adaptarea metodologică, organizare a comunicării variate, sprijinire a înțelegerii și rezolvării problemelor complexe și a rolurilor asumate, bazare pe motivație intrinsecă nu pe coerciție, antrenare a educaților în managementul clasei, diversificare a strategiilor pentru dezvoltarea intrerelațiilor în clasă și stimulare a lor în rezolvarea sarcinilor învățării, oferire de servicii de consiliere, asistență, coordonare. ► Evaluarea instituției educaționale după criterii de calitate a învățării asigurate reflectă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
încredere ce i se acordă și noile așteptări, • să echilibreze rolurile de conducere, cu evitarea stărilor tensionale, • să cunoască, să utilizeze autoritatea liderilor grupurilor ș.a. Concepută astfel, autoritatea desigur nu se va identifica cu forme negative, care camuflează neputința pedagogică (coerciția, amenințarea, constrângerea, limitarea libertății, autoritarismul, abuzul de putere, autoritatea irațională prin intimidare și teamă) sau nu se va reduce la folosirea comenzilor, darea de ordine. Dimpotrivă, ea se bazează pe forța, pertinența argumentelor explicate accesibil, a motivelor, a soluțiilor acceptabile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care susține ideea identității etnice ca primordială. Această idee este dezvoltată parțial pe baza concepției lui Tönnies asupra comunității (Gemeinschaft) și a lui Cooley asupra grupului primar. Shils argumentează că oamenii nu sunt legați între ei doar prin interacțiune 23, coerciție, interes 24 sau atașament față de "un sistem de valori centrale"25, ci și prin altceva, alte proprietăți sau credințe. Acele caracteristici care trebuie luate în considerare sunt anumite proprietăți organice și fizice, precum și ale organismelor în relație cu mediul, care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
noi" (Shils, 1957:139-40). 24 "Așa cum o văd eu, societatea modernă nu înseamnă o mulțime singuratică [...] Nu este o Gesselschaft lipsită de suflet, egoistă, lipsită de dragoste, de credință, total impersonală și lipsită de orice forță integrativă în afară de interes sau coerciție" (Shils, 1957:131). 25 "Integrarea unei societăți mari prin atașament, altul decât cel la un sistem central de valori, a apărut în mintea mea ca o posibilitate" (Shils, 1957:135). 26 Vezi de exemplu The interpretation of cultures, 1975. 27
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
instituții sociale mai mult sau mai puțin rigid. Economia ar trebui să determine "caracterul rezo nabil al regulilor de funcționare a sistemului economic", în condițiile în care putere economică dețin și indivizii și comunitățile și firmele, sindicatele ș.a. Pentru unii coerciția e mai importantă decît concurența în viața economică, cu accente egalitariste. Această preocupare excesivă asupra practicilor instituționale avea să lase calea liberă spre Marea Depresiune. Căutarea de legi economice geerale a fost înlocuită cu analize inductive ale aspectelor instituționale și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Nobel pentru pace, pretextul fiind un film documentar despre încălzirea globală. Onoarea armatei americane este rănită, și asta e grav. Legitimitatea internațională a Americii este grav afectată, deoarece americanii n-au înțeles că puterea nu se reduce la puterea de coerciție. Capacitatea S.U.A. de a defini ordinea de zi planetară și de a influența preferințele pe plan mondial au slăbit foarte mult, fapt vizibil mai ales în America Latină și în Asia, dar nu numai. Statele Unite nu mai stabilesc ordinea de zi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și distracții. Există în societatea de consum ceva mai mult decât creșterea rapidă a nivelului de trai mediu: ambianța stimulării dorinței, euforia publicitară, imaginea luxuriantă a vacanțelor, sexualizarea semnelor și a corpurilor. Iată un tip de societate care substituie seducția coerciției, hedonismul datoriei, risipa economiei, umorul solemnității, eliberarea refulării, prezentul promisiunilor viitorului. Faza II se prezintă ca „societate a dorinței”, întreaga viață cotidiană fiind impregnată de imaginarul beatitudinii consumatorii, de visele cu plaje însorite, de ludism erotic, de mode ostentativ tinere
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Încetează la rândul său activitatea, iar În noiembrie 1947 sunt eliminați din guvern liberalii disidenți, În frunte cu Gheorghe Tătărăscu. Controlul politic comunist era, acum, deplin 14. Ultimul act este reprezentat de abdicarea regelui Mihai I: consumată În condiții de coerciție și validată printr-un act parlamentar caduc, abolirea monarhiei constituționale deschidea capitolul Republicii Populare. Tranziția către totalitarism se Încheia În mod oficial. Bibliografie 15tc "Bibliografie15 " O prezentare generală a interviului evocat, la Keith Hitchins, În Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
politic. Această definiție restrictivă a guvernării corespunde cu ceea ce britanicii numesc „cabinet”, iar americanii, „administrație”. Indiferent de tipul de regim politic considerat, guvernarea exprimă suveranitatea statului prin exercitarea singurului său rol legitim, și anume acela de a exercita puterea de coerciție într-un anumit teritoriu. Ca rezultat, guvernul reglementează ordinea internă prin impunerea de norme comportamentale, valori și reguli. De asemenea, controlează relațiile externe dintre state prin definirea unui anumit tip de relații cu guvernele celorlalte state. Diferențele dintre tipurile de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de bază etc.). (Miroiu, 2001, p. 7) În general, se consideră că tot ceea ce aparține libertății de decizie individuală în diverse spații sociale (economic, profesional, familial, confesional etc.) constituie sectorul privat; dimpotrivă, limitările deciziei individuale, impuse prin acțiune colectivă și coerciție de o autoritate (la nivel local, statal sau supranațional), constituie sectorul public. În concepția filosofului liberal John Stuart Mill (1993), limitările impuse coercitiv asupra libertății individuale au rolul de a crea condiții pentru manifestarea liberă a fiecăruia, prin interzicerea deciziilor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
simbolice de care dispun. Mai mult decât atât, acțiunea colectivă presupune ca toți indivizii cuprinși în aria de jurisdicție administrativă (fie aceasta stat național, regiune, federație de state sau „comunitate globală”) să respecte deciziile luate, libertatea individuală fiind limitată prin coerciție, în numele binelui comun astfel identificat. Ea presupune soluționarea politică, la nivel societal, a unor probleme, în detrimentul deciziilor individuale autonome. Pe măsură ce schimburile individuale devin tot mai complexe, cu implicații ce se ramifică în tot mai multe direcții și afectează indirect tot
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
autoritate, care să le permită elevilor sa fie "actori", să-și câștige propria autoritate ; să practice o pedagogie care să motiveze elevul ; să știe să asculte ; să gestioneze crizele, să prevină si să soluționeze situațiile conflictuale, prin evitare, acomodare, putere, coerciție, compromis, negocierea rezolvării problemelor, apelul la mediator; să lucreze in echipa . Oricare dintre factorii implicați, școală, familia, biserica, factorii de prevenție sociala, instituțiile de profil ( scoli si centre de reeducare, scoli speciale etc.) trebuie să pornească de la premisă ca o
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]