13,334 matches
-
la maimuță până la om. Un organism anterior egoist, centrat pe satisfacerea propriilor nevoi, devine, după experiența maternității, preocupat de îngrijirea, creșterea și bunăstarea puilor. Grija mamei este esențială pentru creșterea și aducerea la maturitate a puiului și pentru formarea lui cognitivă, emoțională și socială ca membru al speciei. Comportamentul pe care mama îl afișează față de puiul său pare firesc, natural, dar are la bază modificări hormonale și neurobiologice semnificative. Articole științifice noi aduc dovezi care confirmă că variațiile hormonale asociate cu
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
mai deștept decît orice găină. Fiindcă numai pînă la nivelul reptilelor și al păsărilor se poate vorbi de un singur creier, numit diencefal. Mamiferele superioare mai au și un așa-zis creier paleomamalian, care e considerat sediul vieții afective. Funcțiile cognitive Își au sediul Într-un al treilea creier, un fel de Învelitoare a celorlalte două, numit neomamalian, sau scoarța cerebrală, prezent numai la maimuțe și la om. — Adică, și maimuța are tot trei creieri? În acest caz, n-am făcut
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu două borte într-un bostan. Stă relaxat, adică sprijinit de-un palmier în ghiveci. Lângă el, o miniatură a tatălui, produsă în Americi, zâmbește larg, probabil la mamă-sa - specialistă în comportamentul copilului și-n ce privește dezvoltarea capacităților cognitive, mi s-a zis - care-i fotografiază. I s-a scurs înghețată pe maieul cu dinozauri. Hi, Steve, aici e soare, te topești de căldură, te prăjești, like a roastbeef. Am mers să sărbătorim promovarea mea. Am job full time
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nu cumva să se producă un conflict ce-ar fi putut avea urmări neplăcute pentru ea. De aceea Fana traversa adesea stări de tensiune și de dependență ce-i zbuciumau echilibrul, împiedicând-o să obțină un rezultat bun pe plan cognitiv. În momentul când, fără să se aștepte la așa ceva, prietena ei, Carmina îi spusese că se vor despărți timp de un an de zile, ea rămăsese aproape imobilă, nu știa cum să reacționeze, o întrebase dacă nici Ovidiu nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și de tehnică legislativă, se impune introducerea unui articol nou, care să preia definițiile termenilor și expresiilor, conform Anexei; pe cale de consecință Anexa se elimină. Art. 2 (1 Legea are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate. (Legea nu poate avea o viziune, ci un scop; în egală măsură se impune reformularea întregului text, în sensul elimimării
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
pentru fiecare elev, astfel: a pentru consolidarea cunoștințelor; b pentru învățărea remedială, în cazul beneficiarilor direcți cu cerințe educaționale speciale; c pentru stimularea elevilor capabili de performanțe.” Art. 67 (1 Curriculumul național pentru educația timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiențe de dezvoltare. (2 CJRAE, respectiv CMBRAE, constituie echipe multidisciplinare de intervenție timpurie, menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea și asistența precoce corespunzătoare a celor cu cerințe
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Tehnologia informației și comunicării constituie o disciplină opțională pentru elevii de la nivelul primar și este disciplină cuprinsă în trunchiul comun al planurilor de învățământ la nivelul gimnazial și la cel liceal.” (4 Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmărește dezvoltarea fizică, socioemoțională, cognitivă a limbajului și comunicării, precum și dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în învățare, asigurând totodată punțile către dezvoltarea celor 8 competențe-cheie. (Opinăm că se impune înlocuirea termenului „punțile” cu termenul „trecerea”. (5 Învățământul liceal este centrat pe dezvoltarea și diversificarea competențelor-cheie
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
educațional debutează cu...”. SECȚIUNEA 2: Structura și caracteristicile evaluărilor Art. 74 (1 La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmește, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare. (Pentru rigurozitate în exprimare, propunem înlocuirea sintagmei „cadrul didactic” cu termenul „profesorul” și eliminarea termenului „responsabil”. În plus, pentru considerentele deja arătate, se impune modificarea textului după cum
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Componentele prevăzute la alin. (1 și (2 sunt organizate de fiecare instituție de învățământ superior, astfel încât instituția să își realizeze misiunea, să asigure criteriile și standardele de calitate, să gestioneze în mod eficient activitățile de învățământ, cercetare, producție sau transfer cognitiv și tehnologic și să asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunității universitare. Art. 132 (1 Facultatea este unitatea funcțională care elaborează și gestionează programele de studii. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale științelor, artelor sau sportului. (2 Orice facultate
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
normelor legale în vigoare, numai într-o singură instituție de învățământ superior, pentru un singur program de studii. În cazul studenților care se transferă între universități sau programe de studii, subvențiile urmează studentul. (4 În vederea testării cunoștințelor și a capacităților cognitive, respectiv artistice sau sportive, și a admiterii într-un program de studii pentru licență, master ori doctorat, instituțiile de învățământ superior organizează examene de admitere pentru fiecare program și ciclu de studiu. SECȚIUNEA 2: Înmatricularea studenților. Registrul matricol unic al
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
înțelegători în raport cu interlocutorul lor. Or, ei se închid ca mimozele în contact cu orice vine din exterior, iar limbajul învățat maternal este prima dintre armele lor de agresiune. Intră într-un fel de blocaj, autism în care percepția își pierde cognitivul și este redusă la senzitiv pur. Ei nu recunosc decât ceea ce cred că știu sau își amintesc sau au învățat odată. Nu înțeleg că a ști înseamnă a-ți aminti, iar a-ți aminti nu e altceva decât a comunica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de dup... 1989. Optimism, dar și pesimism, euforie, dar și depresie; exist... similitudini, dar și diferențe notabile. Nu-mi propun s... fac o paralel... între cele dou... perioade; doresc s... folosesc ins... conceptul de nou... generație în privința economiei, ca disciplin... cognitiv... și aplicat.... Economiștilor mai vârstnici le este ușor s... identifice viciile modului în care se predă și se înv...ta economia (și alte discipline sociale) înainte de 1989: primatul absolut al unei ideologii, fals... (sau inexistent...) dezbatere că demers al cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
o suporte pe parcursul a 200 de pagini. Buduca versus Einstein Editura Cartea Românească a publicat, recent, cu o larghețe greu de înțeles, un tratat ezoteric plin de inepții, de un irezistibil comic involuntar, intitulat Matricea G/C și subintitulat Roman cognitiv, poem cosmologic și eseu koantic. Autorul, criticul literar Ioan Buduca, plictisit probabil de literatura română contemporană, s-a apucat să recenzeze opera lui Dumnezeu, aceea creată în șapte zile (luând în considerare și ziua de odihnă). Lipsa unei pregătiri științifice
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și nimeni nu le contestă, astfel încât nu se înțelege de ce autorul le reia cu un aer solemn: „Îndoielile întrețin misterul, nu certitudinile.“ Bineînțeles, cum ar fi putut certitudinile să întrețină misterul? De altfel, nimeni nu a susținut vreodată așa ceva. „Apetitul cognitiv ne-a debarcat din rai.“ S-a vorbit de nenumărate ori despre păcatul lui Adam de a fi mușcat din mărul cunoașterii, care a dus la gonirea lui și a Evei din rai. De ce trebuia să ni se mai spună
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Iar în interiorul tău importantă e acea lume, acel vis despre lume. Visul meu e România o poieniță de primăvară, într-un crâng de colină. Visul meu e Iași, bulevardul Independenței. Visul meu e Filosofia, relații publice, Psihologia, psihologia generală și cognitivă, I.S.E.finanțe și contabilitate. Visul meu e roșu, un roșu perfect suprapus peste toate astea. Visul meu e viteza și ținuta verticală. Pe colină sunt flori multicolore, fluturi ce se învârt fără a pleca nicăieri, albinuțe și furnicuțe harnice, copacii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
este descompusă în cele mai mici particule cărora li se atașează etichete, după care sunt plasate, ordonat, în sertărașele taxonomice. Înainte de a mi se obiecta că nu este nimic ciudat aici, pentru că acesta este modul în care se desfășoară activitatea cognitivă în general, să vă mai dau un alt exemplu. Cine îmi poate spune cum se numește spațiul adâncit de pe marginea unei scrumiere, prevăzut pentru ca fumătorul să își așeze țigara încă aprinsă? Probabil că mulți dintre noi nici nu și-au
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
într-o vagă legănare asupra lucrurilor, recurgând, de multe ori, în loc de a le numi cu precizie, la expresii gen "asta, lucrul, chestia aia" (în franceză, ce truc-là). O altă consecință, mult mai importantă, decurge însă din acest tip de raportare cognitivă diferită la real. O limbă leneșă nu numai că va lăsa neacoperite lingvistic anumite porțiuni din real, ci se va abține, chiar atunci când se consacră activității de a "da nume" și de la a atribui o denumire diferită fiecărui obiect sau
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
neglijare prezintă dificultăți în stabilirea relațiilor interpersonale, tendință de izolare, lipsă de încredere în ceilalți și tendința de a-i respinge, dificultăți de gestionare a propriilor emoții, tulburări de comportament manifestate prin dificultăți de control a impulsurilor, comportament agresiv; probleme cognitive precum dificultăți de concentrare a atenției, probleme de procesare a informațiilor, dificultăți de învățare, probleme de limbaj, stimă de sine scăzută 142. Pe lângă aceste simptome, adăugăm manifestări sexuale inadecvate vârstei și cadrului social, în special la copiii care au suferit
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinți o scală a percepției de sine (Self-perception profile for children, Harter, 1985) în general copiii nu par a manifesta confuzie atunci când li se vorbește despre părinții biologici, iar stima de sine nu le este afectată din punct de vedere cognitiv, copiii nu par însă a înțelege mai repede și mai ușor implicațiile adopției Gross, 1997, Chicago, SUA evoluția relațiilor dintre părinții adoptatori și părinții biologici în cadrul adopțiilor proiectate inițial ca fiind "deschise" 41 familii adoptive: care au adoptat copii sugari
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
starea sa de bine. În centrul teoriei stau două concepte evaluare și coping care împreună explică de ce persoanele evaluează, răspund și fac față în mod diferit unor situații similare. Aceste procese sunt contextuale și dinamice 237. Evaluarea este un proces cognitiv care permite pe de o parte atribuirea unei semnificații personale situației stresante (evaluare primară), iar pe de altă parte identificarea opțiunilor de coping (evaluare secundară)238. Evaluarea secundară se exprimă în termenii posibilității de control a situației sau dimpotrivă a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
conferă o semnificație personală situației în cauză, precum și de o serie de factori contextuali: solicitări, constrângeri, resurse. Procesul de evaluare are semnificație adaptativă 239. Odată apreciată o situația ca fiind stresantă sunt declanșate strategiile de coping considerate a fi eforturi cognitive și comportamentale pentru îndeplinirea solicitărilor interne și/sau externe cu scopul depășirii situației stresante 240. Unele strategii de coping sunt centrate preponderent pe rezolvarea problemei, urmărind eliminarea ei, în timp ce altele sunt centrate pe emoții, presupunând reducerea răspunsului emoțional față de factorul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și Berry 245, prin construirea unui model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați la o vârstă mai înaintată, respectiv Brodzinsky 246 care a dezvoltat un model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați de timpuriu. Barth și Berry 247 au dezvoltat un model cognitiv și social de adaptare la adopție punând în evidență pe trei dimensiuni: factorii stresori, solicitările și resursele de coping pentru copiii adoptați, părinții adoptatori și familiile adoptatoare (vezi tabelul 3.1.). Autorii arată printr-o recenzie a literaturii de specialitate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în fața căreia copii prezintă un deficit de resurse. Acești copii nu numai că sunt conștienți de pierderile anterioare ci vin și cu o istorie anterioară care le poate influența adaptarea la noua familie. Tabelul 3.1. Un model social și cognitiv de adaptare la adopție 248 Actor Stresori Solicitări Resurse de coping Copil Expectanțe eronate bazate pe: lipsa abilităților sociale capacitate scăzută de atașament deficiențe comportamentale un nivel scăzut al sentimentului de permanență perceperea unui nivel scăzut al eficienței de sine
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
trăire este considerată a fi comună tuturor copiilor adoptați, dar este trăită și resimțită diferit de fiecare în parte. Adaptarea copiilor în procesul de adopție (atât pe termen scurt, cât și pe termen lung) este mediată de procesul de evaluare cognitivă a pierderii și de eforturile de coping estimate a fi necesare depășirii acestor sentimente. Evaluarea cognitivă include atât interpretarea de către copil, a semnificației faptului de a fi adoptat, cât și evaluarea opțiunilor sale de a face față conflictelor, întrebărilor, provocărilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fiecare în parte. Adaptarea copiilor în procesul de adopție (atât pe termen scurt, cât și pe termen lung) este mediată de procesul de evaluare cognitivă a pierderii și de eforturile de coping estimate a fi necesare depășirii acestor sentimente. Evaluarea cognitivă include atât interpretarea de către copil, a semnificației faptului de a fi adoptat, cât și evaluarea opțiunilor sale de a face față conflictelor, întrebărilor, provocărilor, stigmei etc, considerate a fi părți integrante ale experienței adopției. La rândul ei, interpretarea este influențată
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]