KorAP: Find »[drukola/base=col & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...1419 >

35,470 matches

Corola-journal/Science/131_a_162

2001, p. 26. footnote>. Dacă prin nașterea trupească ni se dăruiește o viață și o existență muritoare, nașterea Botezului care „nici nu începe, nici nu se sfârșește cu stricăciune”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIII, PG XLV, col. 84A; cf. Diacon magistrand Constantin Voicu, „Probleme dogmatice în opera «Marele cuvânt catehetic al Sf. Grigorie de Nyssa»”, în: Ortodoxia, Anul XIII (1961), Nr. 2, p. 224. footnote>, trebuie să aducă celui născut o viață nemuritoare<footnote Sf. Grigorie de

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
Constantin Voicu, „Probleme dogmatice în opera «Marele cuvânt catehetic al Sf. Grigorie de Nyssa»”, în: Ortodoxia, Anul XIII (1961), Nr. 2, p. 224. footnote>, trebuie să aducă celui născut o viață nemuritoare<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, col. 84A. footnote> și să fie început de viață pentru cei ce primesc Taina<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, col. 84B. footnote>. La botez, este lepădată haina păcătoasă făcută din bucățele și neofitul „îmbracă veșmântul sfânt și frumos

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
224. footnote>, trebuie să aducă celui născut o viață nemuritoare<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, col. 84A. footnote> și să fie început de viață pentru cei ce primesc Taina<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, col. 84B. footnote>. La botez, este lepădată haina păcătoasă făcută din bucățele și neofitul „îmbracă veșmântul sfânt și frumos al renașterii”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Botez, PG XLVI, col. 596A. footnote>. Această naștere prin apă este la fel de tainică și

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
primesc Taina<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, col. 84B. footnote>. La botez, este lepădată haina păcătoasă făcută din bucățele și neofitul „îmbracă veșmântul sfânt și frumos al renașterii”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Botez, PG XLVI, col. 596A. footnote>. Această naștere prin apă este la fel de tainică și de plină de mister ca și nașterea prin zămislire trupească, și Dumnezeu prin harul Său realizează prin ea renașterea spirituală a omului<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
naștere prin apă este la fel de tainică și de plină de mister ca și nașterea prin zămislire trupească, și Dumnezeu prin harul Său realizează prin ea renașterea spirituală a omului<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIII, PG XLV, col. 84CD. footnote>. Nașterea cea de sus, prin Botez, nu atârnă, precum nașterea naturală, de părinții celui născut, ci de puterea aceluia care se naște, căci acesta din urmă are libertatea de a-și alege de părinte pe Dumnezeu Cel în

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
în Treime, pentru a se naște din El și de a se împărtăși astfel de firea și viața dumnezeiască, deoarece ființa zămislită are aceeași fire cu aceea a zămislitorului<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIX, PG XLV, col. 100C. footnote>. Prin Botez, „omul devine Fiu al lui Dumnezeu unindu-se cu Hristos printr-o naștere duhovnicească, el schimbând oarecum propriul său eu și primind în locul lui altul (Hristos). Dezbrăcându-se de el, omul primește natura dumnezeiască (την θέαν

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
lui altul (Hristos). Dezbrăcându-se de el, omul primește natura dumnezeiască (την θέαν φύσιν), el devine fiu al lui Dumnezeu, primind ceea ce nu avea și lepădând ceea ce avea (păcatul)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, III, I, PG XLV, col. 609AB. footnote>. Cel ce este botezat, se bucură de prezența reală a lui Dumnezeu la săvârșirea Botezului potrivit făgăduinței făcute de Hristos Domnul, de a fi întotdeauna cu cei care-L vor chema și între credincioșii Lui. Deci, Divinitatea prezentă

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
fi întotdeauna cu cei care-L vor chema și între credincioșii Lui. Deci, Divinitatea prezentă la Botez „umple actul săvârșit (al Botezului) cu puterea care purcede din persoana Sa”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIV, PG XLV, col. 85AC. footnote>, căci dacă harul Sfântului Duh nu s-ar arăta în cel renăscut, apa Botezului ar rămâne una obișnuită<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XL, PG XLV, col. 101D; cf. Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei ...”, p.

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIV, PG XLV, col. 85AC. footnote>, căci dacă harul Sfântului Duh nu s-ar arăta în cel renăscut, apa Botezului ar rămâne una obișnuită<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XL, PG XLV, col. 101D; cf. Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei ...”, p. 245. footnote>. Prin Botez, cel ce se naște în Sfânta și de viață făcătoare Treime se naște în chip egal de la Tatăl, de la Fiul și de la Sfântul Duh: „... Evangheliile ne spun cine

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
se săvârșește taina nașterii din nou”, Sfântul Grigorie menționează „rugăciunile către Dumnezeu, invocarea harului ceresc, apa și credința”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 33, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 30, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 332. footnote>. „Iată, deci, cât de simplu începe viața creștină și cât de ușor se realizează: credință și apă din care cea dintâi stă în puterea voinței noastre

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
de slava lui Dumnezeu, dacă nu s-a făcut mai întâi de un chip cu El în asemănarea morții”<footnote Οὐδεὶς δὲ γίνεται χοινωνόβ τῆς Θεοῦ δόξης, μὴ συμμορφούμεωος πρῶτον τῷ ὁμοιώματι τοῦ ϑανάτου (In Canticum canticorum, IX, PG XLIV, col. 976C); a se vedea Magistrand N. V. Stănescu, „Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în: Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 17. footnote>; nu este posibilă conviețuirea cu Hristos la cel ce nu s-a strămutat prin

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
Grigorie de Nyssa”, în: Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 17. footnote>; nu este posibilă conviețuirea cu Hristos la cel ce nu s-a strămutat prin smirna morții la dumnezeirea tămâiei<footnote In Canticum canticorum, VIII, PG XLIV, col. 944C. footnote>. Prin urmare, la botez (are loc) simbolic lepădarea de faptele trupului, după spusa Apostolului, care zice: „AȚi fost tăiați împrejur cu o tăiere nefăcută de mână, (care constă) în dezbrăcarea de trupul păcatului; cu tăierea împrejur a lui

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
lepădarea de faptele trupului, după spusa Apostolului, care zice: „AȚi fost tăiați împrejur cu o tăiere nefăcută de mână, (care constă) în dezbrăcarea de trupul păcatului; cu tăierea împrejur a lui Hristos, întrucât v-ați îngropat împreună cu El în botez” (Col. 2, 11-12). Botezul este tip al morții și a învierii Domnului Hristos pentru mântuirea întregii lumi<footnote „De aceea, Domnul, Iconomul vieții noastre, ne-a lăsat ca testament botezul, care este tip al morții și al vieții. Chipul morții este

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
în liniște Taina, ci invocând cele trei Ipostasuri în care am crezut, în care nădăjduim și de care depinde faptul că existăm acum și faptul că vom fi și după aceea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Botez, PG XLVI, col. 585ABC. Sfânta Treime, natură necreată, mărturisită și invocată în Botez, devine călăuză a vieții reînnoite prin nașterea duhovnicească. (A se vedea Idem, Marele cuvânt catehetic, cap. XXXIX, PG XLV, col. 100B) la Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, p. 399

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
aceea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Botez, PG XLVI, col. 585ABC. Sfânta Treime, natură necreată, mărturisită și invocată în Botez, devine călăuză a vieții reînnoite prin nașterea duhovnicească. (A se vedea Idem, Marele cuvânt catehetic, cap. XXXIX, PG XLV, col. 100B) la Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, p. 399; Sfântul Grigorie de Nyssa mai prezintă Botezul ca reactivare simbolică a morții reale și a Învierii lui Hristos și în opera La lumina divină, PG XLVI, col. 585AB. footnote>. Prin

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
XXXIX, PG XLV, col. 100B) la Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, p. 399; Sfântul Grigorie de Nyssa mai prezintă Botezul ca reactivare simbolică a morții reale și a Învierii lui Hristos și în opera La lumina divină, PG XLVI, col. 585AB. footnote>. Prin afundarea candidatului la Botez sau a catehumenului de trei ori în apă și ridicarea iar din apă, imităm înmormântarea mântuitoare și învierea săvârșită a treia zi<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXV, PG XLV

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
585AB. footnote>. Prin afundarea candidatului la Botez sau a catehumenului de trei ori în apă și ridicarea iar din apă, imităm înmormântarea mântuitoare și învierea săvârșită a treia zi<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXV, PG XLV, col. 89C. footnote>: „Întrucât, deci, moartea Îndrumătorului nostru s-a făcut, potrivit firii comune, în sânul pământului, tot așa și imitarea de către noi a acestei morți se face în mod simbolic prin elementul înrudit, prin apă. Și, după cum Omul cel de

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
toiagul cel călăuzitor al credinței și prin harul luminos făcându-se „dătătoare de viață celor ce caută scăparea în ea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, traducere de Preot Ioan Buga, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 25. footnote>, căci primitorul Botezului este izbăvit de robia păcatului și stăpânitorul răutății este înecat în apa baptismală. Ieșirea din Egipt, prin Moise, a prefigurat mântuirea prin Iisus

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
Apa baptismală distruge o viață - a „omului egiptean” sau, altfel spus, viața păcătoasă a omului, pentru a pune începutul unei vieți total reînnoite, a unei vieți noi în Hristos Domnul<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG XLIV, col. 364B. footnote>. Poporul închipuie pe fiecare credincios, stânca - pe Hristos și mana - hrana cerească<footnote Despre aceasta din urmă, Sfântul Grigorie oferă destul de multe amănunte: „Căci se porni să plouă hrană ca o rouă din cer și nu de pe pământ

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
înviați din morți, mântuiți prin harul celui care ne-a chemat”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 14, studiu introductiv, traducere, note și indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. PSB, vol. 12, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 47. footnote>. Sfântul Ambrozie, referindu-se la aceeași idee și același simbolism, precizează: „în acea trecere a evreilor (prin Marea Roșie), în care egiptenii au pierit, iar evreii au scăpat, a fost anticipată

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
orice formă de păcat în baia mântuirii ca într-un adânc, ca într-un mormânt, și să ieșim singuri, fără să tragem sau să păstrăm în viața noastră nimic străin<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG XLIV, col. 362AB și 813AB. footnote>. Deci, toți cei ce trec prin apa tainică și sfințită a Botezului, trebuie să omoare toată tabăra răutății în apă, și anume: „lăcomia, pofta desfrânată, cugetul răpitor, patima înfumurării și mândriei, pornirea mânioasă, furia, pizma, bârfirea

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
a sta în relație personală cu Dumnezeu, iar asemănarea este purtarea prezenței lui Dumnezeu de către om. „Chipul nu este chip - precizează Sfântul Grigorie - decât în măsura în care posedă toate atributele Modelului său”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, PG XLIV, col. 185D. footnote>. Ființele umane au fost create după chipul lui Dumnezeu (Fac. 1, 26-27). Prin chip, omul este un vizavi al lui Dumnezeu, un partener de comuniune, dar prin asemănare, Dumnezeu devine interior omului, sfințenia omului fiind astfel însăși prezența

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
Bucovinei, Curs de Teologie Dogmatică, mss. footnote>. Singura deosebire „pe care o observăm între divin și ceea ce îi seamănă, constă în aceea că dumnezeiescul este necreat, în vreme ce omenescul este prin creație”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Hexaemeron, PG XLIV, col. 84C. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa vede importanța omului prin faptul că în Cartea Facerii, după ce omul a fost creat, se spune: „... și a văzut Dumnezeu că toate erau foarte bune” (Fac. 1, 31) și nu numai bune, cum se

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
omul a fost creat, se spune: „... și a văzut Dumnezeu că toate erau foarte bune” (Fac. 1, 31) și nu numai bune, cum se constatase la celelalte făpturi de mai înainte”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Hexaemeron, PG XLIV, col. 91AB. footnote>. Pentru aceasta, „Sfântul Grigorie de Nyssa zice că omul este un Dumnezeu creat, omul este un Dumnezeu prin har. Dintre toate făpturile, omul singur este creat după chipul lui Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]
Pentru aceasta, „Sfântul Grigorie de Nyssa zice că omul este un Dumnezeu creat, omul este un Dumnezeu prin har. Dintre toate făpturile, omul singur este creat după chipul lui Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, PG XLIV, col. 806CD; a se vedea și Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre chip și asemănare”, în: Studii Teologice, Anul VIII (1956), Nr. 9-10, p. 587. footnote>. Dumnezeu „... ne-a făcut părtași la însăși podoaba firii Sale atunci când

Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/131_a_162]