994 matches
-
cel sfânt, bunicii din sat Când alerg fericită, eternul ecou Al tărâmului vechi prin timpul cel nou. Degetele-mi bat și vremurile bat La poarta învechită a casei din sat Cu inima-mi plină sub streșini brumate Pereții albiți de colbul vremii scuturate. Pașii îmi bat și anotimpurile bat Prin curtea sfințită de liniște-n sat Mă așteaptă padurea și un tainic izvor ... Citește mai mult CA PIATRA PREȚIOASĂPovața ta de aur, ca piatra prețioasăîmi luminează drumul urmat odinioarăCu vorbele pornite
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
bat și visurile batLa meleagul cel sfânt, bunicii din satCând alerg fericită, eternul ecouAl tărâmului vechi prin timpul cel nou.Degetele-mi bat și vremurile batLa poarta învechită a casei din satCu inima-mi plină sub streșini brumatePereții albiți de colbul vremii scuturate.Pașii îmi bat și anotimpurile batPrin curtea sfințită de liniște-n satMă așteaptă padurea și un tainic izvor... XXV. PAULA-DIANA HANDRA - FLORILEGIU HIBERNAL (POEME), de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 754 din 23 ianuarie 2013. MĂ-
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
Acasa > Strofe > Timp > DE ANUL NOU Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului În lădița inimilor noastre Purtăm tot ce-a fost bun în acest an Colbul grijilor se-așterne-n glastre Din paie -acoperite cu cătran.. De Anul Nou... mereu promitem Realizarea visurilor în stadiul de proiect Dar iureșul cotidian...s-admitem Ne-aruncă-n brațele rutinei...banalului perfect. Lăsăm dorințele să se stingă Ca artificiile în noaptea dintre ani
DE ANUL NOU de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361060_a_362389]
-
grădină. Mă-ntreb pașii mei de unde-mi vin? Umbletu-mi lasă umbră pe loc străin deșirat cărări pe care alerg în van s-ajung la mama-n tindă. Îmi scapă condeiul jos, oprindu-mi scrisul... nu mă-ndur să îl ridic... colbul din mansardă seamănă cu cel lăsat la mine în ogradă. Și dacă este chiar același puf de aur? O Doamne! Uite cum pot contura cu degetul șerpuind, țara mea uitată bucium și laur între Dunăre și Marea Neagră. Nu știu cum să fac
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Te caut ca pe-un vis din amintiri, Rătăcitor în timp și-ntre destine. Mă urmăresc speranțe și zidiri Nestinse-n teama dorului de tine. Să ne unim cărările târzii, Pierdute-n colbul drumului de seară, Respectul sfânt de-a-ncepe o nouă zi, Să luăm singurătății din povară. Și-atâtea vorbe, gânduri și dureri Ce-am strâns în clipe singure și mute Le-om depana-n tomnaticele seri Și-om pune bătrânețea să
TE CAUT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360834_a_362163]
-
vreme îndelungată de perși, bravii eroi din interior apărându-se din răsputeri. Însă zilele le erau numărate, perșii aveau o oștire numeroasă cu care se pregătea să cucerească cetatea. * În acele vremuri își ducea zilele, abia târându-și picioarele prin colbul nesfârșitelor drumeaguri de prin sărăcăcioasele sate de câmpie, un om amărât, un biet cerșetor care, în lungile și chinuitoarele sale peregrinări, lălăia cât îl ținea gura ori îngâna încetișor un cântec monoton și jalnic, ticluit și răsticluit de el după cum
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
de prin părțile Banatului și o dată cu măritișul parcă se deșteptase și ea la minte și nu se mai putea coborî la nivelul celor cu care copilărise sau fetise. Acum, Șerban era în întârziere și aproape fugea pe drumul acoperit cu colb, era mai, pomii în floare și mult prea cald pentru această perioadă din an. Stația era plină de lume. În orașul ce se afla doar la patru kilometri, apăruseră fabrici una după alta, ca ciupercile după ploaie, așa că mulți bărbați
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
și sunt neprețuite. Ele sunt imprimate în degetele mele dibace, în memoria mea distributivă de care trebuia să fac uz atunci când pilotam. Și da... când privesc spre realizările mele simt că aurul strâns în icoane de sfinți și-a scuturat colbul peste cele 13 litere ale numelui meu... și astfel am câștigat pe drept un loc onorabil în tabloul vieții... iar pe chip mi s-a întipărit expresia unei fericiri gustate din plin. Acestea le consider eu realizări demne de a
INTERVIU CU UN AVIATOR , MARIAN COVACHE- PARTEA A VII-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363159_a_364488]
-
Baicu în poezia „Apostazie” - unde poetul cere zeilor, în schimbul ofrandelor aduse și închinării la altarele lor, „Să sorb până la fund cupa iubirii”. Dar, dezamăgit fiind de zeii „zgârciți, sperjuri, mișei” - se leapădă de acești zei și le zvârle statuile în colb. Interesantă transformare, pentru că vede cum, pe locul zeilor de altădată, răsare grâul: „ Statuile în colb le-am năruit / Cu plugu-am tras adânc peste altare / Și grâu pe locul lor a răsărit!” Dragostea pentru natură este un atribut specific al acestui
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
lor, „Să sorb până la fund cupa iubirii”. Dar, dezamăgit fiind de zeii „zgârciți, sperjuri, mișei” - se leapădă de acești zei și le zvârle statuile în colb. Interesantă transformare, pentru că vede cum, pe locul zeilor de altădată, răsare grâul: „ Statuile în colb le-am năruit / Cu plugu-am tras adânc peste altare / Și grâu pe locul lor a răsărit!” Dragostea pentru natură este un atribut specific al acestui poet și el o demonstrează în multe pasteluri și în poezia „Valea Prahovei, Vara”. Autorul
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CREDEAM... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1317 din 09 august 2014 Toate Articolele Autorului Credeam în noi și-n tine-atât de tare C-aș fi putut să merg la nesfârșit, Cu ochii-nchiși prin colbul de-ntâmplare Al drumului pe care te-am găsit Pliind nămeți și-mbrățișând copacii Cu-ngreunate ramuri de cuvânt. Ai dispărut și nu mi-ai văzut macii Striviți sub tălpi de ploaie și de vânt Și miriștea de gânduri pârjolită De arșița
CREDEAM... de AURA POPA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368290_a_369619]
-
1 apr. 1920 - d. 4 sept. 2005) În cămașa de cânepă aspră, că n-a fost bătută bine de meliță, că timpu-i mușcase din limbă, stam ziua întreagă la cap de uliță și priveam cum lumea se plimbă. Căutam prin colbul din drum urmele-ți pierdute cu noaptea în cap și nu găseam nici o asemănare; să aleg una, de singurătate-mi să scap, dar n-am găsit un semn, o îndrumare ! Am vrut să mă-nalț ca șoimul pe stâncă, să
TORICA LU IONICĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367970_a_369299]
-
se lărgea în bie peste strânsoarea beteliei, peste șoldurile înguste ca de copil. Fustele largi și crețe erau tot colorate, gama tonurilor contrastând prin intensitate cu bluza. Ele îi acopereau călcătura, lăsând libere vederii doar vârful papucilor negri pudrați de colbul de dincolo de Barieră. Mâinile, aripi micuțe, arătau privirii degete subțiri încărcate de inele în argint, dar cu unghiile purtând doliu după mâță, cum spuneam copil fiind... Altfel, agile și curios de plăcute vederii, erau, după ochii luminoși de cafea, a
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
celor din jur, ori dintr-o condamnabilă necunoaștere a insuficienței puterii de a discerne. Basmele sunt coduri ale înțelepciunii omului venit din străfundurile istoriei, așezări mărețe ale cuvintelor cu tâlc, în rotonde solare. Exegeții, care au dat la o parte colbul de pe paginile îngălbenite de timp ale scrierilor marilor gânditori, despre lume și viață, au înțeles necesitatea de a-și căuta rădăcinile în gândirea veacurilor trecute. Astăzi, numai un naiv mai poate crede că se poate adânci studiul unui astfel de
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
Acasa > Poezie > Credinta > MAI DĂ-MI O ȘANSĂ Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2175 din 14 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-e ulița plină de vise Și timpul mai scurt ca oricând, Prin colb, trec picioarele-ncinse Iar eu după ele-alergând... În caznă-mi sfârșesc înserarea, Sudoarea-nghețată mi-e rug, Mai bat orologii în zarea Spre care de veacuri, eu fug... Și talpa se-afundă mai tare, În clisa născută sub ploi, Privind
MAI DĂ-MI O ŞANSĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367011_a_368340]
-
Cultural > Accente > SALAMANDROFOBIE ȘI EMOȚIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI Autor: Angela Monica Jucan Publicat în: Ediția nr. 181 din 30 iunie 2011 Toate Articolele Autorului „[...] distanța până la care se vede chipul drag al Patriei se cheamă infinit [...]” (Ioan Benche) „Colb de sat cu raniță de soldat” (Cluj-Napoca, Tipolitera, 2010), cel mai nou volum al lui Ioan Benche, pare că reunește două cărți. E, totuși, numai una. O carte pusă, în ambele ei părți, de veghe „la hotarul râului și ramului
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
prima parte, câteodată reduse la propoziții sau chiar propoziții eliptice, pe când în a doua parte vârful de efect este de cele mai multe ori emoțional. Seducător este limbajul Văii Hranei, dat, uneori, și în traducere sau explicație, de către autor, dominant, bineînțeles, în Colb de sat, dar este câte o „zvârdină” și în Raniță de soldat. E cel mai interesant aspect al cărții, limba fiind creatoare de atmosferă, ea procurând și atractivitate textului și tot ea fiind și garanție de autenticitate. Creație beletristică nonficțiune
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
să mai pună mâna pe joardă, să le mai strunească. Prea sunt zburdalnice și lăsate de capul lor. Nu-i zi de la Dumnezeu să nu apară acasă când vin seara pline de julituri și murdare de parcă s-au scăldat în colb precum găinile. Nu avu chef să ajungă acasă, așa că hotărî să treacă pe la alimentară să-și ia niște parizer și o pâine și să se îndrepte spre vagonul de dormit de la brigada forestieră. În noaptea asta îi va ține de
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
Acasa > Stihuri > Momente > RĂTĂCIT PRIN TRANZIȚIE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 208 din 27 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Sunt călătorul obosit Ce pașii târâie prin colb; Prin lume timpul irosit Mă va preface surd și orb. Rătăcit prin tranziție, Alții mi-au dictat traseul; Făcându-mi percheziție, Mi-au luat din mine eul. Mi-au furat ziua de muncă Amăgindu-mă cu Domnul; Mărunțișuri îmi aruncă
RĂTĂCIT PRIN TRANZIŢIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367147_a_368476]
-
nu e crizică nici definitivă. O anume încărcătură metaforica secondează tabletele jurlanlistei ori proza, epicul e prezent im subtextul poemelor, un transfer îmspre senzațional, la limita dintre real și suprareal, informeayă periodic versul. Astfel încât,, din biblioteci îngerii scot cu fărașul colbul bătut la computer în mumele-mi propriu,, iar ,, oamenii de carne și oameniid e duh tremuram egal sub firul cu plulb.,, Din volumul Literatura română contemprană, prelungiri. Editură Cartea de Știință, Cluj Napoca 2010 Grupaj cuprinzând 25 de poete contemporane printre
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
cerșetor se visează prinț 74 nimeni nu-l vede - în lumina orașului micul cerșetor 75 mâna întinsă - în lacrima din palmă o stea licărind 76 Ochii lui veseli asemeni oricărui prunc- doar palma întinsă... 77 un zâmbet vesel acoperit de colburi - un copil cerșind 78 copil așteptând - nici un strop de iubire printre banii mărunți 79 încă o noapte în gangul întunecat - copil al nimănui 80. un coșciug mic pentru canarul mort - zi fără cântec Referință Bibliografică: haiku / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
locuiește și, evident, „activează” - ... XVI. SALAMANDROFOBIE ȘI EMOȚIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI, de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 181 din 30 iunie 2011. „[...] distanța până la care se vede chipul drag al Patriei se cheamă infinit [...]” (Ioan Benche) „Colb de sat cu raniță de soldat” (Cluj-Napoca, Tipolitera, 2010), cel mai nou volum al lui Ioan Benche, pare că reunește două cărți. E, totuși, numai una. O carte pusă, în ambele ei părți, de veghe „la hotarul râului și ramului
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
film în imagine tridimensională, animat și sonor - puțin zis stereocinematografie, pentru că totul este tras în calibrul a ceea ce s-a numit, ca specific ... Citește mai mult „[...] distanța până la care se vede chipul drag al Patriei se cheamă infinit [...]” (Ioan Benche)„Colb de sat cu raniță de soldat” (Cluj-Napoca, Tipolitera, 2010), cel mai nou volum al lui Ioan Benche, pare că reunește două cărți. E, totuși, numai una. O carte pusă, în ambele ei părți, de veghe „la hotarul râului și ramului
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
a mai face parte din ceată. Doamne, ce vremuri frumoase! Când începeau a dansa călușarii, se lăsa o liniște evlavioasă peste toți cei prezenți. Culorile, dansul și magia se împleteau, lăsându-te adânc pătruns de mesajul simbolic al dansului. Prin colbul stârnit de dansatori vorbeau strămoșii, mândri de urmașii lor. Era momentul întâlnirii, în același spațiu-Poiana din Purani, a două lumi din dimensiuni diferite, unde se manifesta ființa spirituală a neamului... Jocul Călușarilor este unul dintre cele mai vechi dansuri populare
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
Ca la noi, la români! A reușit să se înalțe la cer, așa simte el românul, cu curul... Sunt sus de tot, peste toți și pe voi vă văd mici și umili. Eu, nene, mi-am lepădat tălpile crăpate din colbul bătăturii și al uliței, apoi m-am și purificat pe asfaltul impecabil al autoband ulilor românești. România miroase a noi, uni zic: " a oi și-a capre", sunt dejecții, torente, burniță și barbarie scuipate peste Daci, și, acceptate de noi
CA LA NOI, LA ROMÂNI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363604_a_364933]