494 matches
-
de contradicții și argumentări ridicole, ce nu poate servi decât ca o superfluă "doctrină pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna individualismului civic, alegerea misticismului fanatic împotriva sobrietății raționale și pentru răsăritul ortodox în defavoarea occidentului secular au fost alegerile care au îmboldit glisarea societății românești înspre epoca dictaturilor, a cărei uvertură politică a fost regimul autoritar al lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orientăm atenția asupra elementelor ideologice ale creștin-democrației, două curente principale 1: a) curentul creștin-democrat, care se identifică, mai ales, cu aspectul pragmatic al politicii, urmărind totuși să se interpună în zona liberă dintre liberalism și socialism, dintre individualismul unuia și colectivismul celuilalt. Este, în principiu, un curent fundamentat pe ideile de "solidaritate, personalism și subsidiaritate, valori creștine construite pe o imagine a comunității organice. Deosebirea dintre creștin-democrație și conservatorismul modern este reprezentată de rezerva față de piață, de necesitatea consultării între actorii
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
formele de manifestare ale fascismului italian și, respectiv, ale nazismului german există o serie de asemănări 23: ura împotriva liberalismului și a comunismului; atitudinea de manipulare a maselor, dominate de către conducător cu ajutorul propagandei; concepția organicistă asupra societății, bază a instaurării colectivismului; recursul la forța militară ca mijloc de a asigura disciplinarea indivizilor și sacrificiul acestora în numele statului total; exacerbarea elementului naționalist și a spiritului autoritarist. Deținerea puterii de către un partid unic, precum și identificarea puterii totale cu cel care se afla în
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
al lui Hofstede (1991) și cel al lui Trompenaars și Hampden-Turner (1997). Făcând o sinteză a celor două modele, cele mai importante aspecte care diferențiază culturile naționale par să fie: - universalism (relații bazate pe reguli) versus relații personale; - individualism versus colectivism (apartenența la grup); - dimensiunea temporală: culturi orientate către trecut (apreciază stabilitatea) sau culturi orientate către viitor (apreciază schimbarea). • Structura de conducere a corporației. Tipul primar de organizare este cel funcțional, în care fiecare dintre departamentele firmei realizează o funcție specifică
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
despre André Gide, despre vizita lui Léon Pierre Quint în România și un elogiu adus romanului Pământ nou de Feodor Gladkov, scriere în care comentatorul vede „renunțarea la sufletul individualist” și „o mare și cosmică certitudine de viață găsită în colectivism”. M. Ș.
VIAŢA IMEDIATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
ar Învăța, În cele din urmă, ce Înseamnă viața Într-o comunitate politică. Până când statul centralizat nu se va retrage din economie - prin privatizare -, din viața comunităților locale - prin descentralizare -, ca și din mințile oamenilor - prin emanciparea lor de sub tutela colectivismului etatist -, România nu va avea nici o Transilvanie de federalizat, rămânând În sărăcia ei generală, unitară și națională. * * * S-au schimbat, oare, În ultimii șapte ani, circumstanțele pe care le evocam În 1997? Cu siguranță, au avut loc numeroase evoluții pozitive
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
G. Hofstede (1980). Acesta propune o concepție cvadridimensională de diferențiere culturală. Astfel, popoarele s ar deosebi cultural În funcție de următoarele dimensiuni: distanța față de autorități, evitarea nesiguranței (semnifică existența deschiderii sau a rezistenței la schimbare, manifestarea sau lipsa temerii de viitor), individualism/colectivism (orientare spre succesul individual și independență, sau puternic sentiment de solidaritate), feminitatea/masculinitatea (tendința de a păstra relațiile armonioase versus aspirația spre realizări personale și recunoașterea propriei valori). Ne vom opri cu precădere asupra tendinței spre individualism sau colectivism și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
individualism/colectivism (orientare spre succesul individual și independență, sau puternic sentiment de solidaritate), feminitatea/masculinitatea (tendința de a păstra relațiile armonioase versus aspirația spre realizări personale și recunoașterea propriei valori). Ne vom opri cu precădere asupra tendinței spre individualism sau colectivism și influența acesteia asupra comportamentului de consum. Individualismul, așa cum am mai menționat, presupune orientarea spre succesul individual, independență și Încrederea numai În forțele proprii pentru reușita În viață. Presupune aprecierea libertății de a alege nși punerea accentului mai degrabă pe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentului de consum. Individualismul, așa cum am mai menționat, presupune orientarea spre succesul individual, independență și Încrederea numai În forțele proprii pentru reușita În viață. Presupune aprecierea libertății de a alege nși punerea accentului mai degrabă pe privilegii decât pe Îndatoriri. Colectivismul, pe de altă parte, se caracterizează printr-un puternic sentiment de solidaritate cu celelalte persoane aparținând aceluiași grup. Individul se percepe ca parte a unui Întreg mai mare și de aceea simte nevoia de a se supune normelor grupului și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
către construirea societății socialiste<ref id=”4”>Danta Darrick, „Ceaușescu’s Bucharest”, în Geographical Review, vol. 83, no. 2 (Apr., 1993), pp. 170-182, p. 173.</ref>. Peisajul urban a fost adaptat omului nou. „Orașul socialist a fost menit să glorifice colectivismul noii vieții, unde nu era loc pentru segregare socială”<ref id=”5”>Ana Maria Zahariade, Arhitectura în proiectul comunist. România 1944-1989, Editura Simetria, București, 2011, pp. 50-51.</ref>. În fapt, considerăm noi, scopul principal nu era de a preveni segregarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
orașul socialist celui capitalist, ca model al dezvoltării urbane. Noile forme de organizare trebuiau să corespundă omului nou al societății comuniste, în care inegalitățile sunt eliminate, forma urbană este adaptată noii forme umane. „Orașul socialist este astfel menit să glorifice colectivismul noii vieți în care nu există loc de segregare socială<ref id=”2”>Zahariade, Arhitectura..., pp. 50-51. </ref>”. În fapt, ideea nu era aceea a prevenirii segregării, ci a împiedicării congregării. Discrepanța dintre realitate și discursul asumat devine evidentă în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
reglementează uzul (adică norma, în terminologia lui Coșeriu) sprijinindu-se pe particularitățile structurale ale sistemului, pentru a limita variațiile individuale (adică vorbirea, în terminologia lui Coșeriu). 5Studiile de comunicare interculturală fixează parametrii sociologici de variație de la o cultură la alta: colectivism/individualism, masculinitate/feminitate, distanța față de putere, gradul de evitare a incertitudinii, orientarea în timp (Hofstede 1984; Hofstede 1997; Șerbănescu 2007). Prin raportare la acești parametri, cultura română este preponderent colectivistă și masculină, cultivând distanță mare față de putere, iar gradul de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
a dovedit-o) începuturile capitalismului modern. și în măsura în care structura economică europeană este indiscutabil capitalistă, orice integrare europeană românească nu poate cultiva decât aceste valori. Fără îndoială, Europa nu are numai o dimensiune strict economică, deși după o lungă perioadă de colectivism comunist, de economie centralizată și de stat, structura capitalistă a economiei formează singura replică și alternativă pozitivă și constructivă. polemicile nu au lipsit nici pe această temă. S-a subliniat că Europa nu se definește numai prin valori materiale, ci
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
le impunem. Sumar: Lovitura de stat mondială de o zi. Condamnările la moarte. Soarta viitoare a francmasonilor creștini. Caracterul mistic al puterii, înmulțirea lojilor masonice. Administrația centrală a înțelepților. Afacerea Azeff. Francmasoneria este călăuza tuturor societăților secrete. Importanța succesului public. Colectivismul. Victimele. Condamnarea la moarte a francmasonilor. Prăbușirea prestigiului legilor și al autorității. Prealegerea. Scurtimea și limpezimea legilor domniei viitoare. Supunere față de autoritate. Măsuri contra abuzurilor de putere. Cruzimea pedepselor. Limita vârstei pentru judecători. Liberalismul judecătorilor și al puterii. Banul mondial
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
psihologiene ușurează foarte mult sarcina de a-i conduce. Acești tigri în aparență au suflete de miei, și capetele lor sunt complet goale. Noi le-am dat ca un cal de bătaie visul absorbirii individualității umane cu unitatea simbolică a colectivismului. Ei nu și-au dat și nu-și vor da curând seama că acest cal de bătaie este o călcare evidentă a celei mai importante din legile naturii, care a creat, din prima zi a creației, pe fiecare ființă deosebită
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
făcute nevătămătoare. Clasicismul înlocuit. Educația și profesiunea. Reclamă a autorității Stăpânitorului în școli. Desființarea învățământului liber. Noile teorii. Independența gândirii, învățătura prin imagine. În scopul de a nimici toate forțele colective, afară de ale noastre, vom suprima universitățile, prima etapă a colectivismului, și vom întemeia altele, într-un spirit nou. Șefii și profesorii lor vor fi preparați în taină pentru opera lor prin programe de acțiuni secrete și amănunțite, de la care nu se vor putea îndepărta cu nimic. Ei vor fi numiți
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
anii 1840. Astfel, încă din 1848 ca răspuns la Manifestul partidului comunism publicat de Marx*, Adolphe Thiers publica lucrarea Despre comunism, menită să-i respingă doctrina. Această formă de anticomunism se asociază cu „frica de roșii”, de „partajiști” și de colectivism, larg răspândită în rândul claselor posedante și al țărănimii din secolul al XIX-lea, și are în zdrobirea Comunei din Paris din 1871 manifestarea sa cea mai spectaculoasă. La începutul secolul XX, ea este convergentă cu teama de atentatele anarhiste
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
reorganizare globală a acesteia. De la sfârșitul anilor 1830, „socialismul” desemnează în mod curent o doctrină ce vizează rezolvarea „chestiunii sociale” datorate pauperizării masive a clasei muncitoare*, provocată de revoluția industrială. Socialismul alege calea „solidarității” și reformei, ceea ce îl deosebește de „colectivism” și de „comunism*”. Marx, între socialism și comunism în Manifestul Partidului Comunist din 1848, Marx îi definește socialismului trei accepțiuni: „socialismul științific”, „socialismul ca tranziție la comunism” și „socialismul socialiștilor”. După 1848, însă, și după refluxul revoluționar, frontiera dintre aceste
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
marxist totuși, desemnează în 1901 socialismul ca pe voința de „a-i substitui capitalismului comunismul de producție”, în sensul de colectivizare a mijloacelor de producție. Sunt date uitării atacurile lui Marx împotriva „socialismului idealist și moralist” al lui Proudhon, împotriva „colectivismului insurecțional” al lui Bakunin sau „socialismului de stat” al lui Lassalle. Afișarea unui marxism deschis „aranjamentelor” ideologice lasă să se creadă, un timp, în reconcilierea curentelor politice provenite din Internaționala I și a II-a. Socialismul socialiștilor Creșterea în forță
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în afara obligațiilor colective. Importanța fenomenului dacea poate fi măsurată după migrările la sfârșit de săptămână către acest teren particular, în automobilul - Volga, Trabant - în fine dobândit, după ani de așteptare, pentru o viață de familie îndepărtată de presiunile muncii și colectivismului. Tot atâtea echilibre microsocietale subliniază valorile unui socialism alcătuit dintr-un egalitarism de bază și locuri de muncă pentru toți - fie ele și artificiale -, pe de o parte, și forța legăturilor familiale și a relațiilor de vecinătate, pe de alta
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și militare ale triburilor germane era nu mai puțin valabil pentru armatele lui Frederic Barbarossa decât pentru cele ale lui Wilhelm al II-lea și Hitler. Corespundea, de asemenea, tradiționalei durități și șiretenii lipsite de grație a diplomației germane. Autoritarismul, colectivismul și preamărirea statului din filosofia germană se reflectă în tradiția guvernării autocratice, în acceptarea servilă a oricărei autorități atât timp cât pare că deține voința și mijloacele de a câștiga, și concomitent, în lipsa curajului civic, în disprețul față de drepturile individuale și în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dorit ca perfecționarea cadrelor de conducere să se realizeze nu pe funcții (directorii separat, șefii contabili separat, inginerii separat etc.), ci pe echipe complexe de conducere a organizației (toți la un loc), ceea ce ar duce la dezvoltarea sentimentului unității și colectivismului, la obișnuirea unora cu problemele celorlalți, la dezvoltarea inteligenței colective, a conlucrării, a spiritului de echipă; prezentarea în fața întregii echipe a unor probleme complexe care nu pot fi rezolvate separat de fiecare potrivit funcției sale, ci doar prin interacțiunea membrilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
înaltă a mobilității individului, într‑o cultură care promovează normele independenței, realizarea de sine și responsabilitatea individuală. Spre deosebire de acesta, leadership‑ul japonez a evoluat într‑o societate cu o mobilitate extrem de scăzută a individului, într‑o cultură bazată pe normele colectivismului. Dacă eficiența organizațională s‑ar fi datorat caracteristicilor intrinsece ale leadership‑ului, ar fi trebuit ca „mutarea” și practicarea unuia în locul celuilalt (a celui american în Japonia și invers) să se soldeze cu aceeași eficiență. În realitate, lucrurile sunt departe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizare. Aceasta i‑a și determinat pe Ouchi și Jaeger să descrie un al treilea tip ideal de organizare, pe care l‑au notat cu Z. Noul tip de leadership # combină baza culturală a societății cu valori individuale cu un colectivism înalt și cu un pattern nou - individual al interacțiunii (ibidem). # În esență, este vorba despre un mixaj japonez‑american care sugerează un model ce admite simultan libertatea individuală și coeziunea grupului. Caracteristicile noului tip de leadership sunt prezentate în figura
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
astăzi. Este suficient să observăm forma confesională pe care o iau confruntările contemporane la nivel mondial pentru a ne da seama de acest lucru. Conflictele Conflictele internaționale, care au luat mai Întâi de toate forma politică a unei lupte Între colectivismul marxist și liberalism ce s-a Întins pe aproape Întreg parcursul secolului XX, iau astăzi un aspect explicit religios. Islamul este adesea indicat drept principal focar de violență ă În principal sub forma wahhabismului 1, care se prezintăca o mișcare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]