574 matches
-
acest eveniment. Rugăciuni pentru iertarea păcatelor Slujba prin care sunt pomeniți toți cei care au trecut la cele veșnice este cunoscută sub denumirea de „parastas”. Parastasele sunt acele slujbe speciale în cadrul cărora trupul mortului, nefiind de față, este simbolizat prin colivă. Verbul grecesc „paristemi” înseamnă a se alinia alături de cineva, a sta în rând cu cineva, a fi camaradul, apropiatul cuiva. Parastasul este slujba prin care ne alăturăm prin rugăciune celui mort și ne înfățișăm lui Dumnezeu cu tot cu rugăciuni, prin intermediul cărora
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
prin rugăciune celui mort și ne înfățișăm lui Dumnezeu cu tot cu rugăciuni, prin intermediul cărora El să ierte păcatele celui adormit. Acestea se pot face ori de câte ori dorim să ne rugăm pentru morții noștri, împreună cu Biserica și cu preoții parohiei de care aparținem. Coliva închipuiește nădejdea noastră în învierea celui răposat Toți cei care au plecat din această lume nu-și mai pot schimba starea de dincolo. O singură scăpare mai este. Aceasta ne este arătată în „Mărturisirea Credinței Ortodoxe”, în care se spune
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
trebuie să fie însoțite de o prescură, din care se scoate Trupul Domnului la Sfânta Jertfă, de o lumânare, ca să aibă mortul parte de lumină și de vin, din care se pregătește Sângele Domnului. În plus, parastasele se însoțesc de colivă îndulcită cu miere sau zahăr, căci coliva închipuiește nădejdea noastră în învierea celui răposat, iar mierea sau zahărul, credința noastră în viața tihnită și plăcută a mortului. De asemenea, se dau de pomană colaci, vin și lumânări, care închipuiesc Trupul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
din care se scoate Trupul Domnului la Sfânta Jertfă, de o lumânare, ca să aibă mortul parte de lumină și de vin, din care se pregătește Sângele Domnului. În plus, parastasele se însoțesc de colivă îndulcită cu miere sau zahăr, căci coliva închipuiește nădejdea noastră în învierea celui răposat, iar mierea sau zahărul, credința noastră în viața tihnită și plăcută a mortului. De asemenea, se dau de pomană colaci, vin și lumânări, care închipuiesc Trupul, Sângele și Lumina lui Iisus Hristos. Alături de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
numită, în termen bisericesc, panihidă) pentru sufletul celui răposat, la care se adaugă citirea unor cărți din cele patru Evanghelii. Pentru aceasta, se pregătesc din vreme cădelnița sau cățuia în care se aprinde cărbune și se pune tămâie, precum și o colivă (de obicei, din fructe, cozonac, biscuiți etc.), un pahar de vin și mâncare, pe care preotul le va binecuvânta la vremea potrivită. Coliva făcută din grâu fiert, îndulcit cu miere sau zahăr, închipuie însuși trupul mortului, deoarece hrana principală a
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
pregătesc din vreme cădelnița sau cățuia în care se aprinde cărbune și se pune tămâie, precum și o colivă (de obicei, din fructe, cozonac, biscuiți etc.), un pahar de vin și mâncare, pe care preotul le va binecuvânta la vremea potrivită. Coliva făcută din grâu fiert, îndulcit cu miere sau zahăr, închipuie însuși trupul mortului, deoarece hrana principală a omului este grâul. Ea este totodată o expresie materială a credinței noastre în nemurire, înviere și viață veșnică, fiind făcută din boabe de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
să aibă grijă să nu curgă ceară pe jos, fie că sunt în casă, la capela mortuară sau în biserică. • Dacă în ziua respectivă este zi de post, mâncarea trebuie să fie de post, asemenea și alimentele folosite la prepararea colivei. Pentru a nu greși, este bine să ne uităm în calendarul bisericesc, deoarece sunt și perioade de dezlegare la anumite mâncăruri de dulce, ori să întrebăm preotul slujitor. • După plecarea preotului este bine, dacă se face priveghere de toată noaptea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
dovada că memoria le funcționa numai la răutăți, dar se obișnuise și nu purta pică nimănui. Părintele Sfatcu, om înțelept și foarte realist, intuind potențialul de sfințenie al lui Costel îl invită într-o zi pe la el și trată cu colivă și prescuri. Foarte surprins, Costel, constată că aceste alimente, hai să fim sinceri, mult mai gustoase decât cojile de pâine uscate, nu-i dau meteorisme, ba chiar sunt bine receptate de noul său organism. Deci lăcrimă de fericire și ascultă
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
face că tot pe ăștia zglobii îi adună de prin șanțuri? Am făcut pariu cu ea că nu mă prinde cu una cu două...” și tușea de-i ieșeau ochii din cap, ca să adauge râzând. „O auzi cum sună a colivă?” Și se bătea cu palma în piept. „Nu vrea să se deprindă din capul pieptului... nici de-a dracului ce e. Îi place să cânte precum cocoșeii toamna”. Sătenii se obișnuiseră cu glumele pe care Andrei le făcea pe seama morții
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
roșu care era ornat cu mărgeluțe albe, prinse cu dragoste și migală de ea, de pe vremea când el era flăcău. În Postul mare începeau “sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade, colivă și vin pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Pleca cu noaptea-n cap și revenea în zori. După ce preotul sfințea ofrandele din coșniță, întru pomenirea înaintașilor dar și a copiilor ei chemați la Domnul, bunicuța mergea în cimitir unde
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
mâini, ca de profet, îl preface, dezinvolt, într-un punct, în vârful bine ascuțit al unui plumb. și când ultima suflare îi dă toate peste cap, lasă-n urmă izbăvirea unui neam deja defunct, ce buluc spre catafalc, rumegând pios coliva, precum mielul la tăiere își asteaptă, blând, sentința, traducând în sinea lui bietul pedeveu... de viață. Referință Bibliografică: pedeveu de viață / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 887, Anul III, 05 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
PEDEVEU DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346256_a_347585]
-
cu populația creștină din jur și turcii de pe Ada Kaleh s-au înmormântat în sicriu pe care îl comandau special să aibă fundul perforat cu găuri .( pentru ca descompunerea să fie înlesnită ) La morți se mănâncă o mâncare rituală halva similar colivei de la românii creștini .Dimitrie Cantemir o numește Mâncarea zile celei de pe urmă , așir ași , denumire care pe insulă nu era utilizată 4/ Se face dintr-un rântaș de făină sirop de zahăr ars și nuci măcinate . Ea se împarte la
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
făcută pomenirea, de dulce ori de post. Se puneau, intercalat, una de un fel, una de un fel, însă nici nu se așeza mâncarea bine în ele că se și terminau. Și se mai aducea un rând....și se-aducea coliva, pe care era mare bătaie...și câte un dulce....spre bucuria copiilor. Turnica, avea atât bun simț, încât niciodată nu intra în curte să se așeze la ...masa pe așternut! Se așeza la poartă cu copii. Avea lângă ea, întotdeauna
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
CĂLCÂND PE FRUNZE GALBENE, de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016. azi am văzut un preot în sutană călcând pe un covor de frunze galbene ducând în mână o plasă albă probabil cu o colivă de la vreo înmormântare pășea nepăsător spre mine și eu îngândurat spre el copacii se împreunau deasupra noastră încă încărcați cu frunze galbene și înalți printre ramurile cărora străbătea șovăielnic un soare rătăcitor dintre toate florile din parc în ultima zi
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
ne-am plimbat ținându-ne de mână i-am dăruit un trandafir galben fiindcă adora florile luminii ... Citește mai mult azi am văzut un preot în sutanăcălcând pe un covor de frunze galbeneducând în mână o plasă albăprobabil cu o colivă de la vreo înmormântare pășea nepăsător spre mineși eu îngândurat spre elcopacii se împreunau deasupra noastrăîncă încărcați cu frunze galbeneși înalți printre ramurile cărorastrăbătea șovăielnic un soare rătăcitordintre toate florile din parcîn ultima zi când ne-am plimbatținându-ne de mânăi-am dăruit
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
să se ridice, Dar steaua lui era prea grea, Nu-i musai să mă crezi, amice- Ce văd, ce simt, e treaba mea! Se auzea din veșnicii Un clopot de la Clopotiva, Toți sfinții de-aici sunt vii, Degeaba le râvnești coliva Și fața ta nu fie tristă De Crezul întru care sunt- Fără de îngeri nu există Nici Înviere pe pământ! Referință Bibliografică: Un prieten beat de învățătură... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07 decembrie
UN PRIETEN BEAT DE ÎNVĂȚĂTURĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376754_a_378083]
-
distinsul părinte profesor ne poartă în timp, prezentându-ne, așa cum am mai spus, istoria unei controverse ce avea la bază o dispută ritualizată, în legătură cu săvârșirea sau nesăvârșirea slujbelor parastaselor (pomenirii morților) în ziua duminicii. Este vorba de faimoasa ceartă în jurul „colivelor” sau „pomenilor” celor decedați. În anii 1754 - 1755, călugării de la schitul athonit „Sfânta (Aghia) Ana” au început, beneficiind de importante donații ale creștinilor greci foarte bogați din ținutul Levantului, construcția unei noi biserici mai mari decât cea existentă până atunci
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
cuprindeau peste 12000 de nume! - în ziua de duminică. Această modificare liturgică a fost însă prompt denunțată de ierodiaconul Neofit Kavsokalivitul ca fiind o gravă inovație dogmatică constituind o încălcare inacceptabilă a tradiției ortodoxe. Plângerea morților și comemorarea lor cu colive (simbol al trupului mort) contravin Constituțiilor Apostolice fiind incompatibile cu cu caracterul pascal-resurecțional al Duminicii - care este zi a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos și prilej al deplinei bucurii; drept urmare, ele trebuie celebrate și oficiate doar în ziua de sâmbătă
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
71, că „în spatele insistențelor lor stă o teologie liturgică autentică a vieții creștine: cele cinci zile ale săptămânii sunt simbol al muncii și al vieții „practice”, al pocăinței, ascezei, despătimirii, al cultivării și motivării virtuților; sâmbăta, ziua odihnei, e ziua „colivelor”, a pomenirii celor adormiți și a solidarității cu cei trecuți dincolo; iar duminica, ziua Domnului, e zi eshatologică cu caracter pascal, resurecțional și liturgic: e ziua comuniunii depline și îndumnezeitoare cu Dumnezeu în Împărăția Sa sub forma Împărtășirii euharistice de
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
s-acuzeCă e pustiu acum castelul.Unde ne este menestrelul,L-a-nlocuit, ne cerem scuze,... IV. MAI AM CEL PUTIN .... O DUZINĂ DE DUZINI DE CUVINTE, de Gelu Odagiu, publicat în Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014. Doișpeina de curvinte Colivă-mi Doamne like-uri multe, În iubilură sexactigvă Caneluridă-mi fete culte Cât încă port falusactivă, Cât mai simt florii corolarma Cătând asigurmand pereche! Să le dezmăț păianjenrama. Singurmasturbe-ntr-o ureche Să scape de exasperante La curci să fiu un curcosaur frecătorcând în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
în: Ediția nr. 1627 din 15 iunie 2015 Toate Articolele Autorului priviți aceste palme și nu vă mai mirați, c-așa sunt multe mame, cu fiii lor plecați. sunt palme de vădană în care, deopotrivă, lacrimă și rană, grâul de colivă au ținut-o-n viață. să n-o certați că are palmele crăpate de-o veți vedea prin piață, că vinde-un kil de lapte... priviți aceste palme, pot ele să muncească?!... așa sunt multe mame, ce-abia pot să
PRIVIȚI ACESTE PALME... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374644_a_375973]
-
-și acopere cine știe ce semne!), o plăsuță colorată de plastic cu inițialele unui brand pe care nu l-am putut citi de la distanță și din care se scurgea în voie fărâmituri de pâine, cozonac, ghemotoace de hârtie zaharisite cu resturi de colivă, colțuri de prescură și încă ceva uleios care se scurgea pe asfaltul murdar și peticit de plombe asfaltice în care, când și când, se mai împiedicau enoriașii care ieșeau de la sfânta slujbă. Stătea cu capul plecat, adus de umeri, cu
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369272_a_370601]
-
cu capul plecat, adus de umeri, cu corpul parcă încordat și care tremura convulsiv la intervale regulate, își înălța aritmic capul bolborosind scuze, probabil că nu le mulțumește îndeajuns generoșilor trecători sau enoriași care împărțeau, în dreapta și în stânga, „boțuri” de colivă învelite în hârtie velină ca să nu se scurgă pasta de zahăr, untedelemn și alte siropuri și desinențe ce compun gramajul umilinței... Dacă nu o fi fost cumva o simplă părere, cred că ne-am întâlnit pentru o fracțiune de secundă
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369272_a_370601]
-
personaj e depozitarul resentimentelor României profunde enesciene atunci "înaltul patronaj" sună fals. Și dintr-un alt motiv. Cel al bagatelizării. În molipsitoare descendență ceaușistă, președintele de-acum (cu acute complexe regale) își bifează, sub același înalt patronaj, și sfeștaniile la coliva lui Mihai Viteazul, și descinderea, pionierească, între bobocii începutului de an, și compătimirea formală arătată... patronilor americani îndoliați. Prea mult. Patronajul ăsta să nu cunoască oare, și el, răul de înălțime? Îl va cunoaște. Sigur. 4 octombrie Dacă pandantul unui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
răsfoiesc... niște morminte...; cînd întorc o pagină, parcă întorc o lespede... Gh. P. doi: Atunci ce să-ți aduc? Gh. P. unu: Că mi-ai făcut din toate zilele libere niște praznice...; ar mai trebui să vii și cu o colivă..., cu lumînări... cu preot..., să ne-mbătăm și... veselia dracului... Gh. P. doi: Păi dacă vrei să te veselești, să-ți aduc niște reviste sexy..., niște poze porno... Gh. P. unu: Mai bine-mi aduceai niște pîrjoluțe..., făcute de nevastă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]