577 matches
-
afla „toiagul” purtat de un copil. Sfeșnicul avea atașate o batistă cu bănuț legat în colț și un șirag de 9 colăcei. Urma crucea, pe care erau inscripționate datele decedatului, apoi „prapurii” sau steagurile, urmate de năsălia cu colaci și colivă. Cele 7 împletituri din pâine, numite „capete”, aveau următoarele forme: „I” - Iisus, „X” - Hristos, „S” - soarele, câte două bucăți din fiecare și colacul mare rotund. Elena Huștiu era una dintre femeile care făcea capete pentru înmormântări. Toate acestea erau împodobite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
punct și acum că și pe vremuri, oamenii scot de la naftalina costumele ce aduc renume satului. Slujba de înviere începe la ora 00:00, dar bătrânii satului merg cu două ore înainte și împodobesc Biserică. Fiecare are în mână o coliva cu cozonac, pasca și ouă roșii, doar roșii, ca de celelalte culori sunt pentru acasă și nu prea ar trebui să se coloreze altfel. Singură culoare cu care ar trebui vopsite ouăle, ar fi cea de roșu, semnificând sângele lui
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]
-
să gustăm din ele până nu venea preotul și tăia turtele în forma Sfintei Cruci, în ajunul Crăciunului. Și astăzi, cred că este cea mai bună prăjitură cu semnificație religioasă. Bune erau și cozonacul și pasca făcute la Sfintele Paști, coliva care se prepara de ziua morților și de care eram tare pofticioasă în copilărie, sau mucenicii care se făceau în ziua celor 40 de mucenici de pe 9 martie. Mama era o gospodină desăvârșită și cu trecerea anilor îmi aduc aminte
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mele. Fina noastră Vasilica era o femeie foarte harnică și o ajuta mult pe mama mea când avea nevoie. Mai târziu, după moartea mamei mele m-a ajutat și pe mine la parastasele făcute pentru ea. Fina Vasilica îmi făcea colivele, o treabă anevoioasă și care cere multă pricepere. Din nefericire a murit subit după ce a muncit o zi întreagă la pus pepeni, într-o zi de 1 mai, foarte călduroasă. Imi amintesc cu drag de ea și regret nespus pierderea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
va face și el uitată respingerea ideilor lui André Breton ca necorespunzînd „ritmului vremei” și exigențelor „ordinii-sinteză, clasice, integrale”, pentru a-și orienta atenția către promisiunile stării de vis și „semitrezie” - cum scrie el Însuși, În numele Întregii grupări, În pamfletul Coliva lui Moș Vinea. În sfîrșit, ruptura cu unu va Însemna despărțirea de programul strict avangardist și afirmarea unei alte angajări a poeziei, larg umanitaristă, pe care creația sa de limbă franceză o va afirma (după 1933) cu și mai multă
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Ibidem. . v. unu, 1929, nr. 16. . „Poeme În aer liber” de Stephan Roll, loc. cit. . Între mine și mine, loc. cit. . Radiografie, loc. cit. . „Poeme În aer liber” de Stephan Roll, loc. cit. Note despre poem și antologie, loc. cit. . Coliva lui Moș Vinea, În unu, 1930, nr. 29. . Gramatică, loc. cit. . Glasuri, În Punct, 1925, nr. 8. . A doua lumină, loc. cit. Copacul centaur, În vol. Act de prezență, ed. cit., p. 152. . Scrisoare netrimisă, În vol. Act de prezență
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un CÎIne [dacă-i (IVLRA: 31-32) B: alceva↑ A: dați-mi de CINCI mii cîteva arahide d-alea↓ ((arată cu degetul)) d-alea ca să pun pă ceva B: ((cîntărește)) ș-alceva↑ <R v-ajunge atîta?> A: mi-ajunge↓ pun p-o colivă.# un domn m-a rugat să-i fac o colivă pentru sora lui și: și dați-mi de cinci mii biscui- biscuiți digestivi B: alceva↑ A: atît. (IVLRA: 135) <Î pe la doișpe fără ceva↓ noaptea↓ și de-acolo pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
-mi de CINCI mii cîteva arahide d-alea↓ ((arată cu degetul)) d-alea ca să pun pă ceva B: ((cîntărește)) ș-alceva↑ <R v-ajunge atîta?> A: mi-ajunge↓ pun p-o colivă.# un domn m-a rugat să-i fac o colivă pentru sora lui și: și dați-mi de cinci mii biscui- biscuiți digestivi B: alceva↑ A: atît. (IVLRA: 135) <Î pe la doișpe fără ceva↓ noaptea↓ și de-acolo pînă la soacră-mea sînt vreo zece chilometri pînă la ea aCAsă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
50, în acceleratul Timișoara Galați, după Onești, în loc de alambicuri arse petrochimic bălțăturile de beculețe festive, viaduct peste șine și peste parcarea de la intrarea în rafinărie, butaforie tehnicolor la poartă și mai la vale, "Carom" tot lumini de ornament, bomboane pe coliva cauciucului sintetic autohton, circul România din material etnic mai serios, politic mai așa și așa! combinat, rafinărie, uzină, țevăraie, căblăraie subterană, aeriană, drenaje și denivelări, kilometri angajați antropic în lung și în lat, mai puțin în închipuirea urmașilor stăpîni ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dar și ofranda fascinației mele - zeița Bendis; de ce nu grâul lui Blaga; narcisa cu care zeii au ademenit-o pe Persefona și transformat pe Narcis, devenită astfel simbol al morții... Și, Însăși legătura cu transcendentul, adică grâul anaforei și al colivei - hrana de „dincolo“ a fiecăruia dintre noi. Iar cum tot atâtea gânduri, de când lumea, trebuiau scrise, tot monocotiledonatele au oferit cel mai vechi suport, papirusul; și pe cel de astăzi, hârtia, din paie ori stuf, iar În Orient, cea mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
îl asculta și simțea că pe dinăuntru moare de râs. „Adică - ar fi vrut să spună Andrei C. - era mai bine acasă, cu mătăniile, cu pereții unui apartament infect nezugrăviți de douăzeci de ani, cu surorile care făceau toată ziua colive, cu veșnica supă de cartofi și cu becul acela de 40 de wați din camera de zi?“ Pentru că era la prima faptă antisocială, Andrei C. a fost inculpat, dar numai ca să i se dea trei luni cu suspendare. Să vadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mâncând „pâne spurcată, adecă amestecată cu sânge”. Atunci, Sfântul Toader i-a salvat pe creștini, Învățându-i „să nu mănânce nimic de la păgâni, că erau toate lucru rile de mâncare otrăvite și necurate”, ci să-și prepare o hrană rituală : „colivă, adecă grâu fiert și Îndulcit cu miere”. „Și de atunci se trage și obiceiul că duc oamenii, În fiecare an, În ziua de Sân-Toader, colivă la biserică” <endnote id="(113, I, pp. 265- 268 ; 259, pp. 241-242)"/>. Într-un basm
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toate lucru rile de mâncare otrăvite și necurate”, ci să-și prepare o hrană rituală : „colivă, adecă grâu fiert și Îndulcit cu miere”. „Și de atunci se trage și obiceiul că duc oamenii, În fiecare an, În ziua de Sân-Toader, colivă la biserică” <endnote id="(113, I, pp. 265- 268 ; 259, pp. 241-242)"/>. Într-un basm popular, Frumoasa lumii, cules de tânărul Eminescu prin anii 1860 apare un „negustor jidan” care vrea să mănânce trei copii, pentru că ei mâncaseră la rândul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
influență asupra Irakului? În plus, dominația siriană a produs încă o scizură periculoasă în sânul populației libaneze. Asasinarea, cu un an și ceva în urmă, a lui Rafik Hariri, primul ministru al țării, a pus ca să zic așa bomboana pe colivă. De atunci, tensiunile de tot felul s-au reactivat, dușmăniile vechi au revenit, au apărut dușmănii noi și, așa cum s-a mai întâmplat, conflictul intern este agravat de amestecul palestinienilor. Tare mă tem ca incidentul declanșat duminică este începutul unui
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
cu ochiul unul altuia, mai rău decât la cârciume”, lucrurile sfinte sunt „batjocorite”, poruncile lui Dumnezeu „ocărâte”, legea „măscărită”, căci ce neam înjură ca noi de lege, de cruce, de cuminecătură, de comândare, de lumânare, de suflet, de mormânt, de colivă, de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie, și de toate tainele sfintei biserici (apud Barbu, 2000, p. 66). La începutul secolului al XIX-lea, un călător străin prin țările române, Erasmus Heinrich Schneider von Weismantel, scria: Așa după cum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
zece mii? A: da. dă zece mii. B: alceva↑ A: dați‑mi de CINCI mii câteva arahide d‑alea↓ ((arată cu degetul)) d‑alea ca să pun pă ceva B: ((cîntărește)) ș‑alceva↑ <R v‑ajunge atîta?> A: mi‑ajunge↓ pun p‑o colivă.# un domn m‑a rugat să‑i fac o colivă pentru sora lui și: și dați‑mi de cinci mii biscui‑ biscuiți digestivi B: alceva↑ A: atît. C: a biscuiți cu graham aveți? B: da. C: CÂT este chilogramul. B
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de CINCI mii câteva arahide d‑alea↓ ((arată cu degetul)) d‑alea ca să pun pă ceva B: ((cîntărește)) ș‑alceva↑ <R v‑ajunge atîta?> A: mi‑ajunge↓ pun p‑o colivă.# un domn m‑a rugat să‑i fac o colivă pentru sora lui și: și dați‑mi de cinci mii biscui‑ biscuiți digestivi B: alceva↑ A: atît. C: a biscuiți cu graham aveți? B: da. C: CÂT este chilogramul. B: treișunu. C: îmi: dați jumătate. B: ((cîntărește)) C: să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se fac colacii de Sf. Vasile, femeia apucă cu mîna plină de aluat un cuțit și lovește tulpina pomilor, ca să rodească. (Gh.F.C.) Colastră Cînd mănînci întîi colastră* e bine să nu sufli în ea, dacă e fierbinte, pentru că coace ugerul. Colivă Cînd vii de la biserică în ziua de Florii [duminica dinaintea Săptămînii Mari], să ungi toți pomii cu colivă, ca să ție florile. E bine să mănînci măcar un pic de colivă. Comoară Cînd vezi curcubeul, să iei două cofe cu apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pomilor, ca să rodească. (Gh.F.C.) Colastră Cînd mănînci întîi colastră* e bine să nu sufli în ea, dacă e fierbinte, pentru că coace ugerul. Colivă Cînd vii de la biserică în ziua de Florii [duminica dinaintea Săptămînii Mari], să ungi toți pomii cu colivă, ca să ție florile. E bine să mănînci măcar un pic de colivă. Comoară Cînd vezi curcubeul, să iei două cofe cu apă și să te duci în coate și în genunchi pînă acolo unde bea el apă, și acolo ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu sufli în ea, dacă e fierbinte, pentru că coace ugerul. Colivă Cînd vii de la biserică în ziua de Florii [duminica dinaintea Săptămînii Mari], să ungi toți pomii cu colivă, ca să ție florile. E bine să mănînci măcar un pic de colivă. Comoară Cînd vezi curcubeul, să iei două cofe cu apă și să te duci în coate și în genunchi pînă acolo unde bea el apă, și acolo ai să găsești o comoară. Cînd un om a cărunțit numai pe-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să se mă nînce, căci atunci celelalte nu vor mai muri. Cînd te va murdări o pasere în zbor, ai să ai o supărare despre o pa gubă mare. în ziua de Sf. Haralambie [10 februarie/faur] se face colivă din care se păstrează spre a da paserilor cînd mor, să nu mai moară. Să nu numeri lunea paserile, că-ți mor de boală ori îți pier. Nu e dat femeilor creștine să taie paseri, căci ar fi și ele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu terpentină. De ploșniți scapi dacă grijești casa și o văruiești în lună nouă, în zilele de post, văruind-o îndărăpt și molfăind ceva, precum coji de pîne, mălai etc. Scapi de ploșniți dacă o afumi în Vinerea Paștelui cu colivă furată. Poamă Vara, cînd încep să se coacă poamele, să nu mănînce cineva pînă mai întîi nu împarte, ca să mănînce morții și apoi viii. Pod Cînd pocnește podul în colț, atunci nu-i bine. Pom Sara, înspre Ajunul Crăciunului, femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de mama sa ca într-un bocet popular: „Lumina mea, ochișorii mei, suflețelul meu, răzimarea bătrâneților mele vechi”. Unele elemente trimit la tradiții religioase specifice românilor: îndrăgostiții sunt căsătoriți de un mitropolit; crezându-și soțul mort, „egumenița” Margarona îi face „colivă și parastas” etc. Deși păstrat într-un singur manuscris, nu este exclus ca Imberie și Margarona să fi cunoscut la noi o circulație mai mare. Ediții: Istoria lui Imberie, fecior împăratului al Provenții, CPL, II, 11-25. Repere bibliografice: Cartojan, Cărțile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287536_a_288865]
-
tăi otravă Și nu cunoști, măicuță, puterea ei grozavă. Sărmanul om tînjește, puterile îl lasă. Și dacă zice iarăși bătrîna cea miloasă 525 Nu vrei să fii cu dînsul puțin mai milostivă, În trei sau patru zile îi rupem de colivă. Vai, Doamne, zic. Se poate? Aș plînge de durere. Dar mie, bietul tînăr ce ajutor îmi cere? El cere zise baba un lucru de nimic: 530 Să vie să te vadă și să vorbiți un pic Privirea ta, atâta, mai
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
oamenii buni menționați de Alexandru Macedon în India, sub numele de nagomudri și de greci, sub numele de gymnosofiști (yogini). Prin aceste practici, prin care localnicii își dovedesc bunătatea sufletului dăruind o serie de produse (ouă roșii, cozonac, miel, vin, colivă și colaci), ei se integrează în circuitul sărbătorilor spirituale universale. În creația folclorică a localnicilor de pe valea Șacovățului,se fac referiri la diverse aspecte care interesează geografia, precum în cazul Plugușorului local: Aspectele prezentate se regăsesc parțial și la capitolul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]