1,463 matches
-
de nevoia de a fi mișcare materială a globului de lașități din care uneori cred că evadez o zală rămâne sub pătura de cuvinte știu că există știu că magnetul nevoilor mă va atrage iar și iar în lanțul de colivii din care zborul pare posibil el pare o boală în care mă vizualizez ca pe iluzia eroului eliberându-și fricile în mijlocul manifestării unui rol aproape uriaș: cel al ipohondrului să fie oare aceasta definirea cea mai corectă a omului să
IPOHONDRU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373751_a_375080]
-
și te blestem ești o promisiune și iluzia cea mare ești apă și uscat boli, suferință și moarte ești de toate, strălucitor dar atît de înșelător vino, pieacă, apropie-te dar nu prea mult te aștept cu inima închisă în colivie dar și cu teamă că vei fi sfîrșitul unei ere fără putere, fără avere, glorios în tot ce-i puturos A PLECA Adică a te muta În altă parte A părăsi căminul tău Și a fugi în alt destin! Cum
LIRICE (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373745_a_375074]
-
400 euro, Fiat Croma (1987) - 1 800 euro, Citroën BX D (1984) - 1 600 euro, Audi A2 (2000) - 10 000 euro, Opel Corsa (1995) - 4 200 euro, Renault 25 (1991) - 2 000 euro. animale de companie Papagali - Marele Alexander, cu colivie - între 200 și 250 de euro l Câini - Ciobănesc Caucazian, pedigree, vaccinat, carnet de sănătate - între 200 și 350 de euro; Rottweiller, 8 săptămâni, pedigree, tatuat, vaccinat, carnet de sănătate - 100 de euro; Ciobănesc german, femelă, 4 luni, pedigree - între
Agenda2005-39-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284251_a_285580]
-
de lucrări de referință. Toamna trecută a expus în sfârșit acea, la prima vedere stranie compoziție plastică, pe care am văzut-o și revăzut-o de atâtea ori în atelierul său, reprezentând un ou dintr-o încrengătură metalică, într-o colivie și ea metalică, sub formă tot de ou - „un spațiu restrictiv concentrațional”, în care prizonierul devine deținutul propriului „eu”. Este filozofia „Premoniției”, a subjugării necondiționate, într-o interpretare proprie artistului, în confruntare cu o lume a nevolniciei și speranței fără
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
D (1981) - 2 000 euro, Alfa Romeo 147 (2002) - 14 000 euro, Seat Cordoba (1999) - 6400 euro, Opel Corsa (2003) - 6 600 euro, Renault 25 (1986) - 1 500 euro, Ford Fiesta (2001) - 6 000 euro. animale de companie Papagali - Nimpha, colivie - 800000 de lei; Micul Alexander, femelă, 5 luni - 1 800 000 de lei l Păsări exotice - Zebre australiene - 100 000 de lei l Pisici - Persana, 7 săptămâni - 1 700 000 de lei; Siameza, 4 luni - 500 000 de lei l
Agenda2005-11-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283494_a_284823]
-
Astra (2003) - 8 600 euro, Renault Laguna (1996) - 7 500 euro, Ford Escort (2001) - 6 900 euro. ( L.R.) animale de companie Purceluși de Guineea - 200 000 de lei l Papagali - Agapori, pereche - 1 500 000 de lei; Marele Alexander, cu colivie - între 200 și 250 de euro l Pisici - Persana - 50 de euro l Câini - Husky siberian, femelă, 1-2 ani, pedigree, carnet de sănătate - între 2500000 și 5 000 000 de lei; Pitt-Bull, 8 săptămâni - 50 de euro; Ciobănesc Mioritic, 6
Agenda2005-12-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/283519_a_284848]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > APARIȚII EDITORIALE Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1941 din 24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului APARIȚII EDITORIALE În luna aprilie 2016, a apărut la Editura Sfântul Ierarh Nicolae volumul de teatru „În colivie“ a scriitoarei Ana-Cristina Popescu. Volumul cuprinde șaisprezece piese de teatru care pornesc de la același mesaj, dorința de libertate. Omul prin însăși natura sa este o ființă liberă, a fost creeată să fie o făptură liberă, din acestă cauză, de câte ori se
APARIȚII EDITORIALE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384835_a_386164]
-
2015 Toate Articolele Autorului Glăsuiește cântec și rugă, cum poate că și pasărea o face, doar că, în cazul ei vorbește nu cuvântul, ci tabloul îndumnezeit al naturii: pădurea, cerul, câmpia, streașina, vișinul din grădină, răzoarele, câmpia, luncile, până și coliviile care însă cântă penitența și plâng libertatea...! Este interpretul de muzică folclorică și religioasă, născut în 1969, la Rebrișoara, Bistrița Năsăud, așezământ cu istorie, al lui George Coșbuc, Liviu Rebreanu, sau Andrei Mureșeanu, Cristian Pomohaci. Slujitor al scenei, ca artist
CRISTIAN POMOHACI. UNIFORMITATE ÎN RELAŢIA OM, CÂNTEC, RUGĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384512_a_385841]
-
într-adevăr regește, nepărăsind deloc ascunzătorile lor din peșteri, așa că am putut admira doar atitudinea lor, nu și prezența lor. Dacă erai norocos, puteai vedea măcar coada vreunui leu, sau hreava de păr de pe spinare. Erau și vulturi închiși în colivii foarte înalte, acoperind un pâlc de copaci. Vulturii stăteau moțăind pe ramuri, măreți și imperturbabili, ca niște prinți de sânge nobil căzuți în robie! După ce am mai privit nepăsarea hâdă a unor șerpi uriași din niște hrube întunecate, după ce am
ÎN VIZITĂ LA GRĂDINA ZOOLOGICA DIN BEIJING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384596_a_385925]
-
Cât pot eu de aproape, Dar gândul tău e un desfrâu Sub pleoape. Căci tu ai fost în viața mea Desfrâu și alinare, Iar gându-ți, orișicât aș vrea, Mă doare. Că zâmbetul tu mi l-ai vrut Închis în colivie Iar sufletul, suflet durut Să-mi fie. Iar lacrima m-ai obligat S-o țin închisă-n mine, Să strâng în sufletu-mi curat Suspine. Să nu dea Dumnezeu cel Sfânt Să plângi și tu vreodată Cu câte lacrimi pe
AM VRUT de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384658_a_385987]
-
și mai bine, o casă a fost de a dreptul înțelept, chiar genial. Când începe să facă un bloc, deja întrece măsura. Acum începe să piardă din vedere noțiunea de spțiu și timp. Se închide practic pe sine într- o colivie, într-un dormitor, o pușcărie de fapt, unde prizonier este nu numai el, omul, ci însăși destinul său.. De fapt, în momentul acela începe să piardă legătura cu natura, începe să se separe de aceasta construindu -și fel de fel
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
lungi cărări, grăbind spre tine pașii-mi de mătase, țineai în brațe lungi iertări din flori căci, dorul greu din toamnă, mi te luase. Castele, mii, de fluturi argintii strângeau, apatic, în clepsidre zborul, doi stropi de ploaie prinși în colivii, sorbeau cu patimi, în genuni, amorul! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: PICURI DE IUBIRE / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2028, Anul VI, 20 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PICURI DE IUBIRE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382354_a_383683]
-
bucuria lor în fiecare clipă în care lasă deoparte truda zilei și-și aștern trupul pe un scăunel cu trei picioare și privesc dincolo de umbrele aburilor care se ridică din pieptul pădurilor. Apoi mă întorc în mine și privesc atent colivia în care m-am închis conștient și încerc să rup una câte una gratiile pentru ca a doua zi să le regăsesc neatinse. Gândul evadării nu încetează nicicând chiar dacă rațională fiind accept viața cu toate cele cu care apasă întregul ființei
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
Din Valea interzis-auzind glasul chemării. Pașii grăbiți se-ndreaptă tainic spre alte sfere, Cu mintea sprijinind marea boltă cerească . Scânteia din amurg ofrandă să-i confere Fecioarei, care vrea traseu-i să-nsoteasca. Astfel, scriind istorii cu micile destine Prinse în colivii, la zbor ele visează... Coloana-n infinit ce soarele-l susține Lumina și căldura-n adânc reverberează . Puncte materiale-n destine în mișcare, În demonstrații stranii din ample teoreme, Aplauze finale, minune și splendoare, La figurat sunt toate dileme în
DILEME de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382636_a_383965]
-
lapte de nucă de cocos Întinde-te să dormi în râma Dintre timpul meu și timpul tău Înaltă altar pe rug Herghelii de lăcuste să roada talpă absenței Praful se va aleage de lipsă mea Nu-mi pune capcane, cătușe Colivii la ferestre Dormi cu palma deschisă umărul dezvelit Am gasit cheia lacătului ruginit Visează-mă voi veni, voi veni După ce termin cerul de lustruit Eu, Pictorul acestui veac, Cu o penița Îți desenez izvoare la picioare Pe coapse cum alunecă
NOAPTE BUNĂ, DOMNIŢĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383922_a_385251]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ÎN NOAPTEA ASTA MOR TOȚI TRANDAFIRII Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1874 din 17 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Se mai aude arar un gând viu, se zbate în tâmplă ca-ntr-o colivie, lungă e noaptea întinsă-n pustiu, o geană se zbate-ntr-o lacrimă vie. O gheară mă strânge, e lege a firii ce în tristeți mă poartă pe lume, în noaptea asta mor toți trandafirii și ultimul rămâne să plângă
ÎN NOAPTEA ASTA MOR TOŢI TRANDAFIRII de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384028_a_385357]
-
Papagena (soprana Oana Șerban), o pereche minunată care au cântat, dansat foare frumos, au fost exuberanți. În finalul spectacolului, prin geniala idee a regizorului prof.univ.dr. Cristian Mihăilescu, scena este inundată de zece „papaghenuți” cu un prâslea care aduce la rampă colivia cu păsărele, dovadă că așchia nu sare departe, iar urmașul vestitului păsărar Papageno (care o alimentează pe Regina Nopții cu păsărele vânate) îl va înlocui în viitor. Sunt sigur că drăguții, superbii spectatori, zâmbitor ca niște flori, care au aplaudat
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]
-
de ce în suflet purtăm de bunăvoie râul... Iar de știm chimia ce compune-o floare, De ce ascuns ni-i începutul existenței oare? Ale deșertăciunii gânduri nu le mai vreau, Oprește-mi-le Doamne, simt cum încet îmi deveneau A vietii colivie ce raiul libertății-mi fură; Dă-mi gând de poezie și-a Ta dragoste pură! Datu-mi-ai în adevăr a mea eliberare, Dar nu-mi spuse-i cât de rău doare Să-mi văd cu ochii minții neputința De-
MISTERUL IUBIRII MI-E CREDINȚA de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382830_a_384159]
-
cea mai frumoasă“. Tronc Marițo, era o vorbă În mahalaua copilăriei mele. Mi se usucă pielița unghiilor și crapă. Stephen Dedalus a fost și el tînăr și deștept, a văzut și Parisul, și totuși! Ce rost mai are să lași ușița coliviei deschisă, cînd pasărea nu mai vrea să zboare. Și iată că primești o scrisoare, deodată te simți ales, plutești deasupra celorlalți ca un laureat la Festivalul „CÎntarea României“. Fără Îndoială că ai o valoare, dacă cineva dintr-o țară cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu părul unui munte vin două limuzine din direcții opuse am de apărat o infirmitate o ciupercă roșie crescută Într-un pașaport clandestin orașul turbează sub turboreactoare o iau razna pe cîmpuri mă lățesc foi de dovleci acoperă pustiul unei colivii din altă eră personal nu doresc decît un scurt dialog cu un anume domn Poldi - aici am șters parbrizul am maculat camera obscură - nu nu mai bine rămîn Între picioarele unei turme de capre deșartă pe mine atotvăzătorule această ploaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Să aibă experiențe de capul lor. Nu-i bai. Așa cum te văd, comoara mea, sigur a avut șapte amanți. Și nici n-am exagerat cu asta. Poți să ai încredere în mine. Rujul îi însângera colțurile buzelor. Cum stătea în colivia ei, în dosul sticlei, nu mi-era teamă de ea. Îmi trezea doar milă. — Bine, atunci imaginează-ți că eu sunt mama ta. — Nu pot. Numai un pic, bine?! a țipat ea brusc. — Îmi imaginez. — Nu așa! Cu „m“ mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
noi - uneori semăna cu un cuc, alteori cu o bufniță cu trăsături omenești, al cărei corp era încarnarea întâmplătoare a unei ființe mari și necruțătoare. În fiecare zi lucram în sufragerie la masa mare, privind din când în când către colivia lui Sucki. El părea melancolic și se uita printre zăbrelele subțiri direct prin fereastră unde se vedeau corbi și coțofane zburând amenințător, parcă ar fi fost într-un război continuu unii cu alții, pentru a-și apăra spațiul vital. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
fiecare dată când eram profund concentrată pe lucrul meu, Sucki începea să cânte - ca și cum gândurile mele le întâlnea, pe ale lui altundeva decât în lumea materiei. După-amiaza, când soțul meu se întorcea acasă și mâncam, Sucki obișnuia să iasă din colivie și să zboare, așezându-se pe capul lui. Sau alteori pe urechea lui, aplecându-se grațios ca și cum ar fi vrut să-i spună un secret. Chiar de la începutul vieții noastre comune, soțul meu avea obiceiul să danseze pentru mine, imitând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
spun. Sucki ne ținea în șah, sărind de câteva ori pe balustrada balconului, și apoi a zburat direct pe mâna mea ca și cum ar fi înțeles spaima și durerea mea. L-am sărutat și l-am dus ca în transă în colivia lui, apoi am închis portița cu un sentiment de eliberare. În sinea mea mi-am spus că niciodată nu-l voi mai lăsa liber în sufragerie. Treptat, atmosfera din sufragerie s-a destins și oamenii au izbucnit într-un hohot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
a semănat în mine sămânța neliniștii - m-am hotărât să-l țin pe Sucki închis mai bine decât să risc să-l pierd, acordându-i o mică libertate. Cât era ziua de mare nu mă gândeam decât să cumpăr o colivie mare, pentru ca Sucki să se simtă mai liber în prizonieratul lui. Într-un cuvânt, plănuiam să-i dau iluzia că e liber, deși el era închis. Am cumpărat o colivie somptuoasă, ca o mică pagodă, cu multe oglinzi și leagăne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]