1,142 matches
-
la modificarea gustului șucului. Separarea șucului de pulpa în cazul sucurilor tulburi (nectarelor). Pentru evitare se recomandă: o mărunțire avansată a produsului, cât și o omogenizare corespunzătoare; adăugarea de 0,1% pectina pulbere, datorită rolului său de stabilizator al sistemelor coloidale. Date tehnice privind fabricarea gemului cu s.u.s. de minimum 61 grade refractometrice tabelul 15.2. Sortimentul Curățare și sortare Divizare Metodă de preparare a gemului Rețetă de fabricare, în kg pentru 100 kg gem Fructe Zahăr Pectina Ac. citric 1
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
PREFAȚĂ Chimia coloizilor și a interfețelor este o știință, o disciplină de graniță între fizică și chimie, putând fi considerată o ramură independentă a chimiei fizice. Obiectul chimiei coloidale, îl constituie studiul sistemelor coloidale. Având în vedere că domeniul sistemelor dispuse este extrem de larg, s-ar părea mai cuprinzătoare denumirea de „Știința sistemelor disperse” în loc de „Chimia coloizilor”, denumire care se păstrează și astăzi. Denumirea de coloid își are originea
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
PREFAȚĂ Chimia coloizilor și a interfețelor este o știință, o disciplină de graniță între fizică și chimie, putând fi considerată o ramură independentă a chimiei fizice. Obiectul chimiei coloidale, îl constituie studiul sistemelor coloidale. Având în vedere că domeniul sistemelor dispuse este extrem de larg, s-ar părea mai cuprinzătoare denumirea de „Știința sistemelor disperse” în loc de „Chimia coloizilor”, denumire care se păstrează și astăzi. Denumirea de coloid își are originea în lucrările lui Groham (1861
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
sistemelor dispuse este extrem de larg, s-ar părea mai cuprinzătoare denumirea de „Știința sistemelor disperse” în loc de „Chimia coloizilor”, denumire care se păstrează și astăzi. Denumirea de coloid își are originea în lucrările lui Groham (1861) care este considerat părintele chimiei coloidale și provine de la cuvântul grecesc colla (clei). Definițiile date noțiunii de coloid au evoluat în decursul timpului. Cu prilejul studierii fenomenelor de solubilitate, Groham propune clasificarea substanțelor în doua categorii: cristaloizi; coloizi; Prin solvire cristaloizii (zaharoză, halogenuri alcaline) dau soluții
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
sulf, albastru de Prusia și introduce termenul de pseudosoluții pentru a le deosebi de soluțiile obișnuite. Treptat s-a încetățenit părerea că sistemele studiate de Faraday și Selmi, pe de o parte, și Groham, pe de altă parte, sunt soluții coloidale - soluri. Mult mai târziu Waimarn (1907) a reușit să demonstreze universalitatea stării coloidale, în sensul că orice substanță poate fi adusă în anumite condiții în stare coloidală. De fapt, studiul științific al stării coloidale a început odată cu observațiile efectuate cu ajutorul
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
de soluțiile obișnuite. Treptat s-a încetățenit părerea că sistemele studiate de Faraday și Selmi, pe de o parte, și Groham, pe de altă parte, sunt soluții coloidale - soluri. Mult mai târziu Waimarn (1907) a reușit să demonstreze universalitatea stării coloidale, în sensul că orice substanță poate fi adusă în anumite condiții în stare coloidală. De fapt, studiul științific al stării coloidale a început odată cu observațiile efectuate cu ajutorul ultramicroscopului care a permis evidențierea fenomenului statistic al fluctuațiilor, coloizi de asociație și
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
Selmi, pe de o parte, și Groham, pe de altă parte, sunt soluții coloidale - soluri. Mult mai târziu Waimarn (1907) a reușit să demonstreze universalitatea stării coloidale, în sensul că orice substanță poate fi adusă în anumite condiții în stare coloidală. De fapt, studiul științific al stării coloidale a început odată cu observațiile efectuate cu ajutorul ultramicroscopului care a permis evidențierea fenomenului statistic al fluctuațiilor, coloizi de asociație și straturile de adsorbție. La dezvoltarea chimiei coloidale au adus contribuții remarcabile chimiști și fizicieni
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
pe de altă parte, sunt soluții coloidale - soluri. Mult mai târziu Waimarn (1907) a reușit să demonstreze universalitatea stării coloidale, în sensul că orice substanță poate fi adusă în anumite condiții în stare coloidală. De fapt, studiul științific al stării coloidale a început odată cu observațiile efectuate cu ajutorul ultramicroscopului care a permis evidențierea fenomenului statistic al fluctuațiilor, coloizi de asociație și straturile de adsorbție. La dezvoltarea chimiei coloidale au adus contribuții remarcabile chimiști și fizicieni români, din care se pot menționa: E.
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
fi adusă în anumite condiții în stare coloidală. De fapt, studiul științific al stării coloidale a început odată cu observațiile efectuate cu ajutorul ultramicroscopului care a permis evidențierea fenomenului statistic al fluctuațiilor, coloizi de asociație și straturile de adsorbție. La dezvoltarea chimiei coloidale au adus contribuții remarcabile chimiști și fizicieni români, din care se pot menționa: E. Angelescu, N. Barbulescu, S. Nicolescu. Prezentul material explică din punct de vedere teoretic și practic implicațiile stării coloidale, în general și ale sistemelor disperse (fenomene de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
asociație și straturile de adsorbție. La dezvoltarea chimiei coloidale au adus contribuții remarcabile chimiști și fizicieni români, din care se pot menționa: E. Angelescu, N. Barbulescu, S. Nicolescu. Prezentul material explică din punct de vedere teoretic și practic implicațiile stării coloidale, în general și ale sistemelor disperse (fenomene de transport), în special, dat fiind multiplele funcții pe care le exercită chimia fizică și coloidală în viața de zi cu zi (un spectru larg de aplicații în industrie purificarea aurului și apelor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
Angelescu, N. Barbulescu, S. Nicolescu. Prezentul material explică din punct de vedere teoretic și practic implicațiile stării coloidale, în general și ale sistemelor disperse (fenomene de transport), în special, dat fiind multiplele funcții pe care le exercită chimia fizică și coloidală în viața de zi cu zi (un spectru larg de aplicații în industrie purificarea aurului și apelor, studiul polimerilor, agricultură - erbicide, sau medicină cunoașterea organismului viu). Prof. Dr. LUCIA ODOCHIAN CAPITOLUL I SISTEME DISPERSE S-a afirmat că obiectul fundamental
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
de zi cu zi (un spectru larg de aplicații în industrie purificarea aurului și apelor, studiul polimerilor, agricultură - erbicide, sau medicină cunoașterea organismului viu). Prof. Dr. LUCIA ODOCHIAN CAPITOLUL I SISTEME DISPERSE S-a afirmat că obiectul fundamental al chimiei coloidale îl reprezintă sistemele coloidale, sistemele disperse. Sistemele disperse, coloidale sunt sisteme eterogene de un tip special, suprafețele de separație dintre faze fiind extrem de extinse. Acest fapt poate fi realizat prin dispersarea (fărâmițarea, mărunțirea) uneia dintre fazele existente obținându-se un
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
un spectru larg de aplicații în industrie purificarea aurului și apelor, studiul polimerilor, agricultură - erbicide, sau medicină cunoașterea organismului viu). Prof. Dr. LUCIA ODOCHIAN CAPITOLUL I SISTEME DISPERSE S-a afirmat că obiectul fundamental al chimiei coloidale îl reprezintă sistemele coloidale, sistemele disperse. Sistemele disperse, coloidale sunt sisteme eterogene de un tip special, suprafețele de separație dintre faze fiind extrem de extinse. Acest fapt poate fi realizat prin dispersarea (fărâmițarea, mărunțirea) uneia dintre fazele existente obținându-se un sistem dispers. În cazul
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
în industrie purificarea aurului și apelor, studiul polimerilor, agricultură - erbicide, sau medicină cunoașterea organismului viu). Prof. Dr. LUCIA ODOCHIAN CAPITOLUL I SISTEME DISPERSE S-a afirmat că obiectul fundamental al chimiei coloidale îl reprezintă sistemele coloidale, sistemele disperse. Sistemele disperse, coloidale sunt sisteme eterogene de un tip special, suprafețele de separație dintre faze fiind extrem de extinse. Acest fapt poate fi realizat prin dispersarea (fărâmițarea, mărunțirea) uneia dintre fazele existente obținându-se un sistem dispers. În cazul cel mai simplu al sistemului
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
obținându-se un sistem dispers. În cazul cel mai simplu al sistemului difazic vom avea, astfel, o fază dispersată, constituită din mici particule răspândite în cealaltă fază denumită mediu de dispersie. Se poate concluziona că, cerința de bază a sistemelor coloidale, și implicit a celor disperse este insolubilitatea reciprocă a substanțelor ce compun faza dispersă și mediul de dispersie. I.1.Definiția sistemelor disperse Necesitățile de studiu au impus întotdeauna științei să izoleze din mediul înconjurător numai anumite părți sau „domenii
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
disparse după structura unității cinetice și modul de interacție cu mediul de dispersie. I.2.1.Clasificarea sistemelor disperse după dimensiunea unităților cinetice Unitățile cinetice au în general formă sferică, încât pentru caracterizarese folosește raza unității cinetice. Drept particule tipic coloidale se consideră particulele mai mici decât cele vizibile la microscopul obișnuit, deci a căror rază este mai mică decât 10-5cm. O clasificare a sistemelor disperse după rază se poate reda sub forma unui tabel de forma: Dacă se ține cont
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
căror rază este mai mică decât 10-5cm. O clasificare a sistemelor disperse după rază se poate reda sub forma unui tabel de forma: Dacă se ține cont doar de gradul de dispersie nu va exista o deosebire esențială între dispersiile coloidale și cele moleculare, ele diferind doar prin valoarea acestor parametri. În realitate o astfel de concluzie nu are sens, deoarece, după cum s-a arătat de altfel, la o anumită valoare a dimensiunii particulei are loc trecerea de la sistemul ultramicroeterogen la
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
valori. Dacă dimensiunile tuturor particulelor din sistem sunt aceleași, sistemul se numește monodispers și are o valoare unică a gradului de dispersie. În realitate, particulele au dimensiunile cuprinse într-un interval destul de larg și sistemele sunt polidisperse. Deci sistemele tipic coloidale sunt cele ultramicroeterogene. Sistemele microeterogene având unitatea cinetică de dimensiuni mai mari, au doar unele proprietăți analoage cu cele coloidale. I.2.2.Clasificarea sistemelor disperse după natura fazelor componente După starea de agregare a fazelor ce compun sistemul se
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
de dispersie. În realitate, particulele au dimensiunile cuprinse într-un interval destul de larg și sistemele sunt polidisperse. Deci sistemele tipic coloidale sunt cele ultramicroeterogene. Sistemele microeterogene având unitatea cinetică de dimensiuni mai mari, au doar unele proprietăți analoage cu cele coloidale. I.2.2.Clasificarea sistemelor disperse după natura fazelor componente După starea de agregare a fazelor ce compun sistemul se poate face o clasificare rațională a tuturor sistemelor ultramicroeterogene și microeterogene. Dacă se notează cu S, L, G (solid, lichid
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
a celor două faze, această clasificare se poate reda astfel: Sistemele ultramicroeterogene tipice sunt solurile, în schimb suspensiile și de obicei emulsiile și spumele sunt microeterogene. Un loc deosebit, îl ocupă sistemele capilare. Acestea nu sunt - în accepțiunea clasică - sisteme coloidale propriu-zise, ci corpuri solide poroase străbătute de canale (fisuri) capilare în care se găsește gaz sau lichid; ele pot fi deseori confundate cu sistemele coloidale din punct de vedere al suprafeței lor specifice. În sistemele cu un grad de dispersie
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
microeterogene. Un loc deosebit, îl ocupă sistemele capilare. Acestea nu sunt - în accepțiunea clasică - sisteme coloidale propriu-zise, ci corpuri solide poroase străbătute de canale (fisuri) capilare în care se găsește gaz sau lichid; ele pot fi deseori confundate cu sistemele coloidale din punct de vedere al suprafeței lor specifice. În sistemele cu un grad de dispersie foarte ridicat, faza dispersă este doar un „germen” particulele ei sunt extrem de mici și în acest caz, nu se poate vorbi de o stare de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
la mediul de dispersie este apă, sistemul se numește hidrosol iar dacă este un solvent organic - organosol. I.2.3.Clasificarea sistemelor disperse după numărul dimensiunilor dispersate Prin dimensiuni dispersate se înțelege o mărime geometrică aflată în domeniul molecular sau coloidal. După numărul sistemelor dispersate, sistemele disperse se pot clasifica astfel: a.sisteme bidimensionale - posedă o dimensiune dispersată și două în stare macroscopică (filme de adsorbție sau cele etalate) b.sisteme unidimensionale sau cu două dimensiuni dispersate numite și fibrilare (lanțurile
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
stare macroscopică (filme de adsorbție sau cele etalate) b.sisteme unidimensionale sau cu două dimensiuni dispersate numite și fibrilare (lanțurile macromoleculare rigide cu formă de bastonaș sau dispersii puternic anizometrice) c.sisteme corpusculare - care au trei dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale (dispersii cu particule sferice sau apropiate de forma sferică) d.sisteme coerente - aparent n-au nici o dimensiune dispersată, dar în realitate au o suprafață interfazică mare. Ele se formează din sisteme corpusculare prin unirea acestora printr-un număr limitat de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
unitatea cinetică și mediul de dispersie. Deși se vede o deosebire esențială în comportarea termodinamică și stabilități, aceste sisteme disperse se aseamănă prin mărimea unității cinetice care implică utilizarea unor metode experimentale comune și un mod de interpretare asemănător. Sistemele coloidale sunt mult răspândite în natură și utilizate frecvent în cele mai diverse tehnologii. Este greau de indicat o ramură a industriei, agriculturii și a științelor naturii unde să nu intervină coloizi într-o măsură mai mare sau mai mică. Aceasta
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
tehnologii. Este greau de indicat o ramură a industriei, agriculturii și a științelor naturii unde să nu intervină coloizi într-o măsură mai mare sau mai mică. Aceasta se datoreză, printre altele, faptului că prin gradul lor de dispersie sistemele coloidale ocupă o poziție intermediară între „microformații” - dispersiile moleculare - și „macroformații” - corpurile de dimensiuni macroscopice; tocmai de aceea, în foarte multe cazuri structura acestora din urmă este coloidală. Astfel cauciucul natural, laptele, majoritatea țesăturilor vegetale și animale, pământurile și rocile, norii
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]