14,667 matches
-
mai fi povestit noi la București, despre această graniță absurdă din mijlocul Berlinului, pe care am fi trecut-o vâjâind. În față, în sfârșit, ultima linie, linia a cincea. Ea pare ceva mai însingurată. Când ne apropiem, vedem doar câțiva colonei în uniformă, foarte politicoși, civilizați. Le arătăm pașapoartele. Unul dintre colonei vâră documentele noastre pe dedesubtul unei perdele negre de stofă ce atârnă de sus și până jos pe fațada gheretei, ca și cum ghereta ar fi în doliu. Astfel încât, nu-l
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
mijlocul Berlinului, pe care am fi trecut-o vâjâind. În față, în sfârșit, ultima linie, linia a cincea. Ea pare ceva mai însingurată. Când ne apropiem, vedem doar câțiva colonei în uniformă, foarte politicoși, civilizați. Le arătăm pașapoartele. Unul dintre colonei vâră documentele noastre pe dedesubtul unei perdele negre de stofă ce atârnă de sus și până jos pe fațada gheretei, ca și cum ghereta ar fi în doliu. Astfel încât, nu-l poți vedea pe ofițerul care trebuie să-ți ștampileze pașaportul. Reținusem
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
Ceilalți ce se aflau în urma noastră la coadă trecuseră cu toții dincolo. Numai pe noi ne lăsaseră să așteptăm. Într-o germană de școală, cum recitam la liceu, la Brașov, poeziile lui Schiller, la cererea profesoarei, Frau Netolitzka, îl întrebaserăm pe colonelul dinaintea gheretei ce se întâmplă. Acesta interveni numaidecât, adresându-se prin pânza neagră personajului invizibil de dincolo de ea. Amândoi sporovăiră un timp. Apoi, pașapoartele noastre reapărură unul după altul, tot așa, făcând un pliu al stofei, de astă dată în
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
al stofei, de astă dată în sens invers. Am mai scris despre aceasta și revin de teamă ca textul publicat pe timpuri să nu se fi pierdut. Ar fi o pagubă. De aceea, risc să mă repet. Înmânându-ne pașapoartele, colonelul ne lămuri cu multă gentilețe că documentele noastre nu purtau agrementul de trecere în Berlinul de Vest al ambasadei române. Că ar fi fost să i se aducă o ofensă, dacă s-ar fi trecut peste voința ei. Regret, regret
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
lămuri cu multă gentilețe că documentele noastre nu purtau agrementul de trecere în Berlinul de Vest al ambasadei române. Că ar fi fost să i se aducă o ofensă, dacă s-ar fi trecut peste voința ei. Regret, regret, făcea colonelul distins, salutându-ne și lipindu-și călcâiele cu un pocnet ușor. Ne-am făcut că ne grăbim, că vom lua un taxi și ne vom repezi la ambasada noastră, să rezolvăm cazul pe loc. Nici pomeneală; dar țineam sus capul
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
Nici pomeneală; dar țineam sus capul. Când ne-am întors de pe linia a cincea înapoi, spre linia a patra, halt! Nu ne lăsau în Est, fiindcă n-aveam pe pașaport viza respectivă de intrare... Aruncam priviri disperate în urmă, spre colonelul fatal. Care, sesizând situația, făcu sentinelei un semn energic. Și astfel, răsuflând ușurați, intrarăm a doua oară în Berlinul de Est. Dimineața, ajungeam la Budapesta. Or, când ajungi la Budapesta, e cum ai fi gata să intri în București.
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
atîtea alte tratate) un biet petic de hîrtie inutilă. Iată încă o mostră, din jurnal, despre felul (să-i spunem interesat?) cum își petrecea Martha Bibescu o zi din viață: "Azi-dimineața, de la opt la unsprezece, văzut pe atașatul militar englez, colonelul Thompson (amantul ei, n.m.), care mi-a dat o lecție de golf plimbîndu-ne prin parc. Apoi, pe Brătianu la douăsprezece și jumătate. Dejun cu tata adus la Mogoșoaia de Brătianu care se ducea la Buftea. Am petrecut cu el o
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
țării și pretențiilor de integrare europeană. Pentru a spăla rușinea câtorva șefi ierarhici nedemni și ticăloșiți, în numele "ascultării" fără crâcneală o întreagă pătură socială este târâtă în noroi și arătată cu degetul. Că mulți episcopi și mitropoliți vor fi fiind colonei sau generali de Securitate, e treaba lor. Dar începe să devină treaba noastră când prea-greu atârnătoarele lor grade ne fac nouă viața un infern. Cu ce aplomb să reproșăm Europei că ne ține într-o rușinoasă carantină când noi, aici
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
de rien n'était! Ar fi momentul să înființați propriul "Studio de creație Lucian Pintilie", pentru care sînt convinsă că o să găsiți, inclusiv în această țară, pîrghiile de finanțare (cu condiția să vreți!). Aștept plină de curiozitate premiera Nicki Ardelean, colonel în rezervă, să văd și eu ce a oripilat în așa hal "Comitetul de lectură" încît să respingă scenariul! Bătălia abia începe, domnule Pintilie. Cu afecțiune, Eugenia Vodă
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
la urechi: "Copii, nu uitați că sunteți ai noștri, pentru că așa au hotărât bădia Molotov cu uncheșul Ribbentrop, iar de-atunci încoace noi n-am declarat niciodată altceva!" Asta ar însemna, în opinia mea, patriotism. Restul - avansarea, cu vagonul, a coloneilor securiști la gradul de generali tocmai buni pentru NATO, scârțâieturile patriotarde și declarațiile solemne ca niște clămpănituri cu limba de lemn a unui ceas istoric revolut - sunt povești de adormit copiii. Dar nu chiar pe toți, pentru că destui dintre ei
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
geneza în Occident. Aceste romane, precum și Așteptând ceasul de apoi se centrează pe crize - cât privește Așteptând ceasul de apoi, din câte-mi amintesc, după o ședință de lectură, când manuscrisul purta încă titlul Vestitorii, după-amiază petrecută, probabil, în casa colonelului Barbu Slătineanu, tema era de un grav patetism, în capitolul citit, un tânăr legionar, Vasia, rămânea prăbușit cu capul pe masă, după o noapte a celor mai chinuitoare întrebări. Aspect prin care nu avea cum plăcea nici profesorului Călinescu, autor
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
nu i s-a părut nici dumneaei: altminteri, n-ar fi dat fuguța în politică, să prindă un oscior cât mai gras!) Salariul profesorului universitar ar trebui să echivaleze cu salariul unui general. Iar cel al conferențiarului cu al unui colonel. Punct. Probabil că d-na ministru ar replica, în stilu-i digresiv, că nu se poate, că e greu, că nu s-a consultat cu premierul, că în România sunt prea mulți profesori universitari. Dar generali nu sunt? Nu trece anotimp
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
pași rigizi, solemni, acompaniați de o muzică ce abia se aude dintr-o odaie învecinată, unul din concertele lui Corelli imprimat pe o placă de ebonită pusă la un gramofon cu pîlnie; His Master's Voice. Primul care intră e Colonelul Arghir, în ținută de militar, la braț cu soția lui Teodora. Sînt urmați de Ana, frumoasa fecioară ce poartă o pelerină albă cu cruce roșie pe spate, uniforma surorilor de caritate din timpul războiului. Catinca, îmbrăcată cu o rochie lungă
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
ani. Sînt urmați de Elvira și Rășcanu, care discută în șoaptă ultimele dispute din vechea lor dușmănie. E rîndul lui George, comunistul, și al soției lui, Ilonca. Andrei, tatăl lui Iustin, este îmbrăcat cu uniformă de roșiori cu grad de colonel. Toți se grupează în stînga odăii, unii rămîn în picioare, alții iau loc pe scaune. Par niște statuete de ceară chemate acolo de un magician care i-a ridicat din uitare." Tot acest ultim volum rezolvă, într-un mod neașteptat
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
securiza granițele, pentru că s-ar fi golit pușculița contrabandismelor de tot felul: de la droguri și arme, la țigări și curve. Păi, dacă se "securizează" granițele, din ce va mai prospera... Securitatea? Ce se va întâmpla cu "impex"-urile toa'șilor colonei de sub pulpana lui Pleșiță, Vlad și Postelnicu? Să intre ei în concurență cinstită cu legile de fier ale Uniunii Europene? Dar ce, sunt nebuni?! Decât modelul occidental în economie, mai bine modelul sovietic în justiție! Ideea ieșită de sub cosițele fluturânde
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
treceau aiurea căruțele cu țigani; se duceau în susul Mureșului, spre defileu, nici nu-mi puteam imagina spre ce depărtări cețoase apucau dumnealor cu hărăbăraiele lor petecite." și de amintirile din armată - aici comicul de situație e la el acasă: "...tovarășul colonel Orădan Gheorghe, care s-a uitat la mai tînărul camarad de arme și i-a spus iritat următoarele cuvinte: "cum se poate, tovarășe Beselny, să ai numele ăsta, nu se cade pentru un cadru al armatei..." după ce a spus aceste
La taifas... by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16228_a_17553]
-
uitat la mai tînărul camarad de arme și i-a spus iritat următoarele cuvinte: "cum se poate, tovarășe Beselny, să ai numele ăsta, nu se cade pentru un cadru al armatei..." după ce a spus aceste propoziții subordonate și regente, tovarășul colonel Orădan Gheorghe i-a cerut să-și schimbe numele în Beselnescu, tovarășul locotenent major Beselnescu."( Sunt prost. Ieri...). Personajele care participă la aceste evenimente sunt radiografiate caricatural dar cu simpatie, în mici dramatizări și interviuri: "Femeia româncă: Privesc în jurul meu
La taifas... by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16228_a_17553]
-
și evrei!). O dată cu venirea la putere a lui Ceaușescu, Securitatea s-ar fi metamorfozat, însă, într-un miel blând și patriot, ce veghea părintește asupra destinului unic al țărișoarei! În ultimii ani, culminând cu prezența masivă pe piață a unor colonei Merce sau generali Pleșiță, Securitatea, în totalitatea ei, e prezentată drept o formă superioară de exprimare a patriotismului, dacă nu chiar singura instituție patriotică într-o țară în care partidele și regimurile politice își cam fac de cap! Pentru a
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
alb și un negru), nici în cele bataistice următoare (un echipaj de război aeropurtat la o ambasadă americană din Golf asediata de fundamentaliști). Noutatea valida e în urmărirea anchetei și în modularea cinemului specific american al procesului intentat, în speță, colonelului negru, pentru reprimarea sîngeroasă, inevitabilă, a asediatorilor civili, dar înarmați. E aici o finețe a tuselor dificile, simptomatica pentru însăși reconsiderarea jurisprudenței, dincolo de pragul temporal tocmai trecut, ca argument pentru o reabilitare a tematismului filmic, într-un balans al contribuțiilor
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
Eternitatea... e foarte frumos. Mulțumesc, zic eu cu modestie și ne strîngem mîna. În care timp, trecînd șontîc pe lîngă noi, fostul mare chirurg, melomanul octogenar, se-apropie o clipă și-l bate pe umăr pe amic: Am onoarea, dom' colonel! Baaang. Ce neașteptată compensație. Foaierul teatrului. Pauză. De vorbă, lejer și amuzant, cu Academicianul și cu Actorul. Apare brusc din stînga Generalul. Cel ce făcuse, cîteva zile la rînd, valuri, prin demisia din fruntea armatei. Cînd șalupa începuse să ia
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
e un trepăduș de pe la U.T.C., Viorel Dinescu, devenit azi un adevărat maestru al "blocajelor economice"? Nu mai vorbesc de pegra peremistă neintrată pe listele parlamentare. Securiști spumegând de setea revanșei, milițieni în care simți cum vibrează plăcerea mânuirii bulanului, colonei reformați pe bază de burtă supradimensionată și, în general, un univers ce-ar da mult de lucru fiziognomistului Lombroso abia așteaptă să-și ia revanșa. De fapt, e o revanșă a slugoilor ce visează să redevină slugoi! Zece ani de
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]
-
umor și autoironie, Bikinski ar fi chiar un personaj pe de-a-ntregul tragic: are vedenii, propriile cópii îi populează halucinațiile, aude voci cu care intră în dialog, ține cuvântări naționalist-fanteziste în piața publică cocoțat pe statui, se crede victima filărilor colonelului Geană sau, mai rău, a unor scenarii punitive... Într-un eseu intitulat Câtă ficțiune există într-un text poetic, Nichita Danilov se arăta preocupat de halucinație ca modalitate de cunoaștere: Halucinația este oare altceva decât o percepție de alt grad
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
fost profesor de socialism de la Universitatea din Timișoara, membru marcant al PDSR-ului, nu s-a sfiit să sesizeze SRI-ul asupra activităților "periculoase" ale intelectualilor de la "A Treia Europă"! Când l-am contactat pe directorul din epocă al instituției, colonelul Petrea, evident că lucrurile s-au pierdut în ceață, în binecunoscutul stil al duplicității românești - "Dar dvs. faceți lucruri extraordinare," etc. etc. însă tot e bine: în urma acelei acțiuni de poliție politică, numele membrilor fundației "A Treia Europă" au intrat
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
trandafiri în manejul Regimentului de artilerie. Această expoziție se va deschide în ziua de 2 iunie“. (Voința Banatului din 27 mai 1928). „Club sportiv de călărie în Timișoara. Orașul nostru are mulți iubitori de sport... Bazându-se pe entuziasmul populației, colonelul Sânbăteanu a inițiat înființarea unui club de călărie“. (Temesvári Hírlap din 27 mai 1928). „Au fost decorate cu Medalia Maternității. Zilele trecute, în sala Sfatului popular orășenesc Reșița a avut loc festivitatea înmânării Medaliei Maternității mamelor cu mai mulți copii
Agenda2003-20-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281015_a_282344]
-
de război și văduvele de veteran vor depune solicitări în scopul menționat la casieriile unde își achită în mod curent contravaloarea facturii de curent electric. Imprimatele pentru cereri se pot ridica de la aceleași sedii ale casieriilor respective. După cum preciza dl colonel (r.) Gheorghe Ghiță, președintele filialei, în afara solicitării-tip, viitorii beneficiari ai gratuității vor trebui să prezinte trei copii xerox după legitimația de membru A.N.V.R. (veteran, văduvă de război sau văduvă de veteran), precum și trei copii xerox după actul de
Agenda2003-20-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281011_a_282340]