505 matches
-
socialist. Multe sunt tributare proletcultismului - versuri și proze ocazionale axate pe problematică social-politică -, printre temele preponderente numărându-se atașamentul partinic, lupta de clasă, prietenia și ajutorul sovietic, colectivizarea, viața „nouă” în fabrici și uzine, condamnarea războiului rece, a imperialismului și colonialismului etc. Publicația se sprijină în cea mai mare parte pe forțe locale, colaboratorii fiind scriitori brașoveni sau din zonă. Semnează versuri D. Gherghinescu-Vania, Darie Magheru, Ștefan Stănescu, Petru Homoceanul, Ion Potopin, Daniel Drăgan, I. Sassu-Ducșoară, Victor Calmuc, George Popa, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287864_a_289193]
-
împotriva intereselor nipone. Deși acțiunile japoneze nu păreau cu nimic diferite de cele ale altor puteri coloniale care acționaseră în regiune în secolul al XIX-lea, de prin 1930, sub influența celor 14 puncte wilsoniene, folosirea forței militare în sprijinul colonialismului nu mai era considerată de comunitatea internațională o comportare potrivită. Intervenția japoneză din Manciuria a fost aspru criticată în comunitatea internațională și a dus la retragerea Japoniei din Liga Națiunilor. În deceniul al patrulea, conflictul dintre China și Japonia a
Războiul din Pacific (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308431_a_309760]
-
contribuții/// Gazeta de Artă PoliticăDe la fondarea sa în secolul XIX, proiectul statului național în contextul românesc a presupus o atentă și acută raportare la Europa. Europa Occidentală, cea care produce instanțe ale Celuilalt în toate colțurile lumii prin procesele colonialismului și ale colonialității, este reperul absolut pentru intelectuali și clasa conducătoare românească. În fața Europei Occidentale trebuie demonstrate în mod continuu, din epoca formării statului-națiune și până azi, semnele europenității, „civilizării” și albității cetățenilor români. Arta a jucat mereu un rol
Apartenența amânată. Artă, identitate națională și decolonialitate în contextul românesc () [Corola-website/Science/295863_a_297192]
-
fostei lumi a treia contra pretenției europene de a se afla în posesia unui set de valori universale. Tocmai când sabia lui Damokles atârnă deasupra capului civilizației occidentale și când valorile ei universale sunt acuzate de a fi sechele ale colonialismului, vine Milner cu singularitățile lui care încurajează războaiele religioase în numele „adevăratei” credințe și distrugerile unor bunuri de patrimoniu, universal, bineînțeles, sub cuvânt că sunt opera unor „necredincioși”. Nu e vorba însă numai de filosofie politică la Milner, ci și de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
ocazie cu care se puteau cheltui sume nelimitate de bani. Își aminteau Însă de vechiul nume, Birmania. Pentru turiștii vestici, „Birmania“ avea o sonoritate jucăușă, prietenoasă și romantică. Unul dintre angajații din minister adăugă: — În felul acela teribil asociat cu colonialismul britanic. Cheltuiseră deja sume substanțiale pentru a promova ideea că „Myanmar“ fusese primul nume, unul mai echitabil, pe când „Burma“ făcea referire la clasa conducătoare Bamar. Naiba să-i ia pe cei care pretindeau că „Myanmar“ și „Bamar“ erau simple variante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
oraș și Alexandru mai mult ghicește că programul a scăpat de sub controlul creatorului său și că invazia trupelor poate produce dintr-o clipă într-alta o explozie necontrolată a tuturor poveștilor de război care să-i devoreze cortexul! De acest colonialism cerebral nu ar fi responsabil un singur om, ci sute de scriitori geniali sau ratați, gata să provoace o criză de schizofrenie universală de pe urma căreia lumea s-ar trezi prizoniera propriei realități paralele... „Ei? Stradă, cortex... Îți sună vreun clopoțel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ambalează. Floricelele sunt pentru dom’ profesor.“ „Mai exact?“, am întrebat. Știam ce vrea să spună, nu eram naiv. Vroiam doar s-o aud din gura lui, să facă el legăturile. Bănuiam și cuvintele pe care le-alesese. „«Explozie a poveștilor?» «Colonialism cerebral?» Tot nu vă sună cunoscut?“ „Nu chiar...“, s-a auzit vocea tânărului Lupu. Ce să zic, o căuta cu lumănarea. „Știi ce?“, s-a rățoit Mihnea la el, „Fă-te că gândești! O să-ți prindă bine.“ „Mihnea vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o societate civilă pasivă, fără capacitatea de a se opune acestor planuri. Războaiele, revoluțiile și colapsurile economice determină, de multe ori, o slăbire a societății civile și Îi fac pe oamenii de rând mai receptivi la o reașezare a societății. Colonialismul târziu, cu aspirațiile sale de inginerie socială și capacitatea sa de a Înăbuși brutal opoziția populației, a Îndeplinit, În unele cazuri, această ultimă condiție. Așadar, „lizibilitatea” unei societăți conferă capacitatea de a desfășura acțiuni de inginerie socială la scară largă
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
sens Îl constituie, cu siguranță, nazismul. Tot În această categorie pot fi incluse și vasta acțiune de inginerie socială din perioada de apartheid din Africa de Sud, planurile de modernizare ale șahului Iranului, ruralizarea din Vietnam și mărețele proiecte de dezvoltare ale colonialismului târziu (de pildă, proiectul Gezira din Sudan). Cu toate acestea, este de netăgăduit că o mare parte a acțiunilor de inginerie socială Întreprinse de stat În secolul al XX-lea au fost concepute de elite progresiste, deseori chiar revoluționare. De ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
acestea, s-au numărat crizele puterii statale (de pildă, războaiele și perioadele de depresie economică) și situațiile În care capacitatea statului de a planifica nestingherit a sporit substanțial (exemple În acest sens sunt preluarea puterii printr-un proces revoluționar și colonialismul). Războiul industrial din secolul al XX-lea a necesitat eforturi fără precedent de mobilizare totală a societății și economiei. În contextul acesta, chiar și societăți relativ liberale, precum cea americană și cea britanică, au devenit administrate În mod direct. Criza
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
unor conflicte armate, graba de a trece la un sistem social subordonat administrației apare oarecum ca o măsură de forță majoră; la fel pot sta lucrurile și În cursul procesului de reconstruire a unei națiuni distruse de război. Revoluțiile și colonialismul oferă totuși teren fertil modernismului extrem din mai multe motive. Regimul revoluționar și cel colonial dispun fiecare de un neobișnuit grad de putere. Statul revoluționar Înfrânge regimul precedent deseori partizanii Îi Încredințează misiunea de a reface societatea după chipul său
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
limitată. Așteptările milenariste, asociate Îndeobște cu mișcările revoluționare, nu fac decât să dea un nou impuls ambițiilor extrem-moderniste. Regimurile coloniale, În special cele târzii, au constituit deseori locul de punere În aplicare a unor vaste experimente de inginerie socială. Ideologia „colonialismului bunăstării” asociată cu puterea autoritară inerentă sistemului a Încurajat elaborarea unor ambițioase proiecte de refacere a societăților indigene. Dacă ar fi să plasăm „nașterea” modernismului extrem al secolului al XX-lea În timp și spațiu și să indicăm o persoană
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
rurale este tocmai resentimentul popular foarte răspândit Împotriva politicii agricole coloniale și mai ales a măsurilor de conservare forțată și a regulamentelor privind sacrificarea și deparazitarea vitelor. Cea mai complexă analiză a logicii ce stătea la baza acestor proiecte de „colonialism al bunăstării” este studiul făcut de William Beinert asupra republicii Malawi (pe atunci Nyasaland), vecină cu Tanzania. Deși condițiile climatice sunt diferite, principiile politicii agricole din această țară se aseamănă foarte bine cu cele ale Încercărilor Întreprinse În celelalte zone
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Vietnam Satele și Legea privind satele ujamaa Satele planificate și strămutarea forțată În Etiopia vezi, de asemenea, Tanzania, crearea de sate ujamaa În Wallace, Henry Ware, Henry Wat Tyler, răscoala lui Weber, Eugene Unități de măsură practici locale privind uniformitatea Colonialismul bunăstării Africa de Vest stațiuni experimentale În experimentele agricole locale cultivarea porumbului În policultura În agricultura itinerantă Wilde, Oscar Wilson, M.L. Winichakul, Thongchai Witte, Sergei Opoziția Muncitorilor Grevele de zel Banca Mondială Primul război mondial mobilizarea economică germană și Revoluția Rusă Yaney
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
state ale SUA aveau legi ce permiteau sterilizarea. Vezi Gareth Stedman-Jones, Languages of Class: Studies in English Working-Class History, 1831-1982, Cambridge University Press, Cambridge, 1983. Este important să recunoaștem că, printre puterile Occidentale, toate inițiativele asociate cu „misiunile civilizatoare” ale colonialismului au fost precedate de programe comparabile de asimilare și civilizare a claselor inferioare din cadrul propriilor populații, atât urbane, cât și rurale. Diferența este, probabil, aceea că, În context colonial, autoritățile aveau o putere coercitivă mai mare, pe care o exercitau
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
repede la noul context social și politic. În ceea ce privește suferința individului, ea nu este niciodată prinsă în lecțiile de istorie. Neamurile mici, insignifiante la masa tratativelor, joacă rolul de cizmă a colectivității creatoare de mari valori intelectuale, pulsând mai viu prin colonialism, jaf, armonizarea intereselor pe calea războiului. Destinul trebuie acceptat nu interogat. Prea multe întrebări duc la expulzarea din istorie. Chiar "Dostoievski și Pușkin, umaniști, cum erau, nu se sfiau să disprețuiască și să dorească exterminarea unor popoare intruse în raport cu panslavismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Lionel, cu care am vorbit la telefon, îl numește pe Saddam (Hussein) Satan, trădându-și prin asta faptul că e înainte de toate un occidental, cu dreptul de a civiliza restul lumii, uitând ființa lui spirituală, arătându-se mereu adept al colonialismului, spunându-mi că este pentru ținerea separată a raselor, apartheid. Câți oameni sau câte egouri sunt într-un singur om? Acest lucru mă cutremură - eu însămi fiind pradă uneori unor rătăciri în care îmi este amenințată adânca mea umanitate, iubirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
oamenilor, să luăm atitudine hotărîtă Împotriva oricăror Încercări de Înjosire a omului, ca manifestări ale forțelor reacționare care apelează la metodele și practicile vechi pentru a slăbi coeziunea și unitatea forțelor progresiste, a maselor populare, În lupta Împotriva imperialismului și colonialismului. Bineînțeles că m-au aplaudat, scandîndu-mi numele, dar unii dintre ei Își botezau copiii pe ascuns, iar nevestele lor mergeau la mănăstire, să se spovedească. Înainte de război, pe vremea cînd eram deținut În lagărul de la TÎrgu Jiu, majoritatea tovarășilor Își
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
elemente derivate din neomarxism cu altele derivate din teoria economică a lui J.M. Keynes. Așa cum arată HYPERLINK \l "Bădescu" Bădescu (2006, p. 52) „teza teoriilor dependenței (sau a capitalismului dependent) evidențiază [...] asocierea influenței externe cu subdezvoltarea și cu starea de colonialism mental (a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea”. Mai precis, țările dezvoltate („metropola” sau „centrul” - țări colonizatoare, „capitale” ale unor imperii) împiedică dezvoltarea independentă a țărilor subdezvoltate foste colonii („sateliții” sau „periferia”), creându-se, în fapt, o dependență economică, un
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
arată So (So, 1990, apud Bădescu, 2006, p. 53): - țările lumii a treia nu pot niciodată să meargă pe calea occidentală a dezvoltării, pentru că au experiențe pe care Occidentul nu le-a avut; - țările occidentale, de pildă, n-au experimentat colonialismul, pe când țările Lumii a Treia au fost colonii ale celor occidentale; - experiența colonială a alterat radical calea lor de dezvoltare. HYPERLINK \l "Frank" Frank (1966) arată că inferioritatea „periferiei” în raport cu „centrul” (pe dimensiunile productivitate economică, acumulare de capital și tehnologie
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ieșit din istorie. Ideea pe care o aveam despre istorie era că aceasta se termina odată cu al doilea război mondial. Și de acolo urma o pauză. Generația mea nu avea noțiuni de istorie contemporană elementară. Nu știam nimic despre istoria colonialismului, să zicem. Noi am Început să dobândim această viziune istorică abia acum. Și odată cu voi - și pentru noi asta implică un efort de comunicare, dacă reacțiile studenților sunt cele pe care le descrie Ștefan. Mi se pare absolut normal, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
e suficientă - nici inegalitatea falocraților, nici cea a lingușitorilor sexului frumos. Montaigne analizează pasiunilor umane. Femeile nu scapă chiar curate și fără pată, desigur, dar nici bărbații... în schimb, Montaigne manifestă o reală măreție - ca și în chestiunile torturii, a colonialismului, a vrăjitoriei... - afirmând de la început că între bărbați și femei nu există o diferență de natură, ci numai inegalități impuse de social. El afirmă că societatea a fost instituită de bărbați, pentru ei și în folosul lor. Instrucția, instituția și
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ocupă de teologie, este preocupată de convertirea a noi credincioși, întreține - am menționat-o deja - o corespondență cu Francisc de Sales care va fi sanctificat, face elogiul confesiunii auriculare, militează pentru castitatea și abstinența preoților. Mai mult ea elogiază meritele colonialismului creștin și ale misiunii civilizatoare a conchistadorilor: cu siguranță, Montaigne n-ar fi apreciat prea mult această opinie situată la antipozii propriilor sale concepții - vezi capitolul intitulat Despre ștafete, dat fiind că mesajul în care susține această idee era adresat
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pus la index, și individualitatea, influența sa, intuițiile sale privitoare la psihologie, și Iulian Apostolul, și justiția, și latina, și lectura, și libertatea, și Lucrețiu, și lumea din umbră, magistrat, - și Marie de Gournay, și biblioteca lui Montaigne calomniată, și colonialismul, și Eseurile, și libertinii erudiți, și religia, prima teză feministă, traducătoare, și materialismul, și medicina, melancolic, memoria sa, și moartea, moartea sa, moartea omului, și munca sa, și natura, și nominalismul, personaj decalat, și perspectivismul, și plăcerea și Platon, portretul
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
obișnuiți, economiști, societatea civilă organizată, corporațiile transnaționale, proglobiștii, scepticii sau refractarii, organizațiile criminale, instituțiile internaționale etc. Obiective ale procesului de globalizare-selecție Formarea statului global, crearea civilizației globale. Integrarea internațională determinată, mai ales, de piețele de bunuri, servicii și de capital. Colonialism modern. Liberalizarea comerțului și promovarea liberului schimb. Rezolvarea problemelor majore ale lumii de astăzi. Integrarea omului în comunitatea mondială, un sistem de guvernare mondială și o societate civilă globală. Formarea unui supermarket global. Ordine instituțională globală; guvernare mondială. Adâncirea unei
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]