600 matches
-
sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaște trecutul de luptă al poporului nostru pentru neatârnarea țării precum și cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor se pot propune trasee turistice ,toate având punct de plecare municipiul Giurgiu. Rezervația din pădurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei și florei specifice Câmpiei Dunării. Unicitatea rezervației este datorată existenței bujorului românesc, în luna mai desfășurându-se „Sărbătoarea Bujorului”. La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depășit de mult granițele țării
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
acea vreme. Tot la Călugăreni este crucea lui Mihai monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Țării Românești a lui Mihai Viteazul. Cel mai de seamă monument din această zonă este mânăstirea Comana construită în anul 1462 de Vlad Țepeș și refăcută de Radu Șerban Basarab în anii 1588-1589. La Herăști se află un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa de piatră” care a fost construit de Udriște Năsturel în secolul al
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
leagă Giurgiu de Ghimpați. La Schitu, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ603, care o leagă spre vest de Ghimpați (unde se termină în DN6), și spre est de Stoenești, Călugăreni (unde se intersectează cu DN5), Mihai Bravu și Comana. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Schitu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,49%), cu o minoritate de romi (2,07%). Pentru 5
Comuna Schitu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300444_a_301773]
-
mergea pe jos. Drumul trecea prin mijlocul Frigiei, pe lîngă mormîntul lui Midas, regele plin de aur, Pessinos, Ancyra, traversa Halys spre Pteria, vechiul oraș capadocian cucerit de Cressus, apoi traversa Halys din nou, mergea spre Sud, spre Mazaka și Comana, pentru a traversa Munții Taurus și a ajunge la Eufrat, înconjura munții care legau Mesopotamia la nord, trecînd pe lîngă Nisibis și ajungînd la Tigru, la Ninive, capitala ruinată a Asiriei. Dincolo de Arbela, drumul continua spre sud-est pînă la rîul
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
sat Fântâna Banului, comuna Comani, jud. Olt): vas cu oase arse umane, fragmente ceramice, fragmente vase, fragmente cărămizi, suliță de fier, seceră (aramă dacică încovoiată), spirale aramă, colți de mistreț; nr. 103-104, un schelet uman descoperit în Măgura dintre satele Comana și Hunia Mare (jud. Dolj) la o adâncime de doi stânjeni; nr. 105-113 obiecte provenind de la diverși particulari din județele Dolj și Romanați: unealtă macedoneană de argint, 11 monede bizantine de aramă; nr. 114 un monument de piatră găsit la
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
cursuri/tiplic/3e.htm). „Culmea este că presa s-a dus, în urma apariției cărții, în valea Milcovului și a găsit acolo mai întâi zeci de familii care se cheamă Coman. Pe urmă, în restul țării, avem mai multe localități Coman, Comana, Comarnic. Dar nu numai astea. Sunt multe alte nume, de care noi nu mai știm. Satele din jurul Bucureștilor care se cheamă Tâncăbești sau Bărcănești vin de la un fost mare proprietar cuman, pe care-l chema Tâncabă sau Barcan. De asemenea
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
ca începuturile viețuirii în locul acesta, să coboare mult în adâncul istoriei, poate chiar în vremuri dacice, ca și în cazul satului vecin Breaza, unde s-a descoperit o străveche fortificație dacică numită generic ""a Arpașului de Sus, Copăcelului, Cuciulatei, Șercaiei, Comanei de Jos sau al Șincăi Vechi"", toate având la bază străvechi așezări dacice. Documentar, satul Dejani este atestat mai târziu, și anume în sec. al XV-lea, printr-un hrisov domnesc emis la Tîrgoviște în ziua de Sfântul Gheorghe a
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se întinde în partea central-nordică a județului Brașov, pe teritoriile administrative ale comunelor: Comana, Hoghiz, Homorod, Jibert, Mândră, Parau, Racoș, Șercaia, Șoarș, Ticuș și Ungra și pe cel al orașului Rupea, în imediata apropiere de drumul național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Mihai Viteazul, ale cărui bătălii victorioase din 1595 (Putineiu, Stănești, Șerpătești, Călugăreni, Giurgiu) au adus faima acestor locuri în întreaga Europă.Tranziția de la perioada medievală la cea modernă (secolele XVII - XVIII) este redată prin imagini ale unor monumente din regiune (Comana, Mironești, Dobreni, Herești, Florești-Stoenești, Găiseni), prin stampe și hărți de epocă, arme, podoabe, monede și alte mărturii. Construirea României moderne este punctată de prezentarea unor evenimente cure au marcat destinul țării: Revoluția din 1848, Unirea Principatelor (1859), câștigarea Independenței de
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
Moare la Viena, sărac și bolnav de podagră, în a doua parte a anului 1627. A fost înmormântat de doamna Anca, soția sa, în Biserica sârbească ortodoxă din Györ, iar în februarie 1641, rămășițele sale au fost strămutate la mănăstirea Comana.
Nicolae Pătrașcu () [Corola-website/Science/314945_a_316274]
-
Serbia, Grecia, Turcia europeană) și în vestul Caucazului (Georgia). În România se găsește în sud-vestul și sud-estul țării - Banat (Plavișevița, Dubova-Ogradena, Băile Herculane, Coronini, Zlatița, Mehadia, Nadrag, Vârciorova), Muntenia (Plenița, pădurea Snagov, Căldărușani, București, pădurea Băneasa, pădurea Brănești, Cernica, Pasărea, Comana, Țigănești) și Dobrogea (pădurea Alimanu). Trăiește în pădurile de foioase din câmpia Dunării, în locurile mai umede, prin văi și pe lângă bălți, în părțile mai umbrite ale pădurii, atât la câmpie, cât și în zona submontană, până la circa 600 m
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
Falaștoaca este un sat în comuna Comana din județul Giurgiu, Muntenia, România. Aparține din punct de vedere administrativ de Comună Comana, fiind unul din cele 5 sate componente ale comunei. Numele localității provine de la cuvântul turcesc "falaștoaca" care înseamnă mlaștină. De fapt numele vine din expresia "fala
Falaștoaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300429_a_301758]
-
Falaștoaca este un sat în comuna Comana din județul Giurgiu, Muntenia, România. Aparține din punct de vedere administrativ de Comună Comana, fiind unul din cele 5 sate componente ale comunei. Numele localității provine de la cuvântul turcesc "falaștoaca" care înseamnă mlaștină. De fapt numele vine din expresia "fala știucii" deoarece zona era și este renumită datorită densității mari de știuca. Situată la
Falaștoaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300429_a_301758]
-
Casa Vernescu și platforma Teatrului Național din București și chiar ilustrație de carte. A călătorit prin țară începând din anul 1880 pe Valea Teleajenului, Valea Prahovei, Câmpina și zona Câmpulungului Muscel și a vizitat mănăstirile Suzana (1882), Pasărea (1892) și Comana (1898). Și-a cumpărat o casă la Brebu și decorat biserica din această localitate, precum și cea de la Milcov. Între anii 1901-1902, Sava Henția a luat parte la lucrările de restaurare din Mănăstirea de la Brebu, participând la refacerea picturii tâmplei și
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
sud-estul județului, pe malul stâng al Dunării, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria. Este străbătută de șoseaua națională DN41, care leagă Giurgiu de Oltenița. La Prundu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ412, care duce spre nord la Comana (unde are o porțiune comună cu DN5A), Colibași și Vărăști. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Prundu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
regiunea Teleorman,iar din 1952 în regiunea București;din anul 1968 comuna Pietroșani este în județul Teleorman. De-a lungul timpului, proprietarii mai importanți ai moșiei Pietroșani au fost domnitorul Șerban Cantacuzino (care a stăpânit moșia între anii 1667-1688), Mănăstirea Comana (a stăpânit partea de moșie dinspre Pietrișu în secolul al XVIII-lea),boierii frați Dimitrie și Hristodor Lapati (între1795-1851),domnitorul Barbu Știrbey ( în perioada 1859-1869),principele Dimitrie Barbu Știrbey,fiul domnitorului (între anii 1870-1913).În anul 1919 pe proprietatea expropriată
Comuna Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301821_a_303150]
-
de Horia Lovinescu și Mihai Opriș, care își împart drepturile de autor în mod egal. Filmul a intrat în faza de producție la 8 octombrie 1973. Filmările au început la 1 martie 1974 și s-au desfășurat în București și Comana, fiind finalizate la 17 iunie 1974. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu concursul Ministerului Apărării Naționale. Regizor secund a fost Nicu Gheorghe. Pe post de consilieri au fost folosiți col. Ilie Petre și colonelul
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
podul de fier de pe râul Prut, în compania lui moș Pilescu (căpitan pensionar din Iași), prilej de contemplare a frumuseții naturii și de visare la prinderea „împăratului peștilor”; două vizite efectuate în anii 1923-1924 la conacul cuconului Costache Lăbușcă din Comana, continuate cu pescuirea de crapi cu năvodul în bălțile Prutului și terminate cu ospețe îmbelșugate; o întâmplare fantastică de fermecare a unui șarpe acvatic la care a asistat Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (membru al Academiei Române, dar și un cunoscut pescar) cu
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
al XIII-lea, erau probabil amestecați cu români din Muntenia, cunoscută în acea vreme sub numele de Cumania. În toponimia Moldovei și Munteniei, dar și a Transilvaniei de Sud, au rămas multe locuri care păstrează denumiri cum ar fi : "Comani", "Comana", "Comanca", "Comănești", "Teleorman", "Caracal", "Horez", "Dărmănești", "Cozia", "Ozun" etc., dar și numele personal ori de familie "Coman", "Comaniciu", "Comăneci". Trebuie precizat că aceste cuvinte "Coman" și derivatele sale în România modernă nu par a avea nici o legătură cu numele cumanilor
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
au fost înregistrate decât în vremurile recente, dar nici nu a fost confirmată arheologic existența unor așezări cumane în locurile în care aceste nume "Coman" au frecvență ridicată Totuși, alți autori inclină să creadă că numele unor localități precum Comănești, Comana, etc. derivă de la cumani Cuvântul „coman” (atestat în Moldova) înseamnă drac /diavol și, deși Dicționarul de regionalisme îl conectează la cumani, ipoteza este puțin probabilă din punct de vedere lingvistic. Este posibil să fie vorba de un derivat cu sufix
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
Gheorghe- (n. 2 august 1955, satul Grădiștea, comuna Comana, județul Giurgiu) este un economist și om politic român, membru al Partidul Național Liberal, care a îndeplinit în perioada 2007-2008 funcția de ministru al sănătății publice în Guvernul Tăriceanu. În 2012 a preluat din nou aceeași funcție în Guvernul Ponta
Eugen Nicolăescu () [Corola-website/Science/304945_a_306274]
-
îndeplinit în perioada 2007-2008 funcția de ministru al sănătății publice în Guvernul Tăriceanu. În 2012 a preluat din nou aceeași funcție în Guvernul Ponta (USL). Gheorghe- s-a născut la data de 2 august 1955, în satul Grădiștea din comuna Comana (județul Giurgiu). A absolvit cursurile Facultății de Comerț din cadrul ASE București (1982), urmând apoi cursuri de specializare în domeniul economic cum ar fi: Noul sistem de contabilitate la Ministerul Finanțelor (1992, 1993), Management financiar și Noul sistem de contabilitate la
Eugen Nicolăescu () [Corola-website/Science/304945_a_306274]
-
prin canalizării și îndiguirea râurilor. Specia a fost inclusă în cărțile roșii în Slovenia, Croația, Republica Moldova și Austria. În Ungaria, acest pește este protejat. În România pentru conservarea speciei au fost desemnate câteva arii naturale protejate: Câmpia Careiului, Câmpia Ierului, Comana, Delta Dunării, Lacul și Pădurea Cernica, Oltenița-Mostiștea-Chiciu, Porțile de Fier, Scroviștea.
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
Comana este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Comana (reședința), Pelinu și Tătaru. Comuna comana este formată din trei sate: Comana, Tătaru și Pelinu. Satul Comana era în secolul XIX un mic, dar vechi sat turcesc a
Comuna Comana, Constanța () [Corola-website/Science/310372_a_311701]
-
Comana este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Comana (reședința), Pelinu și Tătaru. Comuna comana este formată din trei sate: Comana, Tătaru și Pelinu. Satul Comana era în secolul XIX un mic, dar vechi sat turcesc a cărui dată de înființare nu se cunoaște. Acest sat se numea Mustafa
Comuna Comana, Constanța () [Corola-website/Science/310372_a_311701]