494 matches
-
investigația analitică are în vedere scrieri de Fernán Caballero, José Maria de Pereda, Pedro Antonio de Alarcón, Juan Valera, Benito Pérez Galdós, Emilia Pardo Bazán, Clarín, Armando Palacio Valdés, Vicente Blasco Ibáñez. În Tentația Spaniei (1999) prezintă, într-un studiu comparatist, receptarea literaturii spaniole în spațiul românesc, la nivelul traducerilor, al interpretării critice, precum și al creației originale. A tradus în limba spaniolă din proza lui Ion Creangă (Povestea lui Harap-Alb ș.a.), creații populare (Poveștile lui Moș Trifan, Legende moldovenești), iar din
PAVLICENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288740_a_290069]
-
indeterminatul „frumos”, categorie supremă a idealului și a valorii. Textele în care se analizează metodele școlii formale ruse și ale comparatismului lui D. Caracostea sunt pledoarii pentru actualitatea unor mai vechi concepte, pornindu-se de la întemeierea lor științifică. Un studiu comparatist este dedicat influenței lui Tristan Tzara în literatura maghiară, un altul poeticii futuriste a lui Vladimir Maiakovski în relație cu activitatea școlii formale ruse. Studii speciale sunt dedicate lui Anton Cehov, Maxim Gorki, Ivan Bunin, Leonid Andreev, Serghei Esenin; importante
KOVÁCS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
, Felix (17.III.1920, München - 27.VI.2000, Salzburg), romanist și comparatist german. Este fiul Katharinei (n. Hasselgruber) și al lui Hans Karlinger, profesor universitar de istoria artelor la München. A urmat Conservatorul de Muzică și Filologia la Universitatea din München, avându-i mentori pe Rudolf von Ficker, Rudolf Kriss, Gerhard Rohlfs
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
, Adrian (5.IX.1921, Iași - 16.III.2005, Cluj-Napoca), istoric literar, teoretician literar, comparatist, eseist și publicist. Este fiul Ecaterinei (n. Zadig) și al lui Nicolae Marino, inginer. Urmează la Iași Liceul Militar (1933-1937), Liceul Internat (1938), apoi Seminarul Pedagogic (1939-1941) și Facultatea de Litere (1941-1943). Se transferă la București (1943-1945), unde după absolvire
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
anulată prin ridicarea abstracției la rangul de faptă, în ambele sfere. În acest fel, cultura poate deveni un ghid și un instrument al politicului, iar a ști, o ipostază a lui a face. Nexul formator care dă coerență opțiunilor hermeneutului, comparatistului, teoreticianului, eseistului politic, într-un cuvânt ale intelectualului M. e încrederea în demnitatea pragmatică a teoriei și în fuziunea fertilă dintre idealism și militantism. A fost singurul intelectual român de formație literară autor al unui proiect cultural provocator, de amplă
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
unități de comparație este legitimă; de fapt, s-au văzut comparații ai căror termeni sunt mult mai diferiți, și nu doar în literatura comparată, domeniul care a făcut cel mai mult pentru normarea comparabilității. (România a dat o pleiadă de comparatiști în studiile literare, prin urmare literații noștri deveniți politologi și „analiști” nu ar trebui să fie atât de dezorientați teoretic în asemenea dispute.) Principala dificultate provine din împrejurarea că diversele forme de comunism sunt și astăzi importante în discursurile de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
topirea laolaltă a câtorva texte anterioare. De data aceasta au fost „canibalizate” povestirile The Man Who Liked Dogs (Black Mask, 1936), Try the Girl (Black Mask, 1937) și fragmente din Mandarin’s Jade (Dime Detective Magazine, 1937). Un sumar studiu comparatist arată că armonizarea fragmentelor s-a produs cu ușurință, fără a se simți, ca în alte cazuri, locurile unde a avut loc sudura. Faptul că textele sunt scrise într-un interval relativ scurt de timp (cam un an și jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fiecare dintre cele trei femei care ocupă prim-planul romanului încearcă - și încă agresiv - să-l seducă. Dintr-un unghi de vedere purist, The Little Sister poate fi învinovățit că preia teme și tipuri din cărțile anterioare. Ceea ce pentru un comparatist poate fi o mană cerească, pentru cititorul obsedat de originalitate e o marcă a eșecului și constatarea țâfnoasă a epuizării resurselor imaginative. Din acest punct de vedere, mă plasez cu fermitate împotriva curentului majoritar care vede în cartea din 1949
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
privitoare la români în secolul al XIX-lea (1969). De asemenea, elaborează și o lucrare de sinteză, Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu (1973), cultivă eseul critic - Lucian Blaga. Dor și eternitate (1971), studiul de tip teoretic și comparatist și dă un nou roman, La apa Vavilonului (1971), într-o formulă total diferită față de precedentul și, totodată, puțin frecventată în literatura română, deși tradiția temei („plângerea” de la „apa Vavilonului”) poate fi urmărită de la Dosoftei, prin Arghezi și Blaga, până la
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
CĂLIN, Gheorghe (26.I.1935, Pitești), istoric literar, comparatist și traducător. Este fiul Filofteii și al lui Ștefan Călin, mecanic de locomotivă. După absolvirea la Pitești a gimnaziului (1945-1948) și a Școlii Tehnice de Administrație Economică (1948-1952), urmează secția de limbi și literaturi slave de la Universitatea din București (1952-1957
CALIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]
-
și o ediție din scrierile lui N. Nicoleanu, V. Cârlova și C. Stamati, una din scrierile lui A. Russo și o alta din poeziile lui Eminescu și a editat un discurs al lui S. Bărnuțiu. Fără să fie propriu-zis un comparatist, are preocupări constante de literatură comparată, cercetând literatura română în contextul mai larg al „istoriei literaturii generale”. Condus de premisa că un artist nu se lasă înrâurit decât datorită unor puternice afinități artistice ori ideologice, el a restrâns aria investigațiilor
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
literare”, „Viața românească”). În studiul polemic În jurul teoriei genurilor literare (1930), combătând pe Benedetto Croce și pe Friedrich Gundolf, care contestă existența obiectivă a genurilor literare, criticul nu le consideră deloc a fi o construcție arbitrară. Un flexibil, pertinent exercițiu comparatist îl constituie lucrarea Naturalismul în opera lui Delavrancea (1936). Studiul Titu Maiorescu și locul lui în cultura românească (1940) este colorat cu amintiri personale. Iscălind câteodată O.B. sau, foarte rar, P. Octavian, B. colaborează la „Arhiva”, unde în 1904
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
în explicitarea unor fenomene autohtone, precum formarea generației pașoptiste (Edgar Quinet et leș Roumains, Michelet și românii) sau în identificarea unor relații (I. Budai-Deleanu și Erasmus, Slavici și Confucius, Coșbuc și Longfellow ș.a.). Pretutindeni dovedește spirit asociativ și intuiție de comparatist, erudiție, în tentativa de a sublinia nu numai influențele, dar și deschiderea spre universal a gândirii și scrisului românesc. Culegerile Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire (1937), Antologie română (1938, în colaborare cu Sextil Pușcariu), Poezii patriotice (1938, în colaborare
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
BARBORICĂ, Cornel (5.IV.1931, Turnu Severin), slavist, comparatist și traducător. Este fiul Elisabetei (n. Mardale), croitoreasă, și al lui Gheorghe Barborică, cizmar. Absolvent al Liceului „Traian” din Turnu Severin (1949), urmează doi ani la Facultatea de Filologie din București, apoi alți cinci la Bratislava, luându-și licența în
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
Utopie și antiutopie (1998), o încercare de explicitare analitică și comparată a surselor și eflorescențelor mesianismului slav în Cehia, Slovacia, Polonia și Rusia, așadar, în teritoriile locuite de popoarele slave în interferență stimulativă cu alte culturi ale Europei. Comentariul subliniază, comparatist, similitudini și deosebiri revelatoare între spațiile de referință și personalitățile reprezentative. SCRIERI: Karel Čapek, București, 1971; Prelegeri de literatură slovacă, București, 1975; Istoria literaturii slovace, București, 1976; Studii de literatură comparată, București, 1987; Cintorin slonov a Paralelne zrkadla [Cimitirul elefanților
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
București (1948-1950), după care lucrează la Institutul de Folclor din București, inițial ca asistent (1951-1958), apoi în calitate de cercetător (1958-1980). Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din București cu teza Petre Ispirescu (1971). B. cercetează cu predilecție, din unghi comparatist, proza populară românească, mai ales basmul, încercând să delimiteze genul și specia populară românească de proza cultă și de narațiunea populară sud-dunăreană, pe baza unor constante specifice folclorului românesc. În același cerc de preocupări se înscriu și proiectul unei ample
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
și literaturii, pentru cultura românească...” Rubricile permanente principale ilustrează dezideratele programatice : „Cronică”, „Eseu”, „Calendar”. În A. sunt publicate, cu precădere, scrierile membrilor grupării, în toate genurile, de la poezie, proză, la studiul de istorie și istorie literară, eseul filosofic, teologic, studiul comparatist, cronica de actualitate (teatru, muzică, arte plastice), tălmăciri din literatura universală. Revista consacră pagini speciale (câteodată un întreg număr) unor personalități ale culturii, îndeosebi scriitorilor I. L. Caragiale, Nichita Stănescu, Zaharia Stancu, Șerban Cioculescu, Mihai Eminescu. O suită de editoriale atipice
AXIOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285511_a_286840]
-
și cercetător rezident la Yale University (1992-1993). A colaborat, din 1970, cu articole, eseuri, studii și recenzii la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, precum și la reviste din SUA („American Studies International”, „The Unicorn”, „The Comparatist”). A debutat, ca traducător, cu volumul G. G. Byron, Poeme (1972), continuând cu transpuneri atât din scriitori englezi și americani, cât și din autori români, ca, de exemplu, ediția bilingvă Lucian Blaga, Poemele luminii - Poems of Light (1981). Studiul comparatist
AVADANEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285501_a_286830]
-
Comparatist”). A debutat, ca traducător, cu volumul G. G. Byron, Poeme (1972), continuând cu transpuneri atât din scriitori englezi și americani, cât și din autori români, ca, de exemplu, ediția bilingvă Lucian Blaga, Poemele luminii - Poems of Light (1981). Studiul comparatist Eminescu și literatura engleză (1982) examinează corelațiile dintre Eminescu și Shakespeare, dar și dintre Eminescu și poeții romantici englezi, cu scopul de a reliefa deschiderea operei eminesciene prin alăturarea ei unor creații de primă valoare ale literaturii engleze. Opinând că
AVADANEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285501_a_286830]
-
, revistă a Institutului de Studii și Cercetări Balcanice, apărută la București, anual, între 1938 și 1945. Director: Victor Papacostea; secretar de redacție: Emil Condurachi. Revista își propune să promoveze studiile și cercetările de tip comparatist privitoare la limba, literatura, istoria, cultura, folclorul și etnografia popoarelor balcanice, insistând pe elementele moștenite din fondul traco-ilir sau din latină și scoțând în evidență eventualele interferențe și similitudini. Încă din primul număr, Th. Capidan scrie despre „romanitatea balcanică”, Sever
BALCANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285579_a_286908]
-
, Ariadna (31.III.1906, Peristasis, Grecia - 11.III.1993, București), comparatist. Nepoată a bizantinologului Demostene Russo (mama sa, Caliopi, era sora acestuia) și soră a lui Nestor Camariano, C.-C. își face studiile universitare la București, unde a absolvit Facultatea de Litere în 1936, funcționând apoi ca lector de limba neogreacă
CAMARIANO-CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286048_a_287377]
-
lector de limba română în SUA, la Indiana University din Bloomington (1969-1970), University of California (1970- 1972), Washington University (1972), și în Italia, la Università degli Studi din Milano (1983-1984). Preocupările criticului aduc în prim-plan, într-un notabil efort comparatist, teme și motive ce traversează întreaga literatură europeană, de la miturile Antichității greco-latine la realizările artistice renascentiste și de la creațiile umaniștilor medievali la operele marilor poeți ai modernității. Mitul lui Orfeu - Orfeu: motivul permanenței în lirica Renașterii (1978) - îi va da
CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286085_a_287414]
-
CĂLINESCU, Matei (15.VI.1934, București), critic și teoretician literar, comparatist, eseist, prozator și poet. Este fiul Dorei Maria (n. Vulcănescu) și al lui Radu Călinescu, absolvent de la École Centrale des Arts et Manufactures din Paris, inginer la Căile Ferate Române. O ascendență care îl marchează timpuriu pe C. are mama sa, fiica
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
că ei locuiesc în capitală. Doar ardelenii se simt exilați în Mega Oraș, în Urbea Cașalotică - se lamentează toată viața după burgurile cu arhitectură imperială pe care au fost nevoiți să le părăsească. Îmi aminteam de răfuiala cu miticii a comparatistului Ovidiu Drimba: unde ai văzut tu în Ardeal să se arunce lumea pe jos în biserică, să treacă preotul peste ei, să se frece de veșmintele lui? Superstiții din astea vezi doar aici, la miticii ăștia! Râdeam în mine, știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“ am avut de nenu mărate ori ocazia să deplâng păgubitoarea inco municare dintre sfera cercetării științifice, lumea literară și zona jurnalisticii. Să faci o istorie a prozei contemporane preponderent cu teoreticieni, comparatiști și istorici literari, disprețuind tot ce ține de critica de întâmpinare; să detectezi sistematic în gazetele literare aberații, erori flagrante, dezinformări, malformări sau vicii referențiale, iar tu - specialist în domeniul cu pricina - să taci suveran și să strâmbi din nas
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]