12,996 matches
-
nivelului de corupție, așa cum este imposibil să se determine dacă dezvoltarea economică reprezintă cauza democratizării sau vice versa. Efectul democratizării și pluripartitismului asupra corupției a fost de aceea dezbătut în literatura de specialitate. De exemplu, s-a observat că politicile competitive probabil vor intensifica cererea pentru fonduri în campaniile electorale, și astfel reprezintă un factor de încurajare al problematicelor influențe politice. Conform lui Harris-White și White (1996)<footnote Harris-White, B., White, G. (eds.) (1996), “Liberalization and the new corruption”, IDS Bulletin
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
dar și cea economică. Această problemă nu se va rezolva nici prin legalizarea plăților private către oficialii publici. Reducerea coruperii statului implică mai degrabă schimbul influenței sectorului privat din ilicit, netransparent și evident preferențial al canalelor de acces în forme competitive de intermediere a intereselor. Implică, de asemenea, dezvoltarea unor granițe mai clare între rolurile publice și de afaceri ale oficialilor statului, pentru a preveni conflictele de interese. Totuși, problema în multe țări aflate în tranziție este exacerbată de marea concentrare
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
-urile pot ajuta în identificarea priorităților și pot monitoriza rezultate, dar ele nu pot furniza voința politică și resursele statului de care, în cele din urmă, este nevoie pentru a reforma statul și a crea cadrul pentru piețe transparente și competitive. 2.2. Abordare istorică a luptei împotriva corupției Istoria societății umane pune în evidență faptul că infracționalitatea și corupția, sub toate formele de manifestare (delapidare, trafic de influență, abuz de încredere sau de funcție, dare și luare de mită, concurență
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
a situației existente la momentul respectiv, precum și a formelor pe care le poate lua corupția - corupție administrativă, politică, economică - și a măsurilor ce trebuie întreprinse. Dintre măsurile ce trebuiau întreprinse, putem aminti: a) reforma instituțională; b) crearea unui sector privat competitiv; c) reforma legislativă. A doua politică publică privind lupta împotriva corupției a fost adoptată pentru perioada 2005-2007<footnote Adoptată în ședința guvernului din data de 30 martie 2005. footnote>. Aceasta are ca punct de plecare Auditul independent al Strategiei Naționale
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
privind dezvoltarea agriculturii și locului acestei ramuri În structura economică și În P.I.B., În țările dezvoltate, acordă un interes deosebit necesității unor fonduri tot mai mari atât pentru subvenționare (În măsură să asigure satisfacerea pieței forței de muncă interne și competitive pe piața externă), cât și pentru cercetarea științifică. Ne permitem să apreciem că „al patrulea val”, În numele ciclicității, va situa factorul natură(agricultura) În poziția pe care a deținut-o În „primul val”. Nu Întâmplător, preocupările principale din industrie sunt
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
implementate la nivel multiregional, regional sau local. În cazul cererilor de propuneri de proiecte lansate la nivel regional proiectele de grant vor fi implementate numai la nivel regional sau local, În regiunea de referință. Pentru elaborarea unor politici active și competitive În domeniul pieței muncii În cadrul la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale s-a creat o instituție specializată. Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și funcționarea la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, atribuțiile Direcției Generale Politici Forță de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
reduse de carbon. Punerea În aplicare eficace și rapidă a acestor măsuri va fi vitală și va trebui să fie completată de măsuri de Îmbunătățire a mediului de afaceri. Uniunea Europeană are tot interesul să mențină o bază industrială puternică și competitivă În tranziția sa către o economie bazată pe cunoaștere și emisii reduse de carbon. Având În vedere caracterul complex al producției industriale moderne, economiile de scară și posibilitățile de diversificare oferite de piața unică, Uniune Europeană a elaborat În ultimii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
publice de ocupare a forței de muncă ar trebui, de asemenea, să pună accentul pe Învățarea reciprocă pentru a Îmbunătăți eficiența și eficacitatea politicilor active ale pieței muncii. Prosperitatea Europei depinde de capacitatea ei de a crea locuri de muncă competitive și durabile, ocupate de o mână de lucru cu Înaltă calificare: Un angajament comun În favoarea Îmbunătățirii competențelor la toate nivelurile este, prin urmare, esențial, atât pentru a răspunde repercusiunilor imediate ale crizei asupra locurilor de muncă, câ și pentru a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Un angajament comun În favoarea Îmbunătățirii competențelor la toate nivelurile este, prin urmare, esențial, atât pentru a răspunde repercusiunilor imediate ale crizei asupra locurilor de muncă, câ și pentru a pregăti terenul pentru o economie cu emisii reduse de carbon, mai competitivă și bazată pe cunoaștere. Educarea și formarea profesională trebuie adaptate mai bine la nevoile pieței muncii, inclusiv În sectoarele tradiționale ale economiei: tinerii trebuie să poată asimila competențele care corespund locurilor de muncă disponibile În prezent și să posede competențele
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
din 2002, a stabilit prioritățile cu privire la consolidarea cooperării europene În formarea profesională. Aceste priorități au În vedere atingerea până În 2010 a obiectivului strategic stabilit la Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, ca Uniunea Europeană să devină până În 2010 „cea mai competitivă și mai dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă de creștere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe și mai bune și o mai mare coeziune socială.” Formarea profesională, care, ca regulă, precede Încadrarea În muncă, este o
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de educație trebuie să funcționeze astfel Încât prin calitatea activității lor să satisfacă Încrederea publică, iar Învățământul să se afirme ca bun public. Obiectivele planului național de formare profesională sunt următoarele: creșterea gradului de calificare a capitalului uman pentru a deveni competitivă pe o piața concurențială; asigurarea unei rate de participare, la nivel național, de minim 8% din stocul mediu de șomeri Înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă teritoriale; creșterea gradului de cuprindere În formare profesională a persoanelor din mediul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de infrastructură sau de politici de reglementare. 4. Intervenția statului În Italia Guvernul italian a prezentat Comisiei Europene În octombrie 2005, "Planul pentru Inovare, creștere economică și ocuparea forței de muncă" (PICO). Planul a stabilit obiectivul de Îmbunătățire a poziției competitive a țării, prin identificarea de cinci obiective prioritare: extinderea ariei de alegere liberă pentru cetățeni și Întreprinderi, Încurajarea cercetării științifice și inovării; inovația tehnologică; consolidarea rolului educației și formării ca motoare ale creșterii; adaptarea infrastructurii; protecția mediului. În rezumat, Planul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Planul pentru Inovare, creștere economică și ocuparea forței de muncă indică ceea ce statul intenționează să aibă În vedere privind Îmbunătățirea mediului economic și social, În scopul de a Încuraja creșterea economică și ocuparea forței de muncă, pentru a consolida poziția competitivă a Italiei. Ulterior, a fost prezentat primul raport privind punerea În aplicare a Planului. Raportul prezintă progresele Înregistrate În intervențiile planificate ale Guvernului În punerea În aplicare a Strategiei de la Lisabona. În raport, Guvernul, În timp ce confirmă cele cinci obiective ale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
orice bun soldat, continuam să ciulesc și urechile. Dacă cineva trăgea un scaun În apartamentul de deasupra sau se auzeau pași pe scări, mă prefăceam extrem de preocupat - cu alergatul prin casă, spre exemplu. Încă mă antrenam să devin un biciclist competitiv. Dar după o vreme, după ce pericolul a Început să mă provoace, am devenit mai Îndrăzneț. Conștiincios, deschideam un sertar după altul sau descuiam șifonierul și luam În considerație alternativele pe care le aveam la dispoziție. Să Încerc neglijeul de culoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
dezvoltarea societății, a dezvoltării armonioase a omului și a naturii, a dezvoltării pieței interne cu deschidere spre exterior. De asemenea, valorificarea într-o mai mare măsură a rolului fundamental al pieței în distribuirea resurselor, pentru creșterea vitalității și a capacității competitive a întreprinderilor, îmbunătățirea controlului macroscopic și a funcțiilor serviciilor publice și de administrație socială ale guvernului sunt alte priorități ale Chinei pentru făurirea unei societăți cu o viață decentă. Pentru realizarea acestora, guvernul chinez și-a propus să realizeze perfecționarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
finalizată. Aceasta găzduiește patru spații unice pentru spectacole, toate fiind proiectate cu o îmbinare perfectă a arhitecturii cu estetica teatrală. Artizanii Marelui Teatru Național vor să-l transforme într-un loc în care arta să performeze într-un spațiu educațional, competitiv și influent, în care să fie dezvoltate producții originale și în care să fie promovat patrimoniul cultural și artistic, vechi de mii de ani, al marelui stat asiatic. Marele Teatru Național (Foto: Wang Zhi) Reproiectat în anul 2003, Centrul Global
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sus, pentru a se păstra înăuntru lăcustele verzi, pe timpul iernii. Zmeiele Zmeul este una dintre jucăriile populare tipice din China, care reunește aspecte legate de activități diverse, de la contemplare pentru cei cu firi meditative, la distracție și sport pentru cei competitivi, având totodată o legătură strânsă cu tradițiile și obiceiurile, chiar cu știința și tehnologia și nu în ultimul rând cu arta. În mentalitatea populară, înălțarea zmeului simbolizează "alungarea ghinionului" și "înlăturarea bolii". Zmeul este răspândit în toate regiunile Chinei, cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
la Angola, ca și la unele state foste comuniste din Asia. Relatările din Luanda, cu elita călătorind pe drumuri ca vai de ele în ultimele modele de automobile BMW și Mercedes, evocă unele paralele stânjenitoare cu Bucureștiul. Însă chiar dacă elementele competitive ale democrației românești se afirmă cu tărie, abilitatea acesteia de a se consolida va fi subminată atâta timp cât situația economică va rămâne la fel de deprimată. Anii `30 au demonstrat dificultatea Europei de a susține un sistem politic pluralist pe fundalul unui nivel
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și corupția din administrația centrală și locală.” Iată în continuare depoziția d-lui Gilbert Wood, președintele Consiliului Investitorilor Străini: „Membrii noștri vin din economii mature și trebuie să se înțeleagă că nu dorim să obținem decât un mediu de afaceri competitiv, și nu tratamente speciale. Ne luptăm pentru acel mediu matur de afaceri pe care îl presupune o economie capitalistă. Într-o piață liberă, capitalistă, piața ar trebui să determine cine sunt învingătorii, și competiția nu trebuie să fie între guvern
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ca să ajungă unde este acum. Direcția este bună, regulile merg bine, dar totul merge mult prea încet. Suntem însă optimiști că aderarea la Uniunea Europeană va accelera lucrurile deoarece firmele românești trebuie să fie sigure că produsele și serviciile lor sunt competitive cu ceea ce oferă concurenții de pe alte piețe. Nu cred că oamenii se vor schimba până când nu trebuie să se schimbe. Atunci când firmele românești vor vedea că firmele competitoare din UE vin aici și le «fură» cotele de piață pentru că au
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în vedere și faptul că se constată o oarecare migrație a oamenilor din mediul urban în cel rural, cu atât mai mult se impune valorificarea eficientă și completă a terenurilor agricole. România are șanse să redevină un exportator de cereale competitiv, așa cum a fost în trecut. Cât privește turismul, au rămas încă multe unități turistice de privatizat. Investițiile în acest domeniu au stagnat prea mult datorită lipsei unei publicități serioase și unui management modern. Vinovată e și conducerea țării care n-
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
dacă ați avut personal în subordine, cursuri de specializare, calificare; d) abilități și deprinderi - acestea îl vor informa pe cel care angajează despre ce știți să faceți; e) realizări și premii speciale - pentru a se vedea că sunteți un angajat competitiv. Cei care angajează își doresc persoane de valoare; f) asociațiile profesionale din care faceți parte; g) hobby-uri - deși aparent fără importanță ele pot avea un avantaj (de exemplu, dacă menționați șahul ca hobby, cel care angajează poate conchide că
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății românești, în acord cu noile cerințe, derivate din statutul României de Țară membră a Uniunii Europene și din funcționarea în contextul globalizării, și de generare sustenabilă a unei resurse umane naționale înalt competitive, capabilă să funcționeze eficient în societatea actuală și viitoare. (Este necesară eliminarea acestui alineat, întrucât o lege nu-și poate asuma o misiune, restul textului fiind irelevant din punct de vedere normativ. (3 Idealul educațional al școlii românești constă în
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
stat li se alocă un fond distinct pentru dezvoltarea instituțională, din bugetul alocat Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Fondul de dezvoltare instituțională se adresează celor mai performante instituții de învățământ superior din fiecare categorie și se alocă după criterii competitive bazate pe standarde internaționale. Metodologia de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltare instituțională se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. SECȚIUNEA 2: Sprijinirea excelenței individuale Art. 198. Formele de sprijin pentru cadrele
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
periodic, la solicitarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau din proprie inițiativă, cercetarea științifică universitară ori din unitățile de cercetare dezvoltare; c gestionează programe de cercetare și procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finanțare competitivă; d prezintă anual Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului un raport privind starea cercetării științifice în învățământul superior și performanțele universităților. Raportul este public și va fi afișat pe site-ul CNCS. (4 Consiliul Național al Bibliotecilor Universitare (CNBU are
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]