578 matches
-
notarea criteriului de performanță "realizarea obiectivelor" se vor avea în vedere următorii indicatori de performanță: a) cantitatea, prin care se măsoară volumul lucrărilor exprimate în unități de măsura specifice operațiunilor sau activităților desfășurate; ... b) calitatea, prin care se măsoară nivelul completitudinii și corectitudinii soluțiilor prezentate în activitățile desfășurate pentru realizarea obiectivelor; ... c) costurile, prin care se măsoară interesul funcționarului public pentru a limita costurile de funcționare a instituției; se raportează volumul de activitate la costurile implicate; ... d) timpul, prin care se
ORDIN nr. 8 din 15 ianuarie 2002 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă pe baza cărora se face evaluarea performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139808_a_141137]
-
deontologica). Articolul 6 Sistemul de statistica a construcțiilor: (1) asigura: ... - esantion reprezentativ, selecționat din: Registrul național al autorizațiilor de construcții; Registrul național al agenților economici cu activitate în construcții; - transparenta și control public al procesului informațional-statistic prin certificarea corectitudinii și completitudinii informațiilor de către: populația esantionului de investigatie; reprezentanții administrației publice locale și centrale; (2) administrează următoarele bănci de date: ... - evoluția investițiilor și construcțiilor, precum și a indicelui de cost al acestora; - stadiul, confortul și nivelul tehnic de echipare a teritoriului, cu previziuni
ANEXA nr. 507 din 12 septembrie 1997 Anexa 4 la Hotărârea Guvernului nr. 507/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118963_a_120292]
-
lui Freud și chiar cred în ea, o să mă simt, ca femeie, un bărbat incomplet, castrat, ratat. Dacă adopt alte teorii ofensive față de misoginism, o să mă simt un om deplin și o să spun că starea de sarcină este starea de completitudine pe care un bărbat în viața sa nu o s-o trăiască și că această in-experiență o să-l frusteze veșnic... V-ați referit la feminismul care nu este neapărat nevoie să-l afișezi explicit. Pot și femeile să-și „deghizeze” feminismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
este sinteza dintre pornirile instinctive, telurice, ce izvorăsc din adâncul ființei noastre pământești, pe de o parte și aspirațiile nobile, spirituale, care se inspiră din normele sociale, pe de altă parte. El este o expresie a ființei omenești sub semnul completitudinii, și de aceea nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin. (...) Supra-eu-l, crește și se dezvoltă din Eu, anume din Eu-l preconștient, fiind manadatarul normelor morale sădite în copil de către mama sa înainte de apariția conștiinței". Nicolae Mărgineanu, Condiția
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
aplicată în două moduri. Ajustarea de către Dumnezeu a realității Sale obiective la capacitatea noastră este (1) conceperea de către noi a infinității Sale că durata nesfârșita, (2) iubirea noastră viitoare, infinită, în care timpul va fi combinat cu atemporalitatea, inexhaustivul cu completitudinea. Dorința va rămâne atunci reală (noi vom rămâne creaturi „extinse”), în 28 Paul Plass, în „Transcendent time and eternity în Gregory of Nyssa”, Vigiliae Christianae, Nr. 34, 1980, p. 185, susține că acest model este prelucrat și la Plotin. Unul
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
în care ajunge să fie înțeleasă ca reprezentând scopul principal al artei. În urma deprecierii analitice a experienței estetice, a apărut necesitatea articulării unui discurs critic 17. Calități precum armonia comunicării facultăților în jocul liber al imaginației (Kant)18, unitatea și completitudinea experienței apreciative (Dewey)19, fenomenalitatea obiectului, coerența în continuitatea dezvoltării experienței, intensitatea și concentrarea (Beardsley)20 formează cadrul de studiu al experienței estetice. Criticile aduse "mitului" experienței estetice pornesc de la argumentele lui Dickie 21 cu privire la posibilitatea confuziei percepției cu obiectul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pe care îl invocă Monroe Beardsley 29. Caracterizând experiența estetică prin analiza structurii sale afective interne, Beardsley susține că o experiență are caracter estetic dacă este caracterizată prin orientare către obiect, resimțire a libertății, detașare a afectului, descoperire activă și completitudine, care ar însemna un simț al integrării ca persoană. Spre deosebire de cele două tipuri de răspunsuri estetice, cel orientat-către-conținut și cel orientat-către-afect, o mare parte a răspunsurilor nonestetice în raport cu o lucrare de artă ar putea fi grupate, potrivit lui Carroll, sub categoria
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a avea impact estetic. Contextul în care se propune arta conceptuală este "suportul lingvistic" care permite investigarea limbajului ca atare, în condițiile accentuării importanței informației artistice și a repudierii considerațiilor estetice formale. Arta nu se regăsește în obiecte, ci în completitudinea conceptului de artă propus de artist 168. Într-o altă scriere, Rolf Wedewer sesizează faptul că, în cazul artei conceptuale, procesul creativ nu sfârșește în apariția unui produs final, ci rămâne în câmpul unor forme deschise, reprezentând un proces continuu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
aspectelor nepătrunse care ajung, tocmai ele, să definească miezul esențial al situației. Aici conștiința intervine cu achizițiile sale pozitive, cu sistemul său constituit, în sprijinul cuceririi unei zone de necunoscut o dată cu dezvăluirea căruia trăirea evenimențială atinge gradul său suprem de completitudine, regăsindu-se împlinită și înnoită din toate perspectivele, adică aflându-și articularea destinală care o leagă de firul conducător general al unei vieți. Apoi, rolul conștiinței de sine individuale devine social, transgresează daimonul și oglinda pentru asumarea destinului de călăuză
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
explicite, trupul nu putea participa la destinul superior al omului, la ascensiunea intelectului către Realitate. Revelația creștină a introdus trupul în metabolismul spiritual al omului. L-a gîndit ca aspect de neabandonat al ființei, fără de care ea și ar pierde completitudinea, iar libertatea ei s ar defini ca o libertate de separare, de opoziție, de excluziune. în momentul Schimbării la Față, Christos și-a arătat propriul trup de lumină, radiație consistentă a luminii increate, principiu al trupului omenesc. Prin înviere, el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
incompletitudine metafizică : Corpul face parte din configurația totală a omului, din configurația eternă a persoanei Creștinismul crede în reînvierea omului total, în reconstituirea completă a persoanei. Excludere sau integrare a trupului în întreprinderea spirituală? Libertatea ca separare sau ca înglobare, completitudine? Pentru a marca, în ce privește atitudinea față de trup, noutatea creștină, Peter Brown menționează două utilizări cvasi-contemporane ale pasajului homeric (Iliada, IV, 443) în care Pallas Athena coborîtă lîngă zidurile Troiei acoperă maiestuos întregul spațiu de la cer la pămînt. Plotin (Enneade, 4
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din tine prin interioritate și prin celălalt. în contrast cu identitatea statică centrată pe ego, mereu ispitită să-și obiectiveze și să-și justifice limitările, potențial născătoare de exclusivism, atenția față de semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o identitate dinamică. Ea se leagă strîns, pentru André Scrima, de tema itineranței, a trecerii, a călătorului spiritual care, abandonînd mărcile identității statice, tinde spre acea completitudine echivalentă cu trecerea la limită a persoanei, atrasă de plenitudinea, liberă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o identitate dinamică. Ea se leagă strîns, pentru André Scrima, de tema itineranței, a trecerii, a călătorului spiritual care, abandonînd mărcile identității statice, tinde spre acea completitudine echivalentă cu trecerea la limită a persoanei, atrasă de plenitudinea, liberă de condiționări, a divinului. în cazul religios, tema întîlnirii cu celălalt se pune simultan de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
absolută. Teismul procesual propune o abordare care nu consideră cunoașterea divină absolută în toate aspectele sale. Mai mult, a considera cunoașterea noastră relativă doar datorită faptului că suntem inferiori este greșit. O cunoaștere absolută implică un absolutul în ceea ce privește certitudinea și completitudinea, iar pentru a realiza aceste condiții cunoașterea respectivă trebuie să fie relativă. O cunoaștere completă a realității este o cunoaștere care implică fiecare detaliu al realității 358. Dacă realitatea este într-un proces continuu și dacă perfecțiunea lui Dumnezeu implică
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în limitele permise de epocă. Treptat se constituie dincolo de bibliotecile mănăstirești sau ale universităților și cele personale. În Italia se regăsesc pe lângă biblioteca Vaticanului (constituită inițial în Urbino) și biblioteci în Florența, San Marco, comparabile ca număr de cărți și completitudine cu marile biblioteci deja existente cum ar fi fost cea de la Oxford 156. Erau angajați traducători și copiști pentru a constitui copii ale lucrărilor fundamentale. Aceștia constituiau în sine o avere, deoarece toate universitățile încercau să aibă la catedrele lor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate fi socotit drept un substitut al îndemnului cu valoare patericală: "quiquid agis prudenter agas et respice finem" ("ai mereu în vedere sfârșitul"), o temă recurentă, nuanțată în legătură cu problematica destinatarului. Emitentul scrisorii investește destinatarul duhovnicesc cu întreaga sa atenție și completitudine, creând impresia unui singur receptor care, prin unicitate, se cuminecă din acest spațiu sacru: duhul fiind întotdeauna același, iar chipul mereu altul. Autorul nu folosește ca formulă de identificare "eu" sau "al meu", ci vorbește tot timpul despre un "al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de o parte, și altele care țin de calitatea activității elevului (sau de calitatea procesului), pe de altă parte. I. Criterii care vizează calitatea proiectului (calitatea produsului) 1. Validitatea proiectului sau măsura în care acesta se adecvează temei abordate. 2. Completitudinea proiectului reflectată în modul de abordare a temei, urmărindu-se conexiunile interdisciplinare, competențele și abilitățile teoretice și practice precum și maniera în care acestea se regăsesc în conținutul științific. 3. Elaborarea și structurarea proiectului, criteriu care vizează evidențierea competențelor demonstrate de
Caleidoscop by Daniela Pavel () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93508]
-
și 4.2.1g în standard); * planul de tratare a riscurilor de securitate a informațiilor (vezi 4.2.2b în standard); * proceduri documentate (procedura stabilită, documentată, implementată și menținută) în concordanță cu standardul; * înregistrări cerute de standard; * declarația de aplicabilitate. Completitudinea documentației S.M.S.I. poate să difere de la o organizație la alta în funcție de: a ) mărimea organizației; b) tipul de activitate desfășurat de organizație; c) domeniul de aplicabilitate și complexitatea cerințelor de securitate și ale sistemului care este administrat. De asemenea, documentele și
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
explicite, trupul nu putea participa la destinul superior al omului, la ascensiunea intelectului către Realitate. Revelația creștină a introdus trupul în metabolismul spiritual al omului. L-a gîndit ca aspect de neabandonat al ființei, fără de care ea și ar pierde completitudinea, iar libertatea ei s ar defini ca o libertate de separare, de opoziție, de excluziune. în momentul Schimbării la Față, Christos și-a arătat propriul trup de lumină, radiație consistentă a luminii increate, principiu al trupului omenesc. Prin înviere, el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
incompletitudine metafizică : Corpul face parte din configurația totală a omului, din configurația eternă a persoanei Creștinismul crede în reînvierea omului total, în reconstituirea completă a persoanei. Excludere sau integrare a trupului în întreprinderea spirituală? Libertatea ca separare sau ca înglobare, completitudine? Pentru a marca, în ce privește atitudinea față de trup, noutatea creștină, Peter Brown menționează două utilizări cvasi-contemporane ale pasajului homeric (Iliada, IV, 443) în care Pallas Athena coborîtă lîngă zidurile Troiei acoperă maiestuos întregul spațiu de la cer la pămînt. Plotin (Enneade, 4
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
din tine prin interioritate și prin celălalt. în contrast cu identitatea statică centrată pe ego, mereu ispitită să-și obiectiveze și să-și justifice limitările, potențial născătoare de exclusivism, atenția față de semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o identitate dinamică. Ea se leagă strîns, pentru André Scrima, de tema itineranței, a trecerii, a călătorului spiritual care, abandonînd mărcile identității statice, tinde spre acea completitudine echivalentă cu trecerea la limită a persoanei, atrasă de plenitudinea, liberă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o identitate dinamică. Ea se leagă strîns, pentru André Scrima, de tema itineranței, a trecerii, a călătorului spiritual care, abandonînd mărcile identității statice, tinde spre acea completitudine echivalentă cu trecerea la limită a persoanei, atrasă de plenitudinea, liberă de condiționări, a divinului. în cazul religios, tema întîlnirii cu celălalt se pune simultan de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de condițiile de muncă. Modelul de raportare cel mai des utilizat de firme este cel recomandat de Inițiativa Globală de Raportare (GRI), sub forma Ghidurilor (ex. Ghidul RSC pentru IMM-uri). Dar ceea ce trebuie reținut despre transparență este: (i) importanța completitudinii raportării, necesitatea de a aborda toate problemele relevante și trasabilitatea lor în funcție de impactul asupra grupurilor cointeresate, precum și (ii) corectitudinea acesteia. A fi transparent presupune a vorbi deschis despre probleme. Atât în rapoartele lor sociale, cât și în celelalte forme de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
societal favorabil dezvoltării umanității, este nevoie de o infrastructură normativă, de un partener social puternic (organizații ale societății civile și alte tipuri de stakeholders) și de informare transparentă despre cum se desfășoară secvențial interrelaționările în și între acestea. Consistența și completitudinea datelor cantitative și ale celor calitative dintr-un raport integrat reflectă gradul de deschidere și receptivitate a entității-profit față de mediul în care funcționează. Figura 8. Evoluția coordonatelor de raportare corporativă în timp Scepticismul stakeholders legat de funcția informativă este alimentat
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sub aspect theoretic, cât și practic. ,,După natura lor aceste funcții pot fi diferențiate în funcții statistice și funcții specifice statisticii regionale fără însă a fi disociate ,,mecanic” în realizarea cercetării spațiale.” [Voineagu, V., ș.a., 2002, p.77]. Respectând veridicitatea, completitudinea și oportunitatea datelor și informațiilor, ca funcție statistică generală, statistica regională îndeplinește funcții specifice cum ar fi: elaborarea unui sistem de indicatori și a unor metode și tehnici de analiză a dezvoltării regionale cu ajutorul cărora să se poată determina profilul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]