270 matches
-
timbru a enumerării cauzelor referitoare la raporturile de serviciu ale funcționarilor publici printre cele pentru care legiuitorul a prevăzut scutirea de plată taxelor de timbru și timbru judiciar. Curtea constată că, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate apare ca inadmisibilă, complinirea omisiunilor legislative excedând competenței sale. În acest sens, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Revine
DECIZIE nr. 328 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253866_a_255195]
-
de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252798_a_254127]
-
scutită de la plata taxei judiciare de timbru. ... (2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluționarea cererii de reexaminare. ... (3) În cazul admiterii integrale
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252798_a_254127]
-
judecată (cum ar fi neindicarea codului numeric personal, sau, după caz, a contului bancar al părților, "în măsura în care acestea sunt cunoscute", astfel cum precizează în mod expres art. 194 din Codul de procedură civilă) au o suficientă gravitate, în sensul imposibilității complinirii acestora din actele depuse la dosar, pentru a justifica anularea cererii în procedura regularizării. În acest sens, a se vedea și Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014 *), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii. ----------
DECIZIE nr. 97 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194, 197 şi 200 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261187_a_262516]
-
fost legal întocmit. De asemenea, Curtea reține că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate și probele solicitate, precum și la asigurarea celerității procesului, permițând astfel o bună desfășurare a judecății într-un termen
DECIZIE nr. 66 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260969_a_262298]
-
din 11 februarie 2014 , Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate și probele solicitate, precum și la asigurarea celerității procesului, permițând astfel o bună desfășurare a judecății într-un termen
DECIZIE nr. 583 din 29 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) şi (4) raportate la cele ale art. 194 lit. e) teza a IV-a din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266514_a_267843]
-
și, dacă este nevoie, de interpret, precum și a procurorului. Articolul 51 Informații suplimentare (1) Dacă informațiile comunicate de statul solicitant se dovedesc insuficiente pentru a permite statului român să pronunțe o hotărâre în aplicarea prezentei legi, instanța competentă va solicita complinirea informațiilor necesare. În acest scop, va fixa un termen de două luni. ... (2) Transmiterea solicitării privind informațiile suplimentare, precum și a răspunsului se realizează pe una din căile prevăzute la art. 36. ��... Articolul 52 Soluționarea cauzei (1) După examinarea cererii de
LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004**)(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267857_a_269186]
-
nu s-ar îngreuna artificial accesul reclamanților la soluționarea cererii, în condițiile în care aceștia au fost de bună credință și au comunicat lipsurile cererii de chemare în judecată până la termenul stabilit pentru soluționarea cererii de reexaminare. În consecință, imposibilitatea complinirii lipsurilor cererii de chemare în judecată până la data soluționării cererii de reexaminare și neanalizarea înscrisurilor îngrădește accesul la justiție, statul fiind obligat să acorde oricărei persoane facilitățile rezonabile pentru a accede la instanță. 7. În final, apreciind că jurisprudența în
DECIZIE nr. 581 din 29 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) şi (7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266090_a_267419]
-
discriminatoriu al dispoziției legale criticate în măsura în care ar fi interpretată fără limite în avantajul pârâtului. 8. Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. O reglementare în sensul arătat de autorii excepției de neconstituționalitate, de complinire a lipsurilor cererii de chemare în judecată până la momentul soluționării cererii de reexaminare, ar da naștere arbitrariului și nu ar asigura premisele soluționării cu celeritate a cauzelor. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea
DECIZIE nr. 581 din 29 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) şi (7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266090_a_267419]
-
integral nici condițiile formale obligatorii (exempli gratia nu este impusă condiția semnăturii olografe, condiție stabilită însă de prevederile art. 272 din Codul de procedură civilă), nici modalitatea de comunicare, devenind astfel incidente dispozițiile art. 278 din Codul muncii cu privire la necesitatea complinirii legislației muncii cu legislația civilă, în măsura în care aceasta nu contravine specificului raporturilor de muncă. Contrar unor opinii exprimate în jurisprudență și în studiile de specialitate, Curtea de Apel Iași a apreciat că dispozițiile art. 77 din Codul muncii nu pot fi
DECIZIE nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii şi art. 1.326 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278906_a_280235]
-
Secția de contencios administrativ și fiscal, precum și instanțele din raza teritorială a Curții de Apel Iași. ────────── - sancțiunea care intervine în cazul nemotivării plângerii contravenționale în termenul de 10 zile de la data comunicării adresei prin care i se pune în vedere complinirea cererii este decăderea contravenientului de a invoca alte aspecte de nelegalitate a procesului-verbal contestat, în afara celor prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității, pe care instanța le poate constata și din oficiu. 29. În
DECIZIE nr. 44 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretare şi aplicare dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278507_a_279836]
-
constatarea existenței raporturilor de muncă este singura cale procesuală deschisă părții, în sensul art. 35 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care salariatul nu are deschisă o acțiune în realizarea tuturor drepturilor sale decurgând din munca prestată. 22. Complinirea cerinței legale încălcate (în speță, încheierea contractului în formă scrisă) nu poate fi subsumată acțiunii în realizare, în obligarea angajatorului, cu caracter retroactiv, la perfectarea legală a contractului. În acest sens, pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract
DECIZIE nr. 37 din 7 noiembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 57 alin. (5) şi (6) din Codul muncii, combinat cu art. 211 lit. b) din Legea nr. 62/2011 , art. 35 din Codul de procedură civilă şi art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279832_a_281161]
-
pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 28. Propunerea legislativă a fost inițiată de 17 deputați și senatori în vederea complinirii unui "gol legislativ în aplicarea prevederilor actului normativ referitor la indemnizația lunară reparatorie pentru beneficiarii ale căror certificate au fost preschimbate" [a se vedea Expunerea de motive a legii analizate]. 29. La Senat [Cameră de reflecție], Comisia juridică, de numiri
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
și, dacă este nevoie, de interpret, precum și a procurorului. Articolul 51 Informații suplimentare (1) Dacă informațiile comunicate de statul solicitant se dovedesc insuficiente pentru a permite statului român să pronunțe o hotărâre în aplicarea prezentei legi, instanța competentă va solicita complinirea informațiilor necesare. În acest scop, va fixa un termen de două luni. ... (2) Transmiterea solicitării privind informațiile suplimentare, precum și a răspunsului se realizează pe una din căile prevăzute la art. 36. ... Articolul 52 Soluționarea cauzei (1) După examinarea cererii de
LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272047_a_273376]
-
de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
scutită de la plata taxei judiciare de timbru. ... (2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluționarea cererii de reexaminare. ... (3) În cazul admiterii integrale
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
desinență verbală: "haide/haidem/haideți", considerată interjecție devenită verb. Are corespondent exact și în croată ("hajde/hajdemo/hajdete"), și în maghiară ("gyere/gyerünk/gyertek"). Interjecția poate avea și alte funcții sintactice: Unele interjecții pot fi regente, adică să aibă diverse compliniri: Ortografia limbii române prevede ca majoritatea interjecțiilor compuse și a celor repetate să se scrie cu cratimă între elemente: "haida-de", "cuțu-cuțu". Unele din cele repetate se pot scrie și cu virgulă: "nani, nani", iar unele compuse se scriu într-un
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
temporale diferite de ale verbului regent: De obicei gerunziul exprimă o acțiune în desfășurare simultană cu acțiunea verbului regent (a se vedea exemplele de mai sus). Valorile verbale ale gerunziului nu sunt concurate de valori nominale. El poate primi toate complinirile verbului: Pe lângă valoarea verbală ca element regent, gerunziul are mai ales valoare adverbială ca parte de propoziție, exprimând diferite complemente circumstanțiale: Mai rar, gerunziul poate îndeplini și alte funcții sintactice:
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
în funcție de rolul său: Din punctul de vedere al diatezelor, participiul folosit autonom poate avea: Valoarea temporală a participiului este totdeauna de trecut, acțiunea pe care o exprimă fiind prezentată că terminată, cu efecte care persistă sau nu în momentul vorbirii. Complinirile și funcțiile sintactice ale participiului țin atât de natură să verbală, cât și de cea adjectivala. Participiul poate avea următoarele compliniri: Participiul poate exprima părți de propoziție care țin de natură să adjectivala, adică poate fi: În gramaticile limbii franceze
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
trecut, acțiunea pe care o exprimă fiind prezentată că terminată, cu efecte care persistă sau nu în momentul vorbirii. Complinirile și funcțiile sintactice ale participiului țin atât de natură să verbală, cât și de cea adjectivala. Participiul poate avea următoarele compliniri: Participiul poate exprima părți de propoziție care țin de natură să adjectivala, adică poate fi: În gramaticile limbii franceze se iau în seamă un participiu prezent și unul trecut. Participiul prezent provine din gerunziul latinesc, aceeași formă care este la
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]