450 matches
-
alimentare compulsivă bulimia nervoasă obezitatea. Tulburarea de alimentare compulsivă (Binge eating disorder) Mulți oameni simt uneori că mănâncă mai mult decât ar trebui. În tulburarea de alimentare compulsivă, persoana afectată ingerează frecvent cantități excesive de alimente. Un astfel de episod compulsiv este dublat de sentimentul pierderii controlului asupra propriei alimentații; ulterior episodului, deseori persoana trăiește sentimente de rușine, dezgust, deprimare sau culpă. Datele de până în prezent arată că tratamentele eficiente în cazul tulburării de alimentare compulsivă sunt terapia cognitiv-comportamentală și terapia
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
alimente. Un astfel de episod compulsiv este dublat de sentimentul pierderii controlului asupra propriei alimentații; ulterior episodului, deseori persoana trăiește sentimente de rușine, dezgust, deprimare sau culpă. Datele de până în prezent arată că tratamentele eficiente în cazul tulburării de alimentare compulsivă sunt terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală. Bulimia nervoasă Bulimia nervoasă cuprinde episoade frecvente de alimentare compulsivă, dublate de efortul de a contracara efectul alimentării compulsive. Astfel de încercări includ: voma autoprovocată, înfometarea, exercițiile fizice dure, utilizarea de medicamente (de exemplu
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
episodului, deseori persoana trăiește sentimente de rușine, dezgust, deprimare sau culpă. Datele de până în prezent arată că tratamentele eficiente în cazul tulburării de alimentare compulsivă sunt terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală. Bulimia nervoasă Bulimia nervoasă cuprinde episoade frecvente de alimentare compulsivă, dublate de efortul de a contracara efectul alimentării compulsive. Astfel de încercări includ: voma autoprovocată, înfometarea, exercițiile fizice dure, utilizarea de medicamente (de exemplu, laxative). În prezent, există dovezi care arată că cel mai eficient tratament în bulimia nervoasă este
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
sau culpă. Datele de până în prezent arată că tratamentele eficiente în cazul tulburării de alimentare compulsivă sunt terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală. Bulimia nervoasă Bulimia nervoasă cuprinde episoade frecvente de alimentare compulsivă, dublate de efortul de a contracara efectul alimentării compulsive. Astfel de încercări includ: voma autoprovocată, înfometarea, exercițiile fizice dure, utilizarea de medicamente (de exemplu, laxative). În prezent, există dovezi care arată că cel mai eficient tratament în bulimia nervoasă este terapia cognitiv-comportamentală. De asemenea, unele date sugerează că terapia
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
ar fi de asemenea eficientă în tratamentul acestei tulburări. În bulimia nervoasă, terapia cognitiv-comportamentală pleacă de la un model care accentuează atât importanța factorilor cognitivi, cât și a celor comportamentali în menținerea acestei tulburări. Tratamentul vizează, pe lângă eliminarea comportamentelor de alimentare compulsivă și eliminare, revenirea la patternurile de alimentare normale, corectarea gândurilor și emoțiilor disfuncționale referitoare la semnificația personală a aspectului fizic, precum și limitarea perfecționismului și a gândirii dihotomice (vezi Wilson, G.T., „Cognitive behavioral treatment of bulimia nervosa”, The Clinical Psychologist, 50
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
și a mâinilor sau smulgerea repetată a firelor de păr. Când smulgerea părului se soldează cu pierderea unei cantități însemnate de păr, este vorba de tricotilomanie. Zonele de unde poate fi smuls părul includ scalpul, sprâncenele, genele și zonele pubiene. Smulgerea compulsivă a părului poate surveni pe perioade scurte de timp sau pe perioade mai lungi, dar mai rare. De obicei, această activitate este precedată de tensionare, frecvența episoadelor crescând în perioadele stresante. De regulă, persoanele afectate ascund acest obicei, evitând smulgerea
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Acestea din urmă sunt mai grave atunci când este vorba despre substanțe nocive, deoarece ele aduc un prejudiciu major sănătății. Dependența față de substanțe nocive presupune un stadiu paradoxal în care se împletesc doi factori contradictorii care întrețin această situație: Plăcerea Nevoia compulsivă de consum este produsă de satisfacția dată de plăcerea oferită de produs (care se substituie mediatorilor chimici, adică Qi-ul sănătos care circulă la nivelul celulelor nervoase) și de o altă formă de plăcere, legată de descoperirea unor noi moduri de
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
frecvenței sau cantității prizelor și, prin urmare, întărirea dependenței. Instalarea automatismelor este periculoasă deoarece progresează repede și scapă deseori de sub orice control al conștiinței. Astfel subiectul începe să consume în mod necompulsiv, și nu mai simte dorința care însoțește administrările compulsive. Gestul său se banalizează, iar sentimentul de automutilare care ar putea naște ideea de renunțare totală se diluează încetul cu încetul. Sevrajul Numim „sindrom de sevraj” ansamblul simptomelor provocate de stoparea bruscă a consumului unei substanțe psihotrope. El variază în
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
servește cu oarbă determinare, fiul întregește șirul monomaniilor din roman, replici posibil ironice ale visului lui Ioanide. Situațiile disperate, de criză specifică monomanului, reunesc în cupluri la distanță personajele. Gonzalv Ionescu, un fel de funcționar al științei, bolnav de citare compulsivă, deschide lista. Dezastrul este pentru el omiterea unei surse bibliografice. Pentru Bonifaciu Hagienuș, înstrăinarea bibliotecii lui sacre. Baletul buf este același: accese de panică, alergarea nebună pe străzi. Ectoplasma naratorului invizibil, privilegiatul, demonstrația vie, mizantropică și definitivă a proiecției sale
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
semeni cu mama, simți cum o fatalitate îți închide viața, orice ai face, perspectiva ta este să ajungi ca mama. Dacă te-ai îngrășat din cauza alimentației necon trolate, stresul imaginii care trebuie corectate și vinovăția resimțită te fac să mănânci compulsiv (adică dintr-odată, imperios). În subconștientul colectiv, a fi gras înseamnă a fi robust, chiar sănătos. De aceea, o fată grasă este una rezistentă din punct de vedere fizic, dar adesea colegii ei confundă rezistența fizică cu cea psihologică, supunându
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
în livresc"32 -, cititorul european să manifeste atâta entuziasm pentru românul ce venea din continentul nou, capabil de experimente că Șotronul sau Casă Verde -, dar care, în același timp, nu renunță la pasiune și farmec. Se citeau cu nesaț, aproape compulsiv, povestirile lui Borges sau ale lui Cortázar, O sută de ani de singurătate, Conversație la Catedrala sau Secolul Luminilor, ca să citam doar câteva din operele de referință ale vremii 33. Scriitorii boom-ului se dedică temelor istorice, cu precădere apărând
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Mantale omenești... ranițe... câțiva răniți, câteva cadavre..."50 Și participarea, ca voluntar în război, a lui Gheorghidiu are o semnificație oedipiană. Tensiunile tot mai agresive în relația de cuplu, cauzate de repudierea maternă, îl transformă pe erou într-un tip compulsiv, iar nevroza se manifestă prin teama de a nu săvârși un gest violent cu fatale consecințe. În repetate rânduri, Ștefan e hotărât să-și ucidă soția. Ca într-un act de defulare, războiul, cu toate atrocitățile sale, joacă un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
clar concentrată și focalizată, alteori, Însă, nu. Supararea și enervarea lor scapă controlului, fiind nevoie de o minimală acțiune stimulativă iritativă. Explicația unei asemenea conduite vizează, În principal, propriile experiențe trăite În perioadele copilăriei timpurii. Tipul II: părinții sunt rigizi, compulsivi, reci afectiv și, dupa modul În care procedează În interacțiunea cu copiii, pledează mai mult pentru propriile lor drepturi. Ei resping copilul și sunt preocupați mai mult pe propria lor placere. Tipul III: părinții sunt persoane pasive și dependente. Ei
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
la Început de tentație sexuală. Apoi Începe să-și dea seama că cunoașterea nu este hărăzită calmării, ci dimpotrivă cu cît neurocortexul ei va fi privat de afectivitatea răspunsului cu atît emoția sa se va accentua, pînă va deveni obsesie compulsivă. Eroina știe că acum ea devine friabilă și Marian Constandache din această cauză Își amînă fiorul de receptare și odată cu el si nivelul de simpatie. Ea rămîne acum Într-un teritoriu pe care-l poate stăpîni În voie, prin cabrarea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
ea este străină sau Încearcă sa devină rece, neplăcută, lucidă, aspră, exotică. Începe să nu-și mai mielinizeze emoțiile cînd vede că Astrul Îi intră În vibrațiile produse de ea, consubstanțiază cu apelurile ei. Și atunci ca la veritabilii nevrotici compulsivi ea se detașează de obiectul dorit, rîvnit, stîrnit și Își spune: locul meu acum nu mai este printre voi ci În afară. Este programul ideatic al marilor isterice, este conductul psihic al frigidelor care se mulțumesc cu amînarea emoției sau
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
făcută, corpusul de lucru. În articolul sus-menționat, autorul Semanticii interpretative explică modul în care se manifestă intertextualitatea: Fie că este vorba despre contextualizare sau recontextualizare, în orice caz, practica apropierii unor texte generează sens, de o manieră inevitabilă, dacă nu compulsivă, în virtutea principiului contextualității: două semne sau două fragmente ale aceluiași text, puse alături, își oferă elemente de semnificație (seme) reciproc. Principiul contextualității fundamentează principiul intertextualității: două fragmente din texte diferite, indiferent cât de reduse ar fi, ca dimensiune, selectează reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
capăt. Totuși, plăcerile incertitudinii pot deveni periculoase: după cum indică și numele, dopamina este o moleculă care poate da dependență și s-ar putea deci să devenim „dependenți de incertitudine”. Asta se întâmplă mai ales persoanelor care trăiesc incertitudinea de manieră compulsivă, în speță jucătorii la ruletă în cazinou care, conform unor studii recente, caută plăcerea angoasei în fața bilei care se învârte la nesfârșit pe ruletă, neștiind dacă ea va arăta un număr câștigător sau nu. Creierul fiindu-le irigat de dopamină
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
la telespectatoare): mai întâi imaginile manechinelor foarte slabe le provoacă femeilor sentimente negative de inferioritate și de devalorizare. În a doua fază, nevoia de a se simți mai bine va duce la o pierdere a controlului alimentar și la elanuri compulsive spre mâncare, mai ales dulciuri. Cei doi stimuli (siluetă și ciocolată) se potrivesc destul de bine în această complementaritate a mecanismelor psihologice. Să începem prin a aborda primul aspect a acestei mișcări de balans, adică emoțiile negative provocate de idealul de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care apar tinere cu fizic fuziform. Logica acestor imagini face apel la dinamica psihologică a telespectatorului care va încerca să-și ridice moralul mâncând după ce a constatat că nu este la fel de slab ca manechinele de la televizor. Problema este că alimentația compulsivă ne îndepărtează și mai mult de idealul care apare în mass-media. Idealul provoacă și mai multă frustrare și tot așa, ca într-un cerc vicios. Bărbații și idealurile de siluetă Un detaliu interesant este că nu numai femeile sunt victimele
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
S-ar putea la fel de bine ca într-un astfel de caz să dorească să-și cumpere articole de lux, semnul unui statut social ridicat, fie că este vorba despre ceasuri, mașini sau televizoare cu ecran plat. Multe studii consacrate cumpărăturilor compulsive arată că cumpărarea de produse de lux sunt adesea destinate creșterii stimei de sine care a suferit din diverse motive. A te simți devalorizat din cauza unui corp insuficient de musculos ar putea conduce la o creștere a stimei de sine
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
concura, acestea se consolidează reciproc, prima provocând frustrarea, iar a doua aducând consolarea la această frustrare. Cuplul acesta are atâtea în comun, încât noi trăim într-o lume obsedată în același timp de slăbire și de atracția spre o alimentație compulsivă. Un bilet câștigător pentru consumerism, dar nu neapărat și pentru echilibrul psihic al cetățenilor. Pentru mai multe informații Agliata, D., Tantleff-Dunn, S. (2004), „The impact of media exposure on males’ body image”, Journal of Social and Clinical Psychology, vol. 23
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
relația acestora cu prezentatorul: persoana care prezenta emisiunea le era simpatică? Aveau impresia că această persoană le este apropiată, că le cunoștea gusturile și dorințele? etc. Psihologii au constata astfel că persoanele care cedează mai des unei tendințe de comportament compulsiv într-o emisiune de teleshopping, sunt într-o relație de tip afectiv cu prezentatorul. Actul de a cumpăra este dictat de o emoție și de o apropiere, este un mod de a se apropia de prezentator și de a-i
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pornire spontană. Astfel de impulsuri se pot manifesta față de orice obiect: un prezentator care ne enervează, sau, dimpotrivă, un nou format de emisiune care ne place dintr-un motiv necunoscut (culoarea, sunetul?), o voce care ne vrăjește... Uneori simțim porniri compulsive: să mâncăm ceva uitându-ne la un film de groază. Dintr-odată, avem lângă noi un pachet de biscuiți și deja băgăm mâna în pungă în mod compulsiv, ca pentru a însoți frenezia imaginilor printr-o bulimie alimentară. Alte dăți
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
motiv necunoscut (culoarea, sunetul?), o voce care ne vrăjește... Uneori simțim porniri compulsive: să mâncăm ceva uitându-ne la un film de groază. Dintr-odată, avem lângă noi un pachet de biscuiți și deja băgăm mâna în pungă în mod compulsiv, ca pentru a însoți frenezia imaginilor printr-o bulimie alimentară. Alte dăți nu ne putem abține să ne împărtășim entuziasmul cu prietenii, cu colegii.. și ne dăm seama că entuziasmul acesta nu ne stă în fire. Eram convinși că emisiunea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
își sugrumă agentul de pază în „Tăcerea mieilor”: aceste gesturi par aproape obișnuite, într-atât încât uităm cât ne influențează televiziunea pentru a ne face să mâncăm, și nu întotdeauna mâncare sănătoasă. Uneori actul de a mânca în fața televizorului devine compulsiv. Totul se întâmplă ca și cum ar fi absolut necesar ca privitul anumitor filme să fie însoțit de un gest automat al umplerii burții. Cum poate fi explicată această tendință? Studii în psihologie și fiziologie arată că situațiile care provoacă stres (de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]