1,551 matches
-
prospecțiile ce se conturează în prezent, ca fiind determinante în civilizația post-industrială ce ne-așteaptă. Fiți, rogu-vă, atenți cum sună avertismentele de Casandră ale celor ce întrevăd clar orizontul postmodernității tehnico-științifice: anularea contacului interuman direct prin excesul de viteză comunicațională, distrugerea viitorului afectiv, dislocarea demografică în spațiul cosmic, virusarea chimică și cibernetică a mediului înconjurător, într-un cuvînt, dar ce cuvînt!: globalizare, jurisdicție cibernetică și clonare agro-zoologică (mai ales în direcția creșterii rolului G.M.F.-ului Genetically Modified Food). După scenariile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
diversității codurilor utilizate (sunet, cuvânt, gest, imagine, cinetică, poziție etc.) și acceptării multicanalității comunicării (auditiv, vizual, tactil, olfactiv etc.). din perspectiva acestei realități, devine tot mai evident faptul că, și în situație didactică, comportamentul interlocutorilor, în ansamblul său, are valoare comunicațională; d) Comunicarea, ca formă de interacțiune, presupune câțtigarea și activarea competenței comunicaționale, care este deopotrivă aptitudinală și dobândită. Absența acesteia sau prezența ei defectuoasă explică, de cele mai multe ori, eșecul sau dificultățile pe care profesori, foarte bine pregătiți în domeniul specialității
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
multicanalității comunicării (auditiv, vizual, tactil, olfactiv etc.). din perspectiva acestei realități, devine tot mai evident faptul că, și în situație didactică, comportamentul interlocutorilor, în ansamblul său, are valoare comunicațională; d) Comunicarea, ca formă de interacțiune, presupune câțtigarea și activarea competenței comunicaționale, care este deopotrivă aptitudinală și dobândită. Absența acesteia sau prezența ei defectuoasă explică, de cele mai multe ori, eșecul sau dificultățile pe care profesori, foarte bine pregătiți în domeniul specialității lor, le au sistematic în munca cu generații și generații de elevi
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
educative, cadrul acesteia, circuite de comunicare în clasă, raportul relație educativă - relație de comunicare, blocaje ale comunicării educative, randamentul comunicării didactice etc. 1.1.3. Caracteristici ale comunicării didactice Fără a fi exclusive - ele se regăsesc și în alte contexte comunicaționale (medical, religios, comercial, diplomatic etc.) -, o serie de aspecte pot fi considerate, mai ales prin frecvența prezenței lor, elemente de specificitate ale comunicării didactice. a) Dimensiunea explicativă a discursului didactic este pronunțată, deoarece el vizează, prioritar, înțelegerea celor transmise. O
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
care se realizează coincidența contrariilor. Numai că atunci cînd triumfă coincidența contrariilor principiul identității se prăbușeșete. Totul se leagă. Rezultat: interpretarea este infinită [...] Gîndirea hermetică transformă teatrul lumii într-un fenomen lingvistic și, în paralel, îi retrage limbajului orice forță comunicațională"24. Există, în toate aceste aprecieri, o confuzie gravă: coincidența contrariilor nu presupune abandonarea axiomei identității și a axiomei non-contradicției, ci doar abandonarea principiului terțului exclus, care trebuie să fie înlocuit prin axioma terțului inclus. Non-contradicția și identitatea nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Telefonul fără fir Transformă în oameni Țăranul e pe câmp Unde s-a oprit roata? Ursul păcălit de vulpe Vapoare etc. 6.3.16. Jocul de rol Jocul de rol reprezintă metoda didactică ce constă în plasarea subiecților în ipostaze comunicaționale, acționale, operaționale diferite de la o activitate la alta, în vederea dezvoltării capacității de relaționare cu ceilalți, de empatizare cu aceștia, de adaptare a propriului comportament (cu toate nuanțele pe care acesta le implică, nu doar în planul limbajului) la valențele (inter
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
2001: 62. 19 Lohisse 2001: 63. Aceeași direcție a analizei și interpretării procesului comunicativ este reflectată și în opinia lui Daniel Bougnoux (1998: 9), care subliniază faptul că, în general, comunicarea ,,pare să implice o acțiune asupra spiritului persoanelor: acțiunea comunicațională nu pune în relație subiectul și obiectul (cuplu tehnic), ci subiectul cu subiectul (cuplu pragmatic). Omul acționează asupra (reprezentărilor) omului prin intermediul semnelor." [trad. ns.]. 20 Accent pus pe dimensiunea interpersonală și interacțională a comunicării în Cerghit 2002: 47-49. 21 Mattelart
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
este de 50% 50%; situația critică (de blocaj) în care domină zgomotul, factorii perturbatori (Golu 2002: 490-491). 24 Pentru valoarea limbajului ca mijloc de transmitere a informațiilor într-un sistem educațional logocentric pentru avantajele și dezavantajele acestui tip de sistem (comunicațional tradițional), vezi Cerghit 2002: 39. 25 Perspectivă subliniată, cu trimitere și către componenta interacțională a procesului (în accepțiunea de față cu delimitări realizate astfel doar la nivelul teoretic, al interpretării, realitatea fiind unitară), și în opinia conform căreia comunicarea didactică
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Adultul de mâine Își va aminti cu emoție de prima declarație de dragoste făcută către cineva necunoscut (eventual, Într-o altă limbă!), pe care nu-l va Întâlni, poate, niciodată. Noile sisteme de conectare și de comunicare pot accelera capacitățile comunicaționale, imaginative sau inventive, dar le și pot Încetini sau stopa dacă nu sunt utilizate În chip judicios și, mai ales, dacă sunt utilizate În mod univoc. Instrumentul este cu atât mai bun cu cât el face ca elevul să treacă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
care suportă acest proces, prin prelungiri firești a ceea ce deja a Început, a prins contur, a devenit real. Căci, dacă realitate nu e, nici virtualitatea nu poate să apară! 11.5. Revigorarea discursului religios Suntem contemporanii unor reconfigurări ale universului comunicațional În care mesajele de tot felul se confruntă, se Întretaie, se stimulează sau se anihilează reciproc. Într-un astfel de peisaj, ne Întrebăm cum trebuie să arate comunicarea religioasă, cum trebuie construit „mesajul” Domnului, cum trebuie discutat În jurul faptului religios
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ziare, la radio și televiziune, postate pe site-uri mai mult sau mai puțin specializate sunt alte prezențe ale acestei discursivități. Cărțile și tratatele de teologie sau care au În vedere religiile din perspective diverse sunt alte „etaje” ale universului comunicațional de factură religioasă. Pe de altă parte, putem identifica mai multe variante ale limbajului religios (limbajul textelor sacre, cel liturgic, al rugăciunii, al predicii, limbajul savant al comentariilor etc.), ce prezintă afinități cu alte tipuri de limbaj (poetic, filosofic, științific
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
structurilor argumentative desfășurate, a expresiei și frazării, a coerenței și profunzimii explicative. Ne-ntrebăm dacă nu ar fi nimerit să se creioneze o strategie de reînnoire discursivă, de articulare, corelare și completare a acestor registre, de dimensionare a unor politici comunicaționale mai inteligente la nivelul eparhiilor sau al Întregii noastre Biserici. Fiecare fapt existent (iar religia este unul dintre cele mai profunde) secretează un discurs, este Înconjurat de o „aură” retorică ce Îi specifică importanța și Îi conturează valoarea. Important este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
18 ani) realizau situația delicată și chinul profesorului În a se face „Înțeles”. E greu să educi „pe ascuns”. Nu toți elevii, prin calitățile lor intelectuale, sunt receptivi și sunt capabili să Înțeleagă mesajul subliminal. Și totuși, se instituiau legături comunicaționale. Comunicarea prin omisiune, tăceri și jonglerii semiotice genera comuniune fără să-ți dai seama. Fără să forțezi, chiar; fără să atragi atenția. Aceasta se simțea În aer. Terminai lecția mergând În cancelarie aproape mulțumit. În cancelarie, pe o tablă neagră
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sociologilor din România, după o lansare entuziastă, are o activitate la nivelul minim de „subzistență”. Simptomul îngrijorător este participarea. Comparativ cu participarea la primul congres din 1991, la ultimul congres, deși important ca reprezentare zonală, a fost modestă. b. Coagularea comunicațională. Lectura publicațiilor interne este extrem de scăzută. Dacă am analiza bibliografiile utilizate în publicațiile românești, am constata cu ușurință că trimiterile bibliografice românești sunt marginale. Nu cred că doar calitatea ei este explicația, ci și o anumită dependență excesivă de „modele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
constata cu ușurință că trimiterile bibliografice românești sunt marginale. Nu cred că doar calitatea ei este explicația, ci și o anumită dependență excesivă de „modele sociologice” din Occident. Nu ne luăm în serios, nici pozitiv, prin valorificare, nici critic. Izolarea comunicațională a sociologilor este îngrijorător accentuată. Comunitatea sociologilor români este vital fundată pe comunicarea profesională, iar aceasta este dramatic scăzută. Literatura noastră dă impresia de monologuri ale surzilor. Nu avem discuții publice pe problemele esențiale ale societății românești, dar și ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violență și percepția asupra ei în cazul desenelor animate și al filmelor. Pentru această problemă o abordare pertinentă ar fi cea din perspectiva teoriilor despre comunicare, în speță teoria situațională sau contextuală a comunicării. Conform acesteia, așteptările destinatarului și arhiva comunicațională pe care o posedă sunt în măsură să contribuie la construcția conținutului comunicat. Astfel, la vârste mici, copilul pătrunde în „logica poveștii”, duce ficțiunea în spațiul fantasticului, cu care este familiarizat din basme, și „suportă” violența în această logică. Pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de sensibili sunt la preț? Ce mărci preferă și ce mărci resping? Cum sunt reprezentate mărcile în mintea consumatorilor? etc. Răspunsurile la aceste întrebări stau la baza unor decizii care se numesc segmentarea consumatorilor, poziționarea mărcii, politica de produs, strategia comunicațională, politica de preț etc. Spre deosebire de tratatele convenționale de cercetare care pornesc de la metodologie și ajung eventual la aplicații practice, în lucrarea lui Petre Datculescu practica este punctul de plecare și punctul de sosire al analizei. Lucrarea pornește de la probleme sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
riturile implică atribute precum caracterul convențional (codat social, stereotip, repetitiv) sau funcția de comunicare, aceasta nu Înseamnă că orice comportament care Întrunește asemenea atribute devine, automat, ritual. În acest sens, două observații mi se par pertinente. Referindu-se la dimensiunea comunicațională, R. Rappaport (1999, pp. 52-53) atrage atenția asupra faptului că, deși orice manifestare socială are o funcție generică de comunicare, mesajele transmise de aceste manifestări nu sunt Întotdeauna și În mod necesar identice. Astfel, riturile complexe transmit informații despre Întregul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
accelerat de modernizare și eficientizare din punct de vedere tehnologic și organizațional pe care firma l-a parcurs în istoria sa recentă. Redefinirea misiunii și a valorilor organizaționale, precum și lansarea unui nou slogan caută să susțină din punct de vedere comunicațional nivelul de dezvoltare atins de companie și să sublinieze potențialul excelent de consolidare a poziției deținute în topul industriei farmaceutice românești. Figura III.7 Noul logo corporatist comunică la nivel vizual domeniul de activitate - sănătatea - și transmite determinarea de a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
scopul vindecării sale. 4.Obligația pentru bolnav de a cere ajutor competent pentru vindecare. 5.2. Comunicarea medic-pacient Întâlnirea dintre medic și pacient este o formă de contact uman și, totodată, o variantă de comunicare interumană; se stabilește un “sistem comunicațional medic-pacient” (I. Oprescu, 1975), care poate fi studiat prin metode lingvistice, psiholingvistice, sociolingvistice, semiotice, etc. - pe scurt, prin metode de antropologie cultural-lingvistică. Contactul medic-pacient este rareori căutat ca un scop în sine, ca o nevoie de contact interuman (la diferite
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ideal” (care nu există!). (Bolnavii care nu pot comunica direct cu medicul, sau comunică cu dificultate, sunt copiii, oamenii cu handicap și cei care nu cunosc limba medicului). Se pot descrie cel puțin două categorii de medici: - cei „fără vocație” comunicațională (medicul ursuz, cel nervos, cel distant, cel ironic); - cei „cu vocație” comunicațională (medicul permanent jovial, cel flegmatic, cel îndatoritor, cel bonom). Comunicarea deficientă se datorează punerii în relație a unor tipuri de medici și de pacienți neconcordante, necomplementare, disjuncte. Într-
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sau comunică cu dificultate, sunt copiii, oamenii cu handicap și cei care nu cunosc limba medicului). Se pot descrie cel puțin două categorii de medici: - cei „fără vocație” comunicațională (medicul ursuz, cel nervos, cel distant, cel ironic); - cei „cu vocație” comunicațională (medicul permanent jovial, cel flegmatic, cel îndatoritor, cel bonom). Comunicarea deficientă se datorează punerii în relație a unor tipuri de medici și de pacienți neconcordante, necomplementare, disjuncte. Într-o ordine de idei apropiată adăugăm, că tipuri extreme de interpretare, pe
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ficțional e mai complicată decît cea în care este inclus un text non-fictiv"415. În decursul analizei, această realizare importantă precedă aparent ceva din fundal. Situația narativă din Tristan este, în primul rînd, împotriva modelelor narative ce derivă din situațiile comunicaționale non-fictive. Astfel nu este surprinzător faptul că rezultatul analizei echivalează cu o serie din "corecturile textului lui Mann"416. Acest caz este fundamental pentru "situația comunicativă" dintre lingvistică și critica literară, care devine din ce în ce mai importantă. Prin urmare, va fi tratată
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Erzählers in der Epik, Darmstadt, 1965, 26. 64 Pe de altă parte, așezarea cititorului în centrul discuției de către C. Kahrmann, G. Reiß și M. Schluchter în Erzähltextanalyse. Eine Einführung in Grundlagen und Verfahren, vol.1, Königsstein/Ts., 1981, subliniază aspectul comunicațional. 65 Stanislaw Eile schițează posibile conexiuni ideologice între alegerea uneia dintre situațiile narative descrise aici și viziunea autorului asupra lumii în "The Novel as an Expression of the Writer's Vision of the World" ("Romanul ca expresie a viziunii autorului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
63-84. 214 Vezi Booth, Rhetoric, 158 et passim. 215 Lockemann, "Zur Lage der Erzählforscung", 81. 216 Conceptul de creditabilitate folosit aici este parțial echivalent cu ideea lui Günter Waldmann despre "a-da-crezare-(spuselor)-cuiva", ca element de bază al oricărui proces comunicațional. Waldmann stabilește cîte o variantă pentru fiecare dintre cele trei situații narative. Vezi Günter Waldmann Kommunikationsästhetik. Die Ideologie der Erzählform, München, 1976, 185-197. 217 Thomas Mann, Die Bekenntnisse des Hochstaplers Felix Krull r. Mărturisirile escrocului Felix Krull, trad. de C.
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]