20,391 matches
-
Orwell. Adică: "Am reușit o mare victorie". Mi-e frică să nu pierdem ceea ce am câștigat de-a lungul secolelor, libertatea și democrația. Să nu aruncăm, cum se spune, odată cu apa din găleată și peștii care sunt în ea. "Decesul comunismului" și receptarea lui Cioran în SUA Știm că Mircea Eliade, Eugen Ionescu și Emil Cioran, această trinitate de aur a modernismului românesc din exil, și-au petrecut o importantă parte din viață în România. Foarte târziu însă a apărut în
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
scriitorului, ca să fie publicate jurnalele, scrisorile, manuscrisele, toate documentele revelatoare în ceea ce privește viața sa interioară. Numai atunci am putut scrie despre perioada pe care Cioran a vrut să o lase îngropată sub nisipul timpului. Al doilea eveniment semnificativ a fost "moartea comunismului". Atunci cărțile sale au fost reeditate. Dar și mai important este faptul că în Vest, în timpul războiului rece, aveam o poveste propagandistă, gata-făcută, care ne servea când ne imaginam cazul cuiva fugit din Europa de Est. Ne mândream că știm cum se
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
conținut, ci să recuperăm un sentiment al terorii pe care românii l-au cam dat ui-tării. Nu e nevoie de informații de tip "secret de stat" pentru readucerea în prim plan a unei stări cu totul specifice intelectualului român sub comunism: "Lipsesc actele de acuzare propriu-zise, rapoartele incriminatorii, concluziile fatale. Poți să ai imaginea unei case și printr-o ușă întredeschisă". Stelian Tănase ne propune să citim pînă și dosarele ca pe niște ficțiuni, cînd la noi încă se citesc jurnale
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
pretins ideal umanist. Mediul descris de autoare cu o fervoare aparent rece care-i îngăduie lucrătura în amănunt, o acuratețe nu doar psihologică, ci și "sociologică", este al unei zone plurietnice a Transilvaniei, a cărei notă specifică o dau sașii. Comunismul a lovit-o cu o particulară violență, date fiind trăsăturile central-europene pe care le ilustra, inacceptabile pentru barbaria "antiburgheză" a uzurpatorilor. Paparuda constituie simbolul derizoriu-terifiant al lumii "noi", totalitare, al unei lumi în care se întîlneau superstiția ridicată la scara
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
înțeleg contextul politic și cultural în care voiam să acționez. Sentimentul meu de nesiguranță a ajuns la paroxism cînd un profesor de istorie, devenit, ca mulți alți colegi de-ai mei, politician, mi-a declarat solemn că acum, după căderea comunismului, a venit vremea să se rectifice "acordurile infame" de la Trianon, din 1920, prin care Ungaria cedase însemnate teritorii Austriei, Iugoslaviei și României. De pe acum mă obișnuisem să-mi exprim indignarea, așa că i-am mărturisit istoricului devenit politician cît de absurde
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
Alex. Ștefănescu Credeam că odată cu prăbușirea comunismului va ieși din circulație expresia "o carte cu probleme", care i-a exasperat - și obsedat - pe scriitori decenii la rând. "O carte cu probleme" era, înainte de 1989, o carte incomodă sau chiar periculoasă din punctul de vedere al poliției politice
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
istovitoare privind operarea unor modificări, tratative soldate invariabil cu mutilarea textului sau cu aneantizarea lui, prin retragerea, într-un moment de demnitate, a manuscrisului. Odioasa expresie, care ar fi meritat să-și găsească locul, printre instrumentele de tortură, în muzeul comunismului de la Sighet, a fost repusă în circulație la data de 5 februarie 2002, la doisprezece ani și două luni de la căderea comunismului, de către Ion Bogdan Lefter, prin intermediul revistei Observator cultural. Chiar pe prima pagină a acestei reviste stă scris cu
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
a manuscrisului. Odioasa expresie, care ar fi meritat să-și găsească locul, printre instrumentele de tortură, în muzeul comunismului de la Sighet, a fost repusă în circulație la data de 5 februarie 2002, la doisprezece ani și două luni de la căderea comunismului, de către Ion Bogdan Lefter, prin intermediul revistei Observator cultural. Chiar pe prima pagină a acestei reviste stă scris cu litere mari: "O CARTE CU PROBLEME: OMUL RECENT". Este vorba, bineînțeles, de Omul recent de H.-R. Patapievici, amplu eseu filosofic publicat
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
și propagată cu fervoare de autori care nu sunt și nu vor putea fi niciodată de clasa lui. H.-R. Patapievici are o vastă cultură filosofică, științifică și literară, pe care a început să și-o facă încă din timpul comunismului cu o încredere absurdă în viitor, încredere care până la urmă s-a dovedit mai realistă decât scepticismul altora. Această cultură, gândită și regândită critic, asumată, este mobilizată într-un mod original în fiecare întreprindere filosofică proprie, mărind până la un nivel
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
cartea lui Patapievici e faptul că vorbește despre Dumnezeu. Pentru mine este stupefiant. Pare subînțeles, pentru o anumită categorie de intelectuali, că a vorbi astăzi despre Dumnezeu e o formă de subdezvoltare mentală, de primitivism... Aceeași reținere era și în comunism, cine vorbea de Dumnezeu era periculos, "mistic" etc. E foarte curioasă această întîlnire neașteptată între ateismul militant de dinainte de 1989 și ateismul luminat care se practică azi. Firește, fiecare e liber, mai mult, aș spune chiar că e obligat să
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
democratizare." Există cel puțin încă o carte despre raporturile ortodoxiei cu națiunea - în procesul ei de formare, studiul lui Keith Hitchins despre Andrei Șaguna și românii din Transilvania 1846-1873, iar subiectul cooperării bisericii cu dictatura revine în orice istorie a comunismului românesc - inclusiv în cele ale lui Dennis Deletant - oprindu-se mai ales asupra lipsei de reacție a înaltului cler față de dărîmarea bisericilor din București și distrugerea sistemului de mănăstiri (transformarea lor în cooperative meșteșugărești, impunerea unor condiții de vîrstă, sex
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
BOR, în schimbul tăcerii față de abuzuri ea a căpătat o poziție de preeminență raportat la celelalte culte legale, ceea ce în ochii conducătorilor bisericești repara dezechilibrele Constituției din 1923 (care acorda statut de biserică națională cultului greco-catolic). Anticapitalismul și antioccidentalismul promovate de comunism se suprapuneau extrem de bine peste antivaticanismul tradițional al Bisericii Ortodoxe Române, foarte intolerantă față de alte forme de creștinism, iar abrogarea unilaterală în 1948 a Concordatului privitor la uniați și înglobarea acestei biserici în cea ortodoxă nu putea decît să convină
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
a trăit la vîrsta fanatismelor revoluționare, nu poate fi utilizată fără consultarea în paralel a mult mai multor surse. Ambiguitatea abordării duce la o mare pierdere pentru cei interesați de istoria noastră recentă, lucrarea făcînd practic o incursiune în evoluția comunismului românesc, de la origini și pînă la momentele Revoluției din 1989 - iar cel care-o prilejuiește i-a cunoscut pe viitorii dictatori pe cînd aspirau numai la putere. Pavel Câmpeanu, Ceaușescu: anii numărătorii inverse, Iași, Polirom, 2002, 312 pag., f.p. Dennis
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
relații dintre patriarhul Iustinian Marina și Gheorghiu-Dej (cel dintîi îl adăpostise pe viitorul dictator în modesta sa parohie din județul Galați, spune Pavel Câmpeanu)- e vorba despre elemente de mică importanță, dar care doar puse laolaltă dau imaginea autentică a comunismului românesc, la fel cum se întîmplă cu istoria asimilării uniaților - la Gillet există o foarte coerentă expunere a rațiunii pentru care Biserica Ortodoxă Română se opune Concordatului cu Vaticanul, însă Deletant este cel care se ocupă de formele propriu-zise ale
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
învinși. Și atunci, cu statura sa impozantă și cu o voce care trăda o voință puternică, profesorul ne-a spus: ,,cum puteți vorbi astfel? Noi suntem învingătorii! Dacă în 1949 cineva ar fi crezut că după patruzeci de ani de comunism noi vom mai putea discuta la Iași despre Eminescu și Creangă, ar fi fost socotit nebun! Noi suntem învingătorii, căci, iată, am reușit să salvăm cultura''. Admirabile vorbe demonstrând forța spiritului. Dumnezeu să-l odihnească pe profesor!
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
antipodul celei preconizate de Marx, bizuită pe "iluminare". Intervine, în baza stabilirii ilogismului, o tehnică temerară a reabilitării valorilor, a reumanizării. Cu cît o împrejurare ni se înfățișează mai irațională, mai "scandaloasă", cu atît apare mai improbabilă supraviețuirea ei: "În comunism,/ omului i se spune mereu:/ "Taci din gură!"./ În democrație,/ i se repetă zilnic: "Vorbește,/ fiindcă oricum/ nu ne interesează ce spui!"" (Diferența dintre comunism și democrație). Sau: "Isus nu știa/ să răspundă/ la toate întrebările/ care i se puneau
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
ni se înfățișează mai irațională, mai "scandaloasă", cu atît apare mai improbabilă supraviețuirea ei: "În comunism,/ omului i se spune mereu:/ "Taci din gură!"./ În democrație,/ i se repetă zilnic: "Vorbește,/ fiindcă oricum/ nu ne interesează ce spui!"" (Diferența dintre comunism și democrație). Sau: "Isus nu știa/ să răspundă/ la toate întrebările/ care i se puneau/ și îl invoca deseori/ pe Dumnezeu./ Toți politicienii/ au vorbit deja cu Dumnezeu" (Diferența dintre Isus și politicieni). Sau: "Democrația/ e acel miraculos sistem/ unde
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
cuvîntului, atît de scump plătită în Decembrie 1989, a permis o adevărată explozie de pornografie, nu doar prin revistele "de specialitate", ci și în proza unor autori care nu aveau altă șansă de a atrage atenția; muzica tinerilor, oropsită sub comunism, a cunoscut valuri succesive de subcultură, culminînd cu penibilele "manele"; filme de proastă calitate au invadat micile și marile ecrane, făcîndu-ne, vorba cuiva, să ne fie dor de un film sovietic (Tarkovski, Mihalkov), polonez (Wajda) sau chiar românesc (Daneliuc, Pița
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
tovarăși cu funcții înalte pe vremea lui Ceaușescu au fost primii care, după decembrie 1989, au folosit pîrghiile corupției pentru a deveni multimilionari pe vremea cînd cu o sută de lei se puteau cumpăra douăzeci de pîini în România. Procesul comunismului nu mai interesează pe nimeni, dar un proces moral al corupției, începînd de pe vremea cînd faimosul Ștefănescu, milionarul afacerilor cu vinuri, a fost executat ca să nu vorbească, ar oferi nume și rezultate isntructive. Observațiile mele personale mă fac să afirm
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
înclină spre cea din urmă. De ce literaturile Europei de Sud-Est (și includ aici și literatura română) sunt cunoscute într-o măsură atât de mică în lumea culturală greacă, chiar dacă s-a scurs deja mai bine de un deceniu de la căderea comunismului în această regiune ? Constat că în ultimii ani au început să fie traduse în limba greacă opere ale scriitorilor din Europa de Sud-Est. întârzierea și pătrunderea mai limitată a literaturii acestor țări la noi se datorează faptului că în Grecia
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
prin rădăcina iugoslavă a acestui român dintr-o țară vecină, rădăcină ce a acumulat, pe lîngă energiile specifice, și pe cele europene, într-un grad diferit de ceea ce s-a petrecut în țara noastră, dată fiind natura relativ liberală a comunismului lui Tito. Pluriculturalitatea constituie o premisă, pentru a zice așa, nativă a producției în cauză. Cu îndreptățire observă Gheorghe Crăciun, în prefața volumului Scriptor, ce alcătuiește obiectul prezentei cronici, că "există în natura poetică a lui Ioan Flora o evidentă
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
atunci începea decăderea sufletească, și ambele părți încetau să se mai deosebească prin ceva una de cealaltă. Să rămâi tu însuți? Însă atunci începe distrugerea fizică. Oare nu se resimte aceeași problemă și în încercările societății occidentale de a stăvili comunismul și terorismul intern? Bunica mea, necunoscând probabil generalizarea acestor fenomene, se rușina să meargă la bucătărie, atunci când vecinii puneau acolo la uscat cearșafurile furate de la ea. Tot așa dispărea vesela, uitată imprudent. Din fericire, pesemne datorită condescendenței noastre, nu s-
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
una din săli, au adus în mod solemn drapelul și fiecare dintre noi a trebuit să depună jurământul sub drapel: "Eu, tânăr pionier, jur solemn în fața tovarășilor mei că voi apăra cu fermitate cauza lui Lenin și Stalin, pentru victoria comunismului" și așa mai departe. Apoi fiecăruia dintre noi i-a fost legată la gât cravata roșie, au bătut tobele, au răsunat trompetele și organizatorul ceremoniei, stând lângă drapel, a rostit: "Tineri pionieri! La luptă pentru cauza lui Lenin și Stalin
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
-i fac morală colegului de clasă învinuit. Am început cu obișnuitele și plictisitoarele mustrări formale, spuneam că el ne face de rușine pe noi, pe toți, că trebuie să se corijeze pentru a ajuta prin aceasta țării întregi să edifice comunismul, când, brusc, mi-a venit în minte o idee surprinzătoare: numele acestui băiat era Ulianov, ca al lui Lenin, și am început să-i spun că face de rușine numele conducătorului, că, având un asemenea nume, este obligat să învețe
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
mă tem, domnule Alex. Ștefănescu, că degradarea valorilor e mai gravă decât dispariția lor. Când pierzi niște valori, păstrezi amintirea lor, pe care chiar o idealizezi. Gândiți-vă cum s-a înfrumusețat în memoria românilor România interbelică în deceniile de comunism. Când valorile se urâțesc, se degradează, te înveți cu ele astfel. “Anormalitatea” devine “normală”. Ca să rezum. Vă închipuiți că-mi place să trec drept un maniac al negației? Vă închipuiți că ador să am o reputație antipatică de individ cu
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]