815 matches
-
în Vest, iar reformele pe care le-au introdus s-au realizat cu mai multă brutalitate ca până atunci. Proiectul comunist românesc are aceleași elemente structurale și proiecte ca și tranzițiile care l-au precedat. O nouă tranziție politică, cea comunistă, se declanșează în 1947, urmată, începând din 1948, de o tranziție socială și economică. Impusă prin dominația politică și militară sovietică, revoluția comunistă a inaugurat dictatura Partidului Comunist, a reorientat - în relațiile internaționale - statul român dinspre Vest spre Est și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
elimină conflictele sociale, ci pentru că are capacitatea să le recunoască și să limiteze efectele negative ale desfășurării lor. Restructurarea socială a făcut ca prosperitatea să fie distribuită în România de-a lungul unei scale sociale mult mai complicate decât cea comunistă și, inclusiv, cele anterioare comunismului. Ca orice societate din istorie, și cea postcomunistă distribuie bunuri, servicii, prestigiu și putere, în mod inegal. Și, ca în orice societate, și în cea românească postcomunistă apar conflicte sociale solid întemeiate pe inegalitățile de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
În realitate, nu este nimic rău în „mentalitățile” populației, ci avem de a face cu procesul normal de adaptare a comportamentului populației la „structurile cotidianului” rămase perene. Căci, pentru un salariat care a trecut prin cele două revoluții contradictorii - cea comunistă din 1947 și cea anticomunistă din 1989 -, viața cotidiană s-a modificat destul de puțin. Noi am discutat aici despre modificări ale sistemelor de distribuție, despre funcțiile diferite ale piețelor, despre relațiile dintre componentele economiei. Toate aceste lucruri, importante în societate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
simplul motiv că erau construite cu ignorarea cvasitotală a caracteristicilor pieței, atât internă, cât și externă. Simbolul absolut al acestui tip de „investiție” o reprezintă ferma „Southfork” de la Slobozia! Pe la sfârșitul anilor ’70, în perioada de maximă deschidere a României comuniste către occident, televiziunea publică a difuzat un serial american de succes - Dallas - care, în sute de episoade, povestea viața aventuroasă a unei familii de capitaliști texani. Serialul a avut un succces de public cu totul excepțional și o bună parte
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a „exportat” clasa politică conducătoare a postcomunismului (Buttiglione, 1997) în perioada de dinainte și de după instalarea dictaturii militare. Față de toate aceste țări, România a avut o trăsătură care a reprezentat un avantaj și, totodată, un dezavantaj competitiv: a rămas esențial comunistă - atât de comunistă, încât deseori a fost caracterizată ca un soi de „stalinism târziu” (Tismăneanu, 1992). Ca urmare, România nu a dezvoltat un sector economic capitalist în interiorul economiei socialiste, în ciuda absorbției masive de capital străin în anii ’70 și, mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politică conducătoare a postcomunismului (Buttiglione, 1997) în perioada de dinainte și de după instalarea dictaturii militare. Față de toate aceste țări, România a avut o trăsătură care a reprezentat un avantaj și, totodată, un dezavantaj competitiv: a rămas esențial comunistă - atât de comunistă, încât deseori a fost caracterizată ca un soi de „stalinism târziu” (Tismăneanu, 1992). Ca urmare, România nu a dezvoltat un sector economic capitalist în interiorul economiei socialiste, în ciuda absorbției masive de capital străin în anii ’70 și, mai redus, în anii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fac parte din rețeaua de relații care unește mica burghezie. Dacă ar fi vreodată să dăm crezare teoriilor conspiraționiste, atunci ilustrarea acestora trebuie căutată mai puțin la nivelul instituțiilor fostului comunism - Securitatea, Nomenklatura, activiștii de rang secund ai birocrației politice comuniste etc. -, cât în interiorul acestei mici burghezii foste socialiste și devenite neocapitaliste. Definirea acestei relații drept „corupție” este, însă, sociologic vorbind, îndoielnică. Mai degrabă avem de a face cu un mecanism de funcționare a societății care, deocamdată, nu poate fi înlocuit
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
adresa mai ales firmelor mici și mijlocii, în Ungaria (și în Cehia) se adresa mai ales marilor companii. În această perioadă inițială, profitând de faptul că nu se afla pe „lista de priorități” a expansiunii capitalului occidental în Europa fostă comunistă, România începe să-și creeze propria clasă de capitaliști. În schimb, Ungaria și alte țări central-europene, precum Cehia, pun bazele sociale ale „capitalismului fără capitaliști”. Începând cu 1997 însă, situația începe să se echilibreze. Între 1997 și 2002, media investițiilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitaliști de mărime mică și medie, construiți în mai puțin de un deceniu de clasa politică românească. În anii care vin, România va fi acoperită de val și va deveni una dintre societățile capitaliste, dar „fără capitaliști”, ale Europei foste comuniste. Iar structura socială actuală a societății românești se va reorganiza. Bibliografie ***, 1980, Anuarul Statistic al RSR, Direcția Centrală de Statistică, București ***, 1965, Constituția Republicii Socialiste România, Editura Politică, București ***, Decretul-lege nr. 54/1990, privind organizarea și desăfșurarea activităților economice bazate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
În doar câțiva ani printr-o Întreaga rețea școlară diversificata atât pe orizontală, cât și pe verticală, având raporturi strânse cu facultățile de științe sociale din universitățile de stat. De la cultura proletara la universitatea de partid Apariția școlilor de partid comuniste (bolșevice) În anii care au precedat și au urmat Revoluția din Octombrie reprezintă o formă de compromis Între tradițiile social-democrației ruse și o miscare culturală de masă - proletkult, „cultură proletara” - organizată de unul dintre principalii concurenți ai lui Lenin din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lui Beniuc înainte de 1944 era angajată în slujba ideii naționaliste. Nu declara oare exegetul însuși că "eu îl consider pe Mihai Beniuc drept un reprezentant de marcă al naționalismului românesc în literatură"? Deși o angajare de alt tip decît cea comunistă, era totuși o angajare. Adică o producție cu un substrat tendențios, care depășea conceptul de artă pură, semnificația estetică propriu-zisă, printr-un ușor perceptibil filigran programatic. Dacă mulțimea răzvrătită nu era de natură proletară, ci moțească, împrejurarea nu deranja prea
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
simplu autoanaliza pot face asta. Cultura și civilizația românească au avut, până la începutul secolului XX, la bază, teorii religioase, umaniste și beletristice bine fondate, înrădăcinate într-o comuniune unitar armonioasă : Om Natură, Om - Dumnezeu. Credințele au fost viciate de către speculațiile comunisto bolșevice, mai întâi, apoi de către cele pragmato occidentale. Contrar unei păreri mai generale, conform căreia postmodernismul ne situează într-o epocă a relativismului generalizat, a dominației unui spirit de totală permisivitate de everything goes moral, autori precum Gilles Lipovetsky, Anthony
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
adresa mai ales firmelor mici și mijlocii, în Ungaria (și în Cehia) se adresa mai ales marilor companii. În această perioadă inițială, profitând de faptul că nu se afla pe „lista de priorități” a expansiunii capitalului occidental în Europa fostă comunistă, România începe să-și creeze propria clasă de capitaliști. În schimb, Ungaria și alte țări central-europene, precum Cehia, pun bazele sociale ale „capitalismului fără capitaliști”. Începând cu 1997, situația începe însă să se echilibreze. Între 1997 și 2002, media investițiilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitaliști de mărime mică și medie, construiți în mai puțin de un deceniu de clasa politică românească. În anii care vin, România va fi acoperită de val și va deveni una dintre societățile capitaliste, dar „fără capitaliști” ale Europei foste comuniste. Iar structura socială actuală a societății românești se va reorganiza. Bibliografie Albert, Michel, 1994, Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, București. Bichi, C.; Drăgulin, I.; Spiridon, M., 2003, „Sistemul bancar: dinamica reformei, slăbiciuni și provocări”, în L. Croitoru, D. Dăianu (coord
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și cea a prietenilor, prin frecventarea mai redusă a prietenilor și prin asociaționismul mult mai scăzut (conform datelor EVS’99, un vest-european este membru, în medie, în 1,13 asociații altele decât sindicate și partide politice, în timp ce în Europa fostă comunistă același indicator are valoarea 0,41). Urbanizarea este mai redusă, iar societățile mai tradiționaliste, unele dintre ele (în special România, Albania, Polonia, Bulgaria și Ucraina) cu importante segmente agrare mențin, acest pattern. România nu face excepție. Conform EVS’99, ponderea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-au dezvoltat. Umanismul existențialist al secolului XX, de exemplu, s-a dezvoltat în societatea capitalistă occidentală, profund marcată de liberalism și individualism. Așa-zisul „umanism socialist” derivat din marxismul secolului al XIX-lea a fost propagat în societatea totalitară comunistă edificată pe „lupta de clasă” ș.a.m.d. Or, o filosofie a educației descrie tocmai modul în care pot fi armonizate valorile omului (înțelese ca trebuințe de formare și împlinire a individului) cu solicitările și valorile unei societăți viitoare dezirabile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cearșafuri ude și bătuți astfel ori chiar ținuți în pielea goală, în frig. Bătaia cu bastonul de cauciuc a fost cea mai practicată tortură. Unui anchetat bănuit că a purtat steagul tricolor în timpul marșului (steagul având altă conotație decât cea comunistă și semnificând aici tocmai revolta împotriva comunismului) îi sunt schingiuite mâinile intenționat, întrucât acestea deveniseră organul „vinovat” al respectivului protestatar. Loviturile la cap erau în mod specific gândite. Un anchetat este lovit cu capul de birou întrucât anchetatorii considerau că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
celei din romanul interbelic mai ales, deosebită prin sursa și implicit, în parte, prin natura materialului uman, o lume vulgară, de o abjecție primitivă, un climat de Sodoma și Gomora, bestial, feroce. Potrivit unei caracterizări auctoriale, acum posibilă, în România comunistă deținătorii puterii erau „niște mici burghezi semirurali sau lumpenproletari, lacomi de bunuri pământești, vanitoși și plini de suspiciune, convinși că în Cursul scurt de istorie a PCUS al URSS li s-a dat o cheie universală pentru toate problemele prezente
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
agriculturii, munca pe șantierele socialismului, schimbarea mentalității țăranului mijlocaș, restructurarea morală a intelectualului, lupta pentru pace, împotriva imperialismului etc.) și să vegheze inclement la menținerea creației pe făgașul trasat de „avangarda” clasei muncitoare, la sporirea neîncetată a „purității” ei ideologice comuniste. Principiile orientative formulate îndată după instaurarea „democrației populare” nu și-au pierdut, pe parcursul evoluției istorice, nimic din rigiditatea inițială, dar în aplicarea lor au început să apară, cu timpul, nuanțări. Impactul unor evenimente, ca moartea lui I.V. Stalin, revoluția ungară
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
de lectură abordând particularități ale spiritualității românești, curente ale gândirii contemporane, exilul și condiția exilatului, operă unor scriitori din exil (Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Vintilă Horia) și din țară (Marin Sorescu), precum și aspecte ale vieții literare din România comunistă: L’Homme absurde et l’absurdité des héros, L’Exil et le retour au pays, La Visite des Rhinocéros, Dialogue sur la mort, Rapport sur la littérature, Le Réfugié et l’Occident, Hommage à Brâncuși, La Vraie «révolution copernicienne» de
NATION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288358_a_289687]
-
sociologiei în ipostaza sa de știință constructivă, aplicativă sau, cum preferă mulți, de inginerie socială. Un loc aparte îl ocupă identificarea diferențierii structurale între discursul sociologic și celideologic. De altfel, distingerea sociologiei ca știință, de ideologie, nu numai de cea comunistă, ci de orice ideologie, a reprezentat una dintre constantele gândirii sociologice românești dinainte de 1989 și nu cred că este, prin natura sa, deloc perimată. c. Rolul conștiinței ca factor explicativ în procesele sociale. Trebuie să mărturisesc că niciodată nu am
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologia În raport cu toate aceste discipline? Care este locul ei În complexul filosofico-ideologic comunist? În România, teoria lui Marx a pătruns Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar mai ales Între cele două războaie, În strânsă legătură cu mișcarea socialistă/comunistă. Din acest motiv, ea a avut o influență marginală asupra sociologiei românești, care s-a dezvoltat pe alte liniamente. După al doilea război mondial, o dată cu instaurarea comunismului, lucrările lui Marx și Engels au fost traduse aproape integral, doar În aparență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un village d’une région archaïque, 1939, semnat de H.H. Stahl, ca lucrare exemplară pentru gen) a operat În principal În acest registru al empirismului. O a doua caracteristică a studiilor comunitare românești din perioada interbelică, dar și din cea comunistă (vezi, spre exemplu, lucrarea coordonată de H.H. Stahl, M. Cernea, Gh. Chepeș, Două sate. Structuri sociale și progres tehnic, București, Editura Politică, 1970, sau Ovidiu Badina, Dumitru Dumitru, Octavian Neamțu, coord., Buciumi. Un sat din Țara de Sub Munte, București, Editura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la bază angajamente oarecum formale (cursuri și seminarii pentru studenții de la master, conferințe, contracte de cercetare), lucrarea oferă un spectru de angajări teoretice ce vin să lumineze fenomenologia contaminării și infiltrării ideologiei comuniste În corpusul social și habitudinal al României comuniste (și chiar postcomuniste). Dincolo de acuratețea metodologică sau rafinamentul analitic, luările de poziție au și un caracter restitutiv, mărturisitor, pentru a fixa mai bine În memorie ceea ce a fost. Tinerii cititori, formați În ultimii cincisprezece ani, vor afla, cu acest prilej
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se poate. Modul de a gândi și a acționa este și rodul unui context, ne atenționează Adrian Neculau În următoare intervenție. Din perspectiva psihologiei sociale, ne sunt evidențiate rolul contextului În construirea reprezentărilor și mentalităților, palierele și instrumentele de „formare” comunistă, motivațiile actorilor principali, procesele „reeducării”, consecințele programului de formare a „omului nou”. Chiar și reprezentările actuale, despre ceea ce a fost, pot fi afectate de cadrajul ideologic infiltrat adânc În ființa noastră valorizatoare. Cu toate că s-a schimbat contextul, ne avertizează universitarul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]