46,314 matches
-
asupra Transilvaniei. însă, trebuie iarăși precizat, nu aceste aspecte formează aria lui de analiză, ele sînt cel mult reflexe ale receptării unor probleme legate de românism prea disputate de-a lungul vremii. Olivier Gillet, Ideologia Bisericii Ortodoxe Române sub regimul comunist, trad. Mariana Petrișor, București, ed. Compania, 2001, 320 pag., 89.000 lei. Apariția cărții lui Pavel Câmpeanu e, am putea spune, un eveniment anunțat - cu destulă vreme înainte, fragmente din acest volum au apărut în reviste ca Observator cultural, Sfera
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
să precizeze acest lucru chiar de pe copertă (nu cred că e vorba despre inițierea unei noi colecții, deși nu se știe niciodată), avînd în vedere personalitatea autorului: născut în 1920, Pavel Câmpeanu a făcut parte din UTC pe cînd Partidul Comunist era în ilegalitate și a fost închis pe motive politice în anii '40 în penitenciarul special Caransebeș, odată cu viitorii conducători ai României: Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu, Bodnăraș și însuși Ceaușescu. Cariera politică a lui Câmpeanu a luat sfîrșit în anii '50
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
312 pag., f.p. Dennis Deletant este deja un nume cunoscut printre cei familiarizați cu istoriografia românească drept o personalitate de referință; trei dintre cărțile sale despre România ultimilor 50 de ani au fost traduse la diverse edituri - România sub regimul comunist la Fundația Academia Civică, Ceaușescu și Securitatea la Humanitas și Teroarea comunistă în România la Polirom. Deletant predă în prezent studii românești la School of Slavonic and East European Studies, University College, din Londra, un foarte bun vorbitor de română
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
familiarizați cu istoriografia românească drept o personalitate de referință; trei dintre cărțile sale despre România ultimilor 50 de ani au fost traduse la diverse edituri - România sub regimul comunist la Fundația Academia Civică, Ceaușescu și Securitatea la Humanitas și Teroarea comunistă în România la Polirom. Deletant predă în prezent studii românești la School of Slavonic and East European Studies, University College, din Londra, un foarte bun vorbitor de română (a și tradus din românește, sub pseudonim) și la fel de bun cunoscător al
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
prezent studii românești la School of Slavonic and East European Studies, University College, din Londra, un foarte bun vorbitor de română (a și tradus din românește, sub pseudonim) și la fel de bun cunoscător al realităților autohtone. în contextul în care Teroarea comunistă... este discutată odată cu cartea lui Olivier Gillet și cu cea a lui Pavel Câmpeanu, trebuie spus că aceste trei lucrări își pot fi complementare - împart o serie de informații comune, avînd în același timp structuri și sfere de interes diferite
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
cu istoria asimilării uniaților - la Gillet există o foarte coerentă expunere a rațiunii pentru care Biserica Ortodoxă Română se opune Concordatului cu Vaticanul, însă Deletant este cel care se ocupă de formele propriu-zise ale persecuției și ale opoziției religioase. Teroarea comunistă în România e un exemplu clar al modului în care e tratată istoria în lumea academică engleză: are un aparat critic excelent, cu note detaliate, bibliografie, un indice detaliat și o serie de anexe cuprinzînd documente, de la relatarea lui Bodnăraș
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
documentată, accesibilă fără să fie facilă, cu o bună utilizare a istoriei orale și a documentației de specialitate, moderată în ton și afirmații. Deși teoretic se vrea o completare a cărții despre perioada Ceaușescu, există multe informații reluate în Teroarea comunistă... Aceasta este metoda tradițională în acest tip de istoriografie - fiecare carte își are propria autonomie, presupunînd inclusiv repetarea datelor, iar avantajul este o adaptare permanentă la orizontul de așteptare al cititorului mediu, oferind în același timp și o referință valabilă
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
tip de istoriografie - fiecare carte își are propria autonomie, presupunînd inclusiv repetarea datelor, iar avantajul este o adaptare permanentă la orizontul de așteptare al cititorului mediu, oferind în același timp și o referință valabilă pentru lectorul specializat. Dennis Deletant, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, trad. Lucian Leuștean, Iași, Polirom, 2001, 272 pag., f.p.
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
memorie. Poetul Rady Gyr revenit de la Aiud, se imaginează revenit de la Troia, asemenea lui Ulise ,,bântuit de mari suferințe'', în mijlocul unui banchet unde participanții petrec veseli, în timp ce pe el însuși gândul îl duce în trecut, la tragedia pe care Troia comunistă a provocat-o unei țări întregi; spre deosebire de ceilalți comeseni, el petrece în realitate cu eroii de odinioară pe care i-a văzut căzând în crunta bătălie: ,, În fruntea mesei stau cu mirt pe tâmple, dar dorm de mult sub zidurile
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
Priam și ne simțim solidari cu eroii cântați odinioară de Homer. Radu Gyr se identifică cu regele Itacăi datorită suferințelor îndurate, luptei eroice duse în încleștări devenite mitice. Pentru poetul român, tot acest trecut se subliniază în cântec tragic. Troia comunistă ne va provoca încă lungă vreme lacrimi și durere și ne vom aminti de ea și fără prezența aedului. Asemenea poetului noi ne aflăm încă ,,sub zidurile Troii''. P.S. Ne-a părăsit de curând profesorul Ion Zamfirescu, un om care
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
frumoasele,/ ultraperformantele/ și extrem de competitivele/ tancuri NATO" (Intrarea în NATO). Manifest politic, dar și pur și simplu uman, efectuînd vivisecții dureroase, sub perdeaua unei retorici fals ludice, voit desentimentalizate, poezia lui Augustin Pop reabilitează conceptul "angajării", terfelit, în răstimpul puterii comuniste, de industria barzilor ce l-au adulat, indicînd că e posibilă o punte onorabilă peste acest hiatus către poezia onest-militantă din trecut. Scriitura uscată, echivoc surîzătoare, persiflatoare în cheia absurdului, în bună măsură atașată discursului suprarealist, dovedește, la rîndul ei
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
seamănă cu acel slogan al pionierilor din anii '70: Noi creștem odată cu țara!" Din prostie, rea-voință sau din alte motive, care-mi scapă, la noi se discută despre corupție ca despre un fenomen al ultimilor ani. Uităm astfel că regimul comunist din România a folosit pîrghia corupției și a coruperii cînd a venit la putere și pînă în ultimele sale zile. Astfel încît tovarăși cu funcții înalte pe vremea lui Ceaușescu au fost primii care, după decembrie 1989, au folosit pîrghiile
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
Astfel apele s-au separat de uscat. "Dar în România? - se întreabă stupefiat Bujor Nedelcovici. Aș vrea să știu un singur caz - scriitor, filosof, pictor sau compozitor - care a recunoscut deschis (într-un articol sau o carte) că a fost comunist și regretă pentru tot "răul" produs, dorit sau nedorit! De ce sînt două măsuri, două judecăți de valoare etică și morală pentru fenomene politice petrecute în aceeași perioadă istorică și cu consecințe la fel de grave?! De ce extrema dreaptă este condamnată (pe bună
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
bună dreptate) iar extrema stîngă este... trecută cu vederea? De ce sînt mai importante 11 milioane de oameni morți în lagărele de concentrare naziste (evrei, țigani, polonezi, ruși, cehi) și mai puțin importante cele 60 de milioane de victime din "lagărul comunist": ruși, polonezi, români, maghiari, cehi etc.?". Un exemplu de ambiguitate pe care ni-l oferă romancierul este cel al d-lui Ion Ianoși. În loc de-a regreta răul pricinuit "prin îndoctrinarea, marxizarea, manipularea intelectuală și falsa formare spirituală pe care
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
absolvenți ai Facultății de filosofie, care la rîndul lor deveneau profesori de "marxism-leninism"", profesorul de filosofie orientată și eseistul în cauză încearcă azi a rescrie trecutul într-o eteroclită perspectivă a persecuției. Ne aduce la cunoștință că tatăl d-sale, comunist înainte de 1944, a izbutit, spre a scăpa de plecarea "la țară" (din Brașov) a se "refugia" nu în altă parte decît în Capitală, "aciuîndu-se în calitate de corector de noapte la ziarul Elöre (Înainte)". Bujor Nedelcovici nu se abține de-a remarca
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
realitate de favoruri ("posturi preferențiale în nomenclatură, case în cartierele declarate "zone interzise", magazine speciale în care erau toate produsele ce lipseau pe piață, pensii superioare") sînt înfățișați ca niște "victime". Comentariul d-lui Nedelcovici: "Ale cui victime? Ale regimului comunist instaurat de ei? Surprinzător! Atunci cine erau adevăratele victime ale sistemului totalitar și despotic comunist? Să nu fi aflat Ion Ianoși că prin închisorile comuniste au trecut aproape două milioane de oameni? Să nu fi auzit de Aiud, Sighet, Pitești sau
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
în care erau toate produsele ce lipseau pe piață, pensii superioare") sînt înfățișați ca niște "victime". Comentariul d-lui Nedelcovici: "Ale cui victime? Ale regimului comunist instaurat de ei? Surprinzător! Atunci cine erau adevăratele victime ale sistemului totalitar și despotic comunist? Să nu fi aflat Ion Ianoși că prin închisorile comuniste au trecut aproape două milioane de oameni? Să nu fi auzit de Aiud, Sighet, Pitești sau Canalul Dunăre-Marea Neagră? Și iată cum "din acuzat a devenit acuzator" al unui regim, cum
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
superioare") sînt înfățișați ca niște "victime". Comentariul d-lui Nedelcovici: "Ale cui victime? Ale regimului comunist instaurat de ei? Surprinzător! Atunci cine erau adevăratele victime ale sistemului totalitar și despotic comunist? Să nu fi aflat Ion Ianoși că prin închisorile comuniste au trecut aproape două milioane de oameni? Să nu fi auzit de Aiud, Sighet, Pitești sau Canalul Dunăre-Marea Neagră? Și iată cum "din acuzat a devenit acuzator" al unui regim, cum se spunea în piesele de teatru scrise de Voitinovici (autor
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
din funcție pentru incest) sau Davidoglu". Dl. Ianoși se plînge că "eu însumi aveam să port decenii de-a rîndul "dosarul de cadre"" și că ar fi avut de suportat consecințele calității d-sale de ""simpatizant activ" al firavei mișcări comuniste de dinainte de 1944". Autorul Jurnalului infidel remarcă: "Într-adevăr: trist și întristător. Ca și cum numai Ion Ianoși ar fi avut "un dosar de cadre"... O altă persoană, cu un asemenea "dosar agățat la gît", nu ar fi rezistat ani de zile
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
persoană, cu un asemenea "dosar agățat la gît", nu ar fi rezistat ani de zile în funcția de profesor la Facultatea de Filosofie. Atunci unde se ascunde explicația? Nu cumva tocmai în calitatea de simpatizant activ, nu la firava mișcare comunistă, ci la reala mișcare comunistă, cu toate consecințele distrugătoare, binecunoscute, ocolite sau intenționat ignorate de autorul articolului". Ne imaginăm lesne iritarea pe care atari rînduri necomplezente o stîrnesc în categoria celor înclinați a oscila între cauze opuse, fără un alt
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
agățat la gît", nu ar fi rezistat ani de zile în funcția de profesor la Facultatea de Filosofie. Atunci unde se ascunde explicația? Nu cumva tocmai în calitatea de simpatizant activ, nu la firava mișcare comunistă, ci la reala mișcare comunistă, cu toate consecințele distrugătoare, binecunoscute, ocolite sau intenționat ignorate de autorul articolului". Ne imaginăm lesne iritarea pe care atari rînduri necomplezente o stîrnesc în categoria celor înclinați a oscila între cauze opuse, fără un alt motiv demn de crezare decît
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
poziție e mai comodă și că nu exista nici un pericol dacă te hotărai să critici puterea, cum s-ar spune, să lupți cu puterea înarmat cu tomurile leniniste. Dar această poziție, cum s-a și dovedit, mai curând întărea dictatura comunistă, în loc s-o slăbească. Cei mai mulți, care, cât de cât, aveau ceva în cap au mers mult mai departe pe calea evoluției lor politice și glasul acestora suna destul de distonant. Popularitatea lui Lenin și a altora a scăzut într-atât, încât
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
Se pare că teoria mea cade, însă, în ridicol, dacă e adevărat ce spun azi diverse voci: că, de fapt, Securitatea l-a dat jos pe Ceaușescu. Până acum doi, trei ani, eram convins că revolta populară a dărâmat regimul comunist, că Securitatea n-a făcut decât să-și salveze pielea încercând să organizeze, potrivit intereselor ei, vidul de putere. Azi, nu mai jur decât pe lipsa mea de imaginație de-acum treisprezece ani. Nu m-am gândit o secundă că
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
natale ale lui Ceaușescu, după ce a avut o condamnare de dpret comun. Cu un singur lucru sîntem de acord cu dl Dragomir. Că s-a considerat �lucrat" în privința condamnării sale pentru că s-a ocupat cu "jocuri de noroc". În România comunistă se jucau toate jocurile de noroc posibile pe atunci, inclusiv ruleta în cazinouri de apartament. Așa că îi dăm dreptate lui Dumitru Dragomir că a ajuns în pușcărie condamnat de o lege comunistă care funcționa la ordin. Dar după aceea, prin
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
a ocupat cu "jocuri de noroc". În România comunistă se jucau toate jocurile de noroc posibile pe atunci, inclusiv ruleta în cazinouri de apartament. Așa că îi dăm dreptate lui Dumitru Dragomir că a ajuns în pușcărie condamnat de o lege comunistă care funcționa la ordin. Dar după aceea, prin ce miracol a ajuns Dumitru Dragomir la Scornicești? I s-a dat o a doua șansă sau, pur și simplu, a fost victima unei confuzii de partid pe care a reparat-o
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]