201,099 matches
-
națiune a planetei” - după inspirata caracterizare a lui François Furet - a renunțat la izolaționalismul tradițional angajându-se, fără întoarcere, în problemele lumii, în dirijarea politicii globale. Cine ar mai putea contesta astăzi hegemonia Americii, cea mai puternică și mai bogată comunitate umană a planetei? Cine se mai poate împotrivi unei dominații care urmărește să își impună, la nivelul ansamblului planetar, propriul sistem, superior tuturor construcțiilor sociale de până acum în proba istoriei? La începutul secolului XXI supremația SUA pare de necontestat
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
impuneau pax romana nu doar prin forța armelor, ci și prin construcția unei infrastructuri care să facă posibilă exploatarea eficientă a resurselor și, în final, romanizarea populațiilor locale. Pax americana poate însemna dezvoltarea infrastructurilor economice, dar nu înseamnă și americanizarea comunităților în cauză. SUA nu sunt capabile să acorde cetățenia (precum, odinioară, romanii) unor populații deosebite cultural, cu o altă forma mentis. Hegemonia lor aeriană și navală nu este suficientă pentru a șterge diferențele, liderii americani fiind conștienți de slăbiciunea (probată
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
județelor Harghita, Covasna și Mureș realizat de Consiliul Național Secuiesc, organizație dezavuată de UDMR și nerecunoscută de guvernul de la Budapesta. Dincolo de faptul că proiectul nu are nici o șansă de a fi luat în serios, el dezvăluie existența unei rupturi în comunitatea maghiară, care ar putea reduce numărul voturilor pentru UDMR, punînd în primejdie intrarea în Parlament a Uniunii. * Același ziar își anunță cititorii că Dinu Patriciu l-a dat în judecată pe Gigi Becali pentru calomnie. Președintele Partidului Noua Generație a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
mai degrabă obolul adus de „partea română”, care cuprinde și lingviști, și medieviști, alături de „douăzeciștii” pe care studenții de la franceză îi cunosc foarte bine. Sau, dacă nu, o vor face de-acum! Cu riscul de a-mi atrage oprobriul unei comunități cu reflexe de solidaritate foarte bune, cred că cei doi profesori, dintre cei prezenți în paginile volumului, care în momentul acesta își păstrează și, mai mult, își sporesc interesul față de lumea vie, sînt medievistul Ioan Pânzaru (actual renascentist) și vingtième-istul
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
lume goală / E-un surâs de portocală!” Răsucirea spre simbol și semnificație, din ultimele două versuri, trimite spre o filosofie a experimentului individual. Adică, de la o „biografie În sine” (Roland Barthes Îi spunea „structura unei existențe”), la o definire a comunității umane. Tot jocul limbajului se reazemă pe polimorfismul femininului lume. X X X Spre finalul volumului, scriitorul Alex Cetățeanu a adăugat câteva proze poematice de o frumusețe aparte. Sunt schițe de decor, impresii despre o realitate fluvială, despre păsări și
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
cu bună știință, nu simt nevoia să protejeze pe cineva (ba chiar sînt tentați să vorbească despre alții), iar între ele și evenimentele povestite se așterne un interval de timp aproape mitic. Uneori, subiecții istoriei orale depun mărturie în numele unor comunități, arii sociale sau etnice marginalizate, care din motive diferite nu și-au putut conserva în scris memoria: lăsînd la o parte cazul popoarelor colonizate, cu populație majoritar analfabetă și fără acces la cultura scrisă, la fel s-a întîmplat, în
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
spun - dar aș spune prea puțin - că e un volum de istorie orală, așa cum au mai apărut cîteva în anii din urmă. Există însă tot timpul în subtextul transcrierii un discurs abstract despre funcția și rostul memoriei individuale într-o comunitate mică, numai aparent închisă, și care transformă cartea într-o meditație deschisă pe tema elaborării documentului etnologic. E un discurs bine camuflat în text, greu accesibil unui cititor deloc în temă cu dilemele teoretice ale cercetării de teren, căruia cartea
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
Transcrierilor infidele a folosit de nenumărate ori chestionarele. Le descoperă acum stînjenitoare și incomode. Protagoniștii cărții sale răspund sec și dezinteresat la acestea. Renunță la chestionar și renunță la statutul de intrus pe care cercetătorul l-a avut dintotdeauna în interiorul comunității pe care a studiat-o. Devine ascultător, privitor și, la rîndu-i, povestitor privilegiat. Sînt de aceea nevoit să reformulez o afirmație. Cinci sînt personajele cărții. Autoarea pătrunde în casele personajelor sale, pătrunde în lumea lor. Jurnalul de cercetare din carte
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
apese pe trăgaci. Accept, așadar, existența tuturor acestor meserii, dar numai ca parte a sistemului de "anticorpi" secretați de orice societate normală. Dacă văd necesitatea vânătorului ca "sanitar" pus să vegheze la echilibrul ecologic, la sănătatea speciei și la protejarea comunităților umane, n-o mai văd atunci când ea devine defulare, exhibare a purelor instincte și a sadismului dezlănțuit. Spuneam, la începutul acestor rânduri, că imaginea unui animal mort poate să țină de regimul firescului. Dar mi se pare cu totul nefiresc
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
transformă în spațiu, iar Cetatea în obiect. Altfel spus, artiștii și lucrările lor au, în această ecuație, rolul fundamental de a redimensiona prezența Cetății, de a debloca retina și de a transfera un sit din memorie în actualitate. Atît pentru comunitatea locală, cît și pentru vizitatorii întîmplători sau avizați, Cetatea medievală Cîlnic , datînd din sec. XIII, s-a resocializat și a dobîndit spontan o nouă dinamică. Prin animație, zidurile au devenit transparente, spațiile vide s-au repopulat simbolic, iar împrejurimile retrăiesc
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
cum s-a născut conceptul definitoriu? Autorul, specialist în limbi clasice, apelează la cele mai vechi texte ale antichității grecești și romane pentru a demonstra în ce măsură un mediu aparte, cel al continentului ce se va numi Europa, a imprimat primelor comunități stabilite aici o devenire aparte, sublimată într-o atitudine specifică față de lume, în mituri fondatoare originale și forme de organizare necunoscute pentru restul lumii. Cadrul cosmologic, cum a denumit sociologul Dimitrie Gusti spațiul natural al existenței colectivităților, a impus dobândirea
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
38). O asemenea dezvoltare particulară nu putea să nu ducă la coliziunea cu alte "lumi", pe care Europa le cercetează și, prin dinamismul său constructiv, le provoacă. Spațiul a imprimat, în timp, alte formule de dezvoltare și, implicit, de organizare comunităților extraeuropene. Un mediu prea generos minimalizează tentațiile creativității: limitează inovația, stimulând fantezia în dauna raționalității aplicate. Mediul darnic favorizează organizările protocolare, strict ierarhizate, în care individul se pierde, se confundă cu masa dominată de despot, de reprezentantul transcendentului pe pământ
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
nu a devenit posibilă decât după ce factorii politici ai Europei Occidentale (de la restauratorul Franței, Charles de Gaulle, până la întemeietorul Republicii Federale a Germaniei, Konrad Adenauer), au înțeles că dușmăniile endemice între națiuni trebuie să dispară, în primul rând prin realizarea comunității economice (după planurile celebrului gânditor francez Jean Monet) și, apoi, a comunității politice. Uniunea Europeană nu ar fi fost posibilă fără ajutorul Americii, produs al spiritului european și salvator al acestuia, pentru că "New York-ul este mai aproape de Europa decât Smolenskul și
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
restauratorul Franței, Charles de Gaulle, până la întemeietorul Republicii Federale a Germaniei, Konrad Adenauer), au înțeles că dușmăniile endemice între națiuni trebuie să dispară, în primul rând prin realizarea comunității economice (după planurile celebrului gânditor francez Jean Monet) și, apoi, a comunității politice. Uniunea Europeană nu ar fi fost posibilă fără ajutorul Americii, produs al spiritului european și salvator al acestuia, pentru că "New York-ul este mai aproape de Europa decât Smolenskul și Moscova". Cum se va finaliza lingvistic, cultural, instituțional și, evident, identitar, noua
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
se va finaliza lingvistic, cultural, instituțional și, evident, identitar, noua unitate a Europei? Gheorghe Ceaușescu adună toate documentele pe care Uniunea le-a produs, documente ce dezvăluie drumul treptat, nu fără ezitări, spre o Europă de-sine-stătătoare, respectându-și valorile diferențiate, comunitățile deosebite, dar armonizate în conviețuire prin instituțiile, dreptul și organizarea comună. O Europă din care România face parte și cu care trebuie să se sincronizeze. Nașterea și configurarea Europei este o carte extrem de utilă pentru cei ce vor să înțeleagă
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
Cercul de cercetători poate fi înțeles în sens restrîns, ca atașament local al celor care citează aceiași autori, discută la telefon, își citesc reciproc manuscrisele sau în sesiuni de comunicări, dar și într-un sens superior, de participare la o comunitate de idei care traversează discipline și nu necesită contacte fizice. Cînd totuși acestea se produc, se pune problema înțelegerii într-o limbă comună". În fond această trăsătură a "comunității disciplinare" ține de condiția omului de "ființă culturală", capabilă de-a
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
comunicări, dar și într-un sens superior, de participare la o comunitate de idei care traversează discipline și nu necesită contacte fizice. Cînd totuși acestea se produc, se pune problema înțelegerii într-o limbă comună". În fond această trăsătură a "comunității disciplinare" ține de condiția omului de "ființă culturală", capabilă de-a se autoreproduce. Or, cultura e un factor de continuitate, un lanț al asocierilor necesare în perspectivă diacronică, în afara căruia, oricît am forța inovația, nu se poate naște nimic semnificativ
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
-uri, sms-uri. În aceste forme de comunicare se manifestă efecte ale condițiilor de transmitere (nevoia de abreviere, rapiditatea), dar și trăsături mai generale ale limbajelor tinerilor: intenția de originalitate, favorizarea conotațiilor moderne și internaționale, încifrarea mesajului, marcarea apartenenței la o comunitate de "inițiați". Se manifestă astfel o tendință (existentă și în alte limbi romanice) de a scrie cuvinte vechi românești cu k - sporadic (korekt, kefuri, kontsinuturi) sau consecvent : Apoi am kondus-o akasă. Ne-am pupat k proshtii vreo juma de oră
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
la București Baletul Operei de Stat din Viena. Publicul românesc are o legătură specială cu această instituție culturală, în primul rând datorită faptului că la direcția ei se află, de doisprezece ani, Ioan Holender. Legătura este și mai puternică pentru comunitatea dansului, deoarece singura primă balerină a companiei vieneze este românca Simona Noja, iar în trupă mai sunt și alți români. Din păcate însă, probabil din rațiuni financiare, organizatorii turneului au ales pentru desfășurarea spectacolului Sala Mare a Palatului, cu o
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
elevate personalități le "aștern" pe hârtie, mascată aluzie la nesuferite fețe ale realității, dacă nu calea dreaptă spre noi genuri ale artei, în tot mai reușita izbândă a acesteia la capitolul necomunicării. Da, câte nobile firi de către viață înșelate, de către comunitate dezamăgite, de propriul trup trădate nu și-au scos pârleala speculându-și franc coșmarele în nemuritoare opere, aducătoare de fotolii academice, de acea bunicică stare materială pe care capodopera premiată o produce. A nu-ți memora visele, iată un abandon
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
conduită excepționale. 5. În principiu, fiecare ciclu are alura unei bolți de pietre legate împreună, care s-ar prăbuși dacă una dintre ele nu ar susține-o pe cealaltă. O boltă a cărei cheie este autoritatea, raportul fondat pe o comunitate de solicitări și de avantaje, ierarhia mai mult sau mai puțin riguroasă și justă de merite și de putințe, acordul de voințe a cărui sonoritate este o voință vectorială, totală, oricare notă din acord reprezentând voințe individuale, ce reclamă subordonare
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
un nou nume: Ucraina. Ca la o comandă și ca din gură de șarpe, Traian Băsescu și susținătorii lui au fost acuzați că vor să arunce România în haos. Parcă retrăiam un episod din romanul lui Hawthorne, "Litera stacojie", când comunitatea cu mentalități de Ev Mediu îi înfiera, la propriu, pe cei care aveau curajul să iasă din canonul strâmt al prejudecăților. De data asta, litera pe care ne-o trântea simbolic pe frunte prietenul Cristian Tudor Popescu nu era stacojie
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
de slavizare și, ulterior, de grecizare culturală". Cîțiva ani mai tîrziu, între 1904 și 1906 tînărul Vladimir Ghika se află la Salonic unde studiază, de asemenea, natura relațiilor diplomatice cu }ările Române și de unde aduce importante testimonii legate de soarta comunităților de origine română care viețuiesc pe aceste meleaguri. Concluzia sa în urma stagiului în bibliotecile din două mari centre ale creștinătății este una de reținut: "Cu totul altfel arată istoria noastră privită de la Roma, cu aceea privită de la Constantinopol". Spuneam că
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
incinta Hanului cu Tei. Aparent, Ion Dumitriu este un pictor al satului și, prin extensie, al peisajului rural. Un inventar sumar al obiectelor pe care el le fixează în memoria pînzei ar epuiza aproape în întregime formele, imaginile și uneltele comunităților tradiționale. De la șura de fîn - la scîndura gardului, de la pielea întinsă pentru uscare - la darac, de la strecurătoare - la jug, de la dealul înverzit - la căpiță, de la cartof - la măr, de la umbra unui personaj inaparent - la sfeclă, totul recuperează un spațiu în
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
rol ca la 1900, cînd importanța ei reală era mult mai mare. Asistăm oare la un proces negativ dintre cele mai descurajante? Poate că nu ar fi bine să ne grăbim cu concluziile. Dacă micul grup, elita protejată, reprezentată de comunitatea scriitorilor, pare din ce în ce mai izolat, dacă produsul ei are din ce în ce mai puțină căutare pe piață, asta nu se întîmplă și din cauza scriitorilor înșiși? Dacă literatura pierde teren, nu-i și din cauza păcatului mortal, pe care-l știm cu toții, dar de care nu
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]