564 matches
-
un cuvânt, identitatea etnospirituală și religioasă românească”. Cei doi cred că se urmărea distrugerea „genului românesc și creștin de existență” și schimbarea eului. Totuși, autorii adaugă că procesul n-a reușit să distrugă identitatea etno-religioasă a nici unui lider al comunității concentraționare: „Fenomenul a reușit, probabil, la marginea acestei comunități, dar nici acolo definitiv și complet”, făcând apoi o interesantă paralelă: „Este de notat că sistemul hedonist occidental și sistemul totalitar răsăritean au avut o țintă comună: alungarea religiei din om, anihilarea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sesiza această perversiune de maximă adâncime a comunismului ține, în bună măsură, de eșecul conștiinței profetice a Bisericii în modernitate 1. Alianțele bizantine dintre religie și stat - atât de specifice lumii balcanice - au născut o întreagă retorică împăciuitoristă, în timp ce universul concentraționar dădea României o pleiadă de sfinți. La câteva decenii după instalarea partidului unic, logica acomodării a produs optimismul bunei învecinări, arta favorurilor reciproce (între nomenclatură și cler), plăcerea convivialității. După Revoluție, din pricina dosarelor, numeroși episcopi au putut fi șantajați fie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vrăjit copilăria. Un salon al hotelului Lutétia, la începutul anilor '80. "Tot Parisul" intelectual se grăbește la lansarea unei cărți din prestigioasa colecție "Terre humaine", Mémoires de rescapés du camp nazi de Treblinka. Este timpul celebrării. Consens, justificat, asupra ororilor concentraționare, orchestrat de oficialii RDG, care au uitat că și ei au fost germani. Dar ce m-a apucat? Nu mai sunt la vârsta la care să pun pe seama leniniștilor sau a troțkiștilor de toate felurile acest masacru al marinarilor din
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
la postul de radio Europa Liberă. I. este autorul unei singure lucrări, Închisoarea noastră cea de toate zilele (I-V, 1991-1997), un excelent memorial, poate cel mai complet și mai amplu din câte s-au scris la noi despre universul concentraționar. Autorul a intenționat să alcătuiască „un dosar de mărturii despre gulagul din România”. Dispunând de o memorie excepțională a figurilor, a numelor, a spațiilor, el descrie închisorile prin care a trecut (Jilava, Timișoara, Oradea, Pitești, Aiud) cu cea mai mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
închisorile comuniste, RL, 1991, 20; Alex. Ștefănescu, Amintiri despre vremuri mai pure, RL, 1991, 39; Tiberiu Ciorba, Microscopul memoriei, F, 1991, 11; Doina Jela, Convorbire cu Ion Ioanid. Trecutul nostru cel de toate zilele, RL, 1992, 1; N. Baltă, Narațiunea concentraționară, VR, 1992, 3-4; Eugenia Tudor-Anton, Istoria însângerată, RL, 1993, 2; Ruxandra Cesereanu, Glose la un best seller și alte amintiri din detenție, ST, 1993, 6; Poantă, Scriitori, 105-106; Ruxandra Cesereanu, Din nou despre Ion Ioanid, ST, 1995, 4-5; Dicț. analitic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
acesta poate continua cu acei intelectuali care s-au complăcut în apele călduțe, dar murdare, ale căii de mijloc, situate între ambiguitate și promiscuitate, acei inși care erau cu toți și cu nici unul. Îndeosebi în Est, și anume în spațiul concentraționar, adevărații intelectuali au fost însă repede marginalizați și, dacă respingeau vehement o complicitate benignă care li se sugera, o cumetrie cu fel de fel de meschinării, atunci ei erau numaidecît hăituiți, batjocoriți, anatemizați. Cîți dintre ei n-au zis, deschis
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dar aceasta se traduce printr-o înmulțire a sectelor, prin reapariția formelor de păgînism, expresia unei dezorientări colective în exteriorul unei Biserici nepregătite să facă față unei situații create de căderea regimului sovietic. Cadrele lor sînt fie supraviețuitori ai sistemului concentraționar, fie preoți formați sub controlul KGB-ului. În aceste condiții, refacerea democrației nu putea fi decît lentă și cu șocuri, după cum au arătat și alegerile cele mai recente. În Statele eliberate de sub dictatura comunistă, destinul democrației creștine a urmat căile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ideologizate. Dimpotrivă, au fost rezultatul alegerilor raționale ale actorilor conștienți care urmăreau obiective individuale și intenționau să desfășoare activități favorabile regimului: remobilizarea grupurilor de susținere a regimului, schimbarea claselor conducătoare, orientarea energiilor colective către industrializare [Dallin și Breslauer 1970]. Universul concentraționar Adîncind importanța constitutivă a terorii și a violenței imprevizibile și arbitrare, Domenico Fisichella a ajuns să considere drept caracteristică de bază a regimului totalitar existența sau construirea unui univers concentraționar. Acest univers nu este numai "o instituție penală, creată pentru
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
orientarea energiilor colective către industrializare [Dallin și Breslauer 1970]. Universul concentraționar Adîncind importanța constitutivă a terorii și a violenței imprevizibile și arbitrare, Domenico Fisichella a ajuns să considere drept caracteristică de bază a regimului totalitar existența sau construirea unui univers concentraționar. Acest univers nu este numai "o instituție penală, creată pentru pedepsirea și reprimarea delictelor și crimelor, ci, în primul rînd, o structură politică creată pentru dezrădăcinarea unor întregi sectoare și grupuri din țesutul social" [1992, 57]. Bineînțeles că în regimurile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o instituție penală, creată pentru pedepsirea și reprimarea delictelor și crimelor, ci, în primul rînd, o structură politică creată pentru dezrădăcinarea unor întregi sectoare și grupuri din țesutul social" [1992, 57]. Bineînțeles că în regimurile totalitare consolidate, necesitatea unui univers concentraționar efectiv poate fi înfrînată, dar niciodată absentă de tot. Plauzibilitatea sa permanentă rămîne, pentru a menține teama și anxietatea indivizilor supuși acelui regim pentru o perioadă de timp imposibil de prevăzut. TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE TOTALITARISMULUI O ideologie oficială Vorbind despre
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cea anterioară." Ideologia totalitară este, într-o oarecare măsură, utopică și escatologică, adică orientată către definirea și realizarea scopurilor ultime, în afara și dincolo de ceea ce există acum. S-a evidențiat deja iminenta prezență a terorii, văzută de Fisichella drept un "univers concentraționar". În concepția celor doi politologi americani citați (dar de origine germană, respectiv poloneză), alte caracteristici distinctive ale regimurilor totalitare sînt: Caracteristici ale totalitarismului a) prezența unui partid unic; b) o poliție secretă foarte bine dezvoltată; c) monopolul statului asupra mijloacelor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Tarchi [1997]). Această eficiență nu este realizată prin nici o altă expresie și, mai ales, nu se poate dobîndi printr-o folosire prea extinsă și dezinvoltă a termenului de autoritarism. Reținînd elementul crucial al terorii, inclusiv în versiunea sa de "univers concentraționar", autorii care analizează regimurile totalitare au grijă să sublinieze doi factori auxiliari indispensabili: un grad de dezvoltare tehnologică care susține controlul terorist totalitar, precum și prezența unui partid unic organizat în așa fel încît să aplice acest control terorist cu o
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
dificil ca acestui eveniment să i se dea o dimensiune religioasă. La sfârșitul anilor 1950, se utilizează și expresia "Soluție Finală"ddddd, fără a uita o întreagă panoplie de vocabule diverse: "eveniment", "cataclism", "dezastru", "apocalipsă", "distrugerea evreilor din Europa", "univers concentraționar", ca să nu mai punem la socoteală, bineînțeles, "Auschwitz", loc emblematic al evenimentului, chiar dacă părea să excludă victimele nedeportate în acest lagăr sau într-un lagăr de exterminare. În paralel, în acei ani, în timp ce cuvântul "genocid" este tot mai utilizat, iar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Cecilia MATICIUC este doctor în filologie al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Începând cu anul 2011, este cadru asociat al Facultății de Litere a Universității "Alexandru Ioan Cuza", Catedra de Slavistică. Domenii de interes: critică și istorie literară, literatura concentraționară, literatura exilului rus. A publicat articole de specialitate și recenzii în reviste indexate în baze de date internaționale și studii în volume ale unor simpozioane internaționale. A participat la editarea volumelor de comunicări prezentate la simpozioane organizate de Institutul de
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CECILIA MATICIUC Proza lui Aleksandr Soljenițîn Un document artistic al Gulagului Prefață de Livia COTORCEA INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: Aleksandr Soljenițîn, Gulag, literatură concentraționară, document literar Soțului meu, Lucian CUPRINS Prefață (Livia COTORCEA) / 9 Argument / 23 Capitolul 1. Privire generală asupra literaturii concentraționare / 29 1.1. "Am scris doar adevărul" / 29 1.2. Literatură de frontieră / 47 1.2.1. Scrieri factuale sau ficționale
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Proza lui Aleksandr Soljenițîn Un document artistic al Gulagului Prefață de Livia COTORCEA INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: Aleksandr Soljenițîn, Gulag, literatură concentraționară, document literar Soțului meu, Lucian CUPRINS Prefață (Livia COTORCEA) / 9 Argument / 23 Capitolul 1. Privire generală asupra literaturii concentraționare / 29 1.1. "Am scris doar adevărul" / 29 1.2. Literatură de frontieră / 47 1.2.1. Scrieri factuale sau ficționale? / 47 1.2.2. Autobiografii sau memorii? / 67 1.3. Sub semnul literarității: "documentul artistic" / 71 Capitolul 2. Mărturia
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
secolului al XX-lea, în literatură se înregistrează o creștere a numărului de scrieri strâns legate de contextul social-politic, dominat de atrocitățile regimurilor nazist și comunist sovietic. Aceste scrieri au fost reunite sub denumiri precum "literatură carcerală" sau "literatura universului concentraționar", iar în ultimele decenii în lucrările de specialitate este preferat termenul de "literatură concentraționară". Autorii unor asemenea cărți, supraviețuitori ai detenției în lagăre, depun mărturie atât pentru contemporani, cât și pentru posteritate, în legătură cu existența acestor masacre. Despre importanța și actualitatea
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
strâns legate de contextul social-politic, dominat de atrocitățile regimurilor nazist și comunist sovietic. Aceste scrieri au fost reunite sub denumiri precum "literatură carcerală" sau "literatura universului concentraționar", iar în ultimele decenii în lucrările de specialitate este preferat termenul de "literatură concentraționară". Autorii unor asemenea cărți, supraviețuitori ai detenției în lagăre, depun mărturie atât pentru contemporani, cât și pentru posteritate, în legătură cu existența acestor masacre. Despre importanța și actualitatea literaturii concentraționare vorbesc atât lucrările, cât și numeroasele dezbateri consacrate acesteia, care sunt departe
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în ultimele decenii în lucrările de specialitate este preferat termenul de "literatură concentraționară". Autorii unor asemenea cărți, supraviețuitori ai detenției în lagăre, depun mărturie atât pentru contemporani, cât și pentru posteritate, în legătură cu existența acestor masacre. Despre importanța și actualitatea literaturii concentraționare vorbesc atât lucrările, cât și numeroasele dezbateri consacrate acesteia, care sunt departe de a fi epuizat subiectul. Lucrarea de față este consacrată unuia dintre autorii de literatură concentraționară Aleksandr Soljenițîn, laureat al Premiului Nobel în anul 1970, scriitor celebru în
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și pentru posteritate, în legătură cu existența acestor masacre. Despre importanța și actualitatea literaturii concentraționare vorbesc atât lucrările, cât și numeroasele dezbateri consacrate acesteia, care sunt departe de a fi epuizat subiectul. Lucrarea de față este consacrată unuia dintre autorii de literatură concentraționară Aleksandr Soljenițîn, laureat al Premiului Nobel în anul 1970, scriitor celebru în întreaga lume ca disident prin mărturia transmisă în formă literară. Forța deosebită a mesajului său nu se explică, însă, doar prin atitudinea disidentă, pentru că scriitorul nu a fost
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fost primul sau singurul oponent al regimului comunist sovietic, ci, într-o mare măsură, prin calitatea artistică superioară a operei sale. La aceasta se adaugă credibilitatea pe care i-o dă statutul de martor care a cunoscut nemijlocit realitatea spațiului concentraționar și care și-a asumat condiția de mesager al numeroaselor victime. El nu a fost scriitor în mod conjunctural, scriind doar despre sistemul concentraționar sovietic, iar scrierile sale au avut succes datorită nivelului artistic, și nu (exclusiv) datorită temei abordate
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
adaugă credibilitatea pe care i-o dă statutul de martor care a cunoscut nemijlocit realitatea spațiului concentraționar și care și-a asumat condiția de mesager al numeroaselor victime. El nu a fost scriitor în mod conjunctural, scriind doar despre sistemul concentraționar sovietic, iar scrierile sale au avut succes datorită nivelului artistic, și nu (exclusiv) datorită temei abordate. Soljenițîn depășește nivelul demascării sistemului totalitar comunist, vorbind despre aspecte general-umane, cum sunt libertatea, demnitatea umană și sensul vieții, având convingerea că arta răspândește
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
general-umane, cum sunt libertatea, demnitatea umană și sensul vieții, având convingerea că arta răspândește în modul cel mai eficient orice mesaj și-l păstrează în modul cel mai trainic. Finalitatea mărturiei lui Soljenițîn, ca și a altor autori de literatură concentraționară, constă în restituirea adevărului istoric, din perspectiva unei victime, care este, în același timp, un om preocupat de mersul istoriei. Falsificarea adevărului atinsese cote aberante chiar și în afara URSS-ului, după cum relevă mărturiile celor care l-au calomniat pe V.
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
literare). În opera literară soljenițiană, se reflectă într-o mare măsură experiența de viață a autorului, în punctele în care aceasta se întâlnește cu momente din istoria Rusiei, iar această reflectare generează componenta documentară a operei. Specificul scrierilor despre universul concentraționar constă în coexistența documentarului și artisticului, însă, fără a minimaliza importanța laturii documentare, trebuie subliniat că latura artistică este cea care individualizează fiecare operă. Există mai multe elemente comune acestui tip de scrieri, care trimit la spațiul concentraționar, însă fiecare
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
despre universul concentraționar constă în coexistența documentarului și artisticului, însă, fără a minimaliza importanța laturii documentare, trebuie subliniat că latura artistică este cea care individualizează fiecare operă. Există mai multe elemente comune acestui tip de scrieri, care trimit la spațiul concentraționar, însă fiecare autor oferă perspectiva sa asupra acestui spațiu, astfel încât fiecare operă va avea o notă subiectivă inevitabilă. Lucrarea de față surprinde aspectele care fac din opera lui Soljenițîn un "document artistic" al Gulagului, o creație inconfundabilă. Prin analiza operei
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]