23,096 matches
-
ale Reginei Maria a ajuns la vol. IV, îngrijit și prefațat, ca și celelalte, de Vasile Arimia și tradus de Sanda Ileana Racoviceanu. El cuprinde evenimentele anului 1922 ale familiei regale și nu numai. Dacă anii precedenți (1920-1921) s-au concentrat mai cu seamă asupra crizei politice provocate de principele moștenitor Carol (viitorul Carol al II-lea), care făcuse o căsătorie morganatică (soția fiind, cum se știe, Zizi Lambrino), renunțase la tron, apoi revenise, și asupra celor două nunți princiare, a
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
1 ian. 1949. (Locul său îl va lua, semnificativ, chiar Ion Vitner, campania demolatoare aducându-i și un profit personal.) G. Călinescu nu fusese decât un prea naiv "tovarăș de drum". Dispare și el câțiva ani buni din publicistică, fiind concentrat acum asupra lucrărilor de istorie literară. "Reeducarea" își făcuse oarecare efect, întrucât "incriminatul" încerca să fie mereu "pe linie", ca în "cronicile optimistului" de mai târziu, fără să renunțe, în esență, la apărarea esteticului, în ciuda tuturor concesiilor, de obicei, impuse
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
Între timp, învățase că - nici vorbă! - cofoza (așa îi spun specialiștii stării celor ce nu aud) are și unele avantaje. De pildă, nu ai parte de toate bazaconiile din jur, nu ești distras de tot felul de nimicuri, te poți concentra cât vrei la ale tale. După o jumătate de an, obișnuindu-se pe deplin cu noua sa situație, descoperi și alte numeroase avantaje ale surdității: de pildă, era scutit de multe corvezi din partea superiorilor, a obținut un spor de bani
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
aceeași bancă, în special la seminarii! Era foarte frumoasă, aproape la fel de frumoasă ca acum. Și fină. Și binecrescută. Îi simțeam prezența, chiar și când nu mă uitam la ea, printr-o iradiere de feminitate care nu mă lăsa să mă concentrez asupra subiectului pus în discuție. Ada - așa îi spuneam - nu simțea la rândul ei (presupun) o iradiere de masculinitate, astfel încât era foarte atentă și dădea răspunsuri prompte la întrebările conducătorului de seminar. Și apoi, avea întotdeauna bibliografia făcută (ca și
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
de câte știe. Când se uită în oglindă o privește mirată o femeie, de acum fără vârstă, negricioasă, micuță, cu un ten ofilit peste care anii nu mai lasă urme foarte vizibile, cu ochi negri, mari și expresivi unde se concentrează parcă întreaga putere a unei ființe îndeajuns de ciudate pentru a fi rămas, de-acum, aproape singură. Dacă n-ar fi fost Cristina, nepoțica ei de 5 ani, pe care maică-sa, zuza de Violeta, i-o lăsase spre creștere
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
romanului Real K nu uită să se situeze într-o postură aproape pardonabilă: printr-o dibace strategie de contra-publicitate, adică de publicitate prin neasumare, el nu uită să ne relateze că, în fond, grija lui pentru opera sa i se concentrează abia undeva în zona șezutului. În carte nu se uită, astfel, a ni se preciza toată peripeția la care a luat parte textul înainte de publicarea lui: cum acest text a fost găsit orfan, sărman și abandonat de către autor, undeva pe
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
Călinescu nu ne pune la dispoziție răspunsuri sintetice în judecarea literaturii române în ansamblu sau în particular, nu o plasează în raport cu cea europeană. Vinea e un cosmopolit, Sadoveanu un localist. Tzara, Voronca și Fundoianu se expatriază. Vulcănescu, Rădulescu-Motru, Noica se concentrează pe filozofia ce se poate deduce din limba și mentalitatea națională. Al. Popescu i-a consacrat recent într-o editură britanică de vîrf o monografie de admirabilă rigoare și erudiție lui Petre }uțea: dar nici această monografie nu ajunge să
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
înstrăinare, dor, patimă, căutare, chemări, tăceri, minciuni... “Eram înflorire, eram răsărit,/ Și taină, și muguri, și vechi nestemate,/ Sculptură în sare, nadir și zenit, /Fântâni de esențe, cu sete vânate” (O floare de măr) Întreaga sfera afectivă a poetei se concentrează liric în versuri dominate de sensibilitate și candoare în care poți desluși o fire retrasă, învăluită în pudoare, cu o timiditate parcă ascunsă sub valuri. “Am ars discret, jăratec domolit,/ Ne-am spus minciuni și ne-am ghicit în palmă
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > GRANDOMANIA ȘI FRUSTRĂRILE OMULUI MODERN Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 1162 din 07 martie 2014 Toate Articolele Autorului Observând tot mai des tendința tot mai evidentă a omului modern de a-și concentra toată inteligența și tehnologia pentru a construi obiecte din ce în ce mai mari, am hotărât să analizez modificările apărute în comportamentul și mentalitatea acestuia în ultimul secol. Ca prim exemplu, ar fi dimensiunea casei omului. Dacă în urmă cu sute de ani, locuința
GRANDOMANIA ŞI FRUSTRĂRILE OMULUI MODERN de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380712_a_382041]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > VIOLENȚA NAȘTE MONȘTRI Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 1200 din 14 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului In contextul crizei din peninsula Crimeea, când marile puteri militare ale lumii par să-și poziționeze și concentreze o parte însemnată de militari și armament în această zonă, parcă începem să ne gândim că se prefigurează premizele unui nou război mondial. Oare omenirea nu a învățat nimic din cele două războaie mondiale? Sau tocmai asta e problema, că
VIOLENŢA NAŞTE MONŞTRI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380709_a_382038]
-
în Rusia. În Rusia, vă amintiți, în primele ceasuri ale "perestroicăi", era o efervescență intelectuală, adică scriitorii nu mai stăteau să scrie romane, ci jurnale, memorii etc. Deci, în asemenea momente, este o eclipsă a beletristicii pure și atenția se concentrează asupra memoriei. Lupta cu memoria e mai urgentă în România decât aiurea. Marea revelație sunt, în fond, doi autori și două cărți. Cea mai bună carte asupra închisorilor românești este semnată de un om care înainte n-a scris nici un
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
editorul Nicolae Cârlan. Ieri (1978) criticul literar, academicianul de astăzi, Eugen Simion, în vol. Scriitori români de azi, Ed. Cartea Românească, în capitolul Buzduganul unei generații, referindu-se și la acest poem, se rostea astfel : Plastică și muzicală, poezia se concentrează, spre final, într-un simbol al jertfei copilăriei, al despărțirii de vârsta candorilor. Acest poem, singur în măsură să consacre un talent, face trecerea spre o lirică detașată de anecdotic, pornită dintr-o experiență unică. 9. În ultimă instanță, intrând
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
tot. „Taci, că Îți pierzi pâinea!”- devenise o formă de a fi. Și asta nu ar fi fost nimic. Ceva m-a făcut să fierb. Îmi venea să urlu, Însă am muțit parcă trăsnit de același sentiment. Frica! Mi-am concentrat Însă auzul. În sfârșit, am Înțeles bine că dictatorul fugise, că fusese prins, că poporul era liber, și am vrut să strig: „am scăpat, oameni buni, am scăpat!” Nu am Îndrăznit. În brațe, o țineam pe Elena. Pentru o clipă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
atâtea provocări: inexistența unui studiu sistematic asupra stilului național românesc; sursele istoriografice prea puțin consistente; atributele de stil longeviv și prolific, care, în perioada interbelică, se întâlnește pe tot cuprinsul României Mari; de aici a apărut și necesitatea de a concentra studiul pe o dimensiune verticală, temporală, limitând-o pe cea spațială la cazul simptomatic al orașului București și la o serie de repere majore din alte zone ale țării. Acestor elemente li se adaugă grija pentru adaptarea discursului "în funcție de interesul
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
în promovarea drepturilor femeilor: "United Nations Development Fund for Women (UNIFEM)"; "The Office of the Special Adviser on Gender Issues (OSAGI)", "The United Nations Internațional Research and Training Institute for the Advancement of Women (INSTRAW)". Eforturile femeilor cercetător, s-au concentrat, de asemenea pe realizarea unor organizații de promovare a sexului feminin în tentativele de dezvoltare personală și de obținerea unor rezultate avansate în cercetarea medicală și academică. Ca exemplu, poate fi menționată "Association for Women în Science (AWIS)", care a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
arta locului, întâlnirile cu Grotowski) sunt valorizate din unghiul activității profesionale, ca și cum existența sa ar fi fost, multe decenii, pusă complet între paranteze. În mod deliberat, Andrei Șerban ocolește partea așa-zicând anecdotică, reducând la minimum informațiile despre viața privată. Concentrat asupra artei, asupra descoperirii acelui "limbaj universal" prin care arta poate asigura perfecta comunicare interumană, capitolele vieții se suprapun aproape exclusiv cu datele și împrejurările spectacolelor regizate. Din acest motiv, volumul are o structură episodic-sincopată, în care narațiunile eului sunt
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
aproape atomică) și imuabilitatea spiritului (simplitatea și transparența unisonului corzilor). În partea a 2-a, Doamne miluiește, "corespunzătoare catolicului Kyrie eleison și Christe eleison", unisonul nu mai e "fracturat" de neliniștea disperată a vocilor, ci înaintează imperturbabil, ca un flux concentrat de energie, pentru a face ruga mai eficace și mai penetrantă: "Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-ne!" Simțul proporției și al echilibrului îl determină pe maestrul Niculescu să destindă (suspende) tensiunea extremă a implorărilor anterioare, prin introducerea - ca parte a 3
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
Cântărilor permit cititorului să perceapă mai clar decât în oricare dintre lucrările sale modul în care înțelege autorul unirea cu Dumnezeu. Sfântul Grigorie susține că unirea cu Dumnezeu reprezintă scopul însuși al operei In Canticum canticorum. Acest studiu se va concentra pe unirea mistică divină ca temă organizatoare a omiliilor și vom argumenta că înțelegerea sfântului asupra unirii cu Dumnezeu este întru totul fondată pe exegeza sa asupra Sfintei Scripturi. După Sfântul Grigorie, scopul primordial al imagisticii încărcate de sexualitate din
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sau ispitei. „Cauza întunecimii nu este atribuită Creatorului, ci originea sa este atribuită liberei voințe a fiecărei persoane”<footnote Ibidem, 62. footnote>. Rezultă că întunecimea nu pare a fi „naturală” sau ontologică, nici spiritual vorbind, nici fizic. Sfântul Grigorie se concentrează nu pe nivelul literal, ci pe implicațiile spirituale care decurg din fenomen, anume antropologia teologică pe care o sugerează: „Natura umană era o imagine a luminii adevărate, mult departe de orice întunecime: strălucea prin imitarea frumuseții arhetipului”<footnote Mark S.M.
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
devastării acestei grădini. El spune că, pentru a ajuta la recuperarea acestei grădini, Dumnezeu a coborât din nou cu plantele virtuților, virtuți care sunt îngrijite și udate de fântâna Cuvântului. Din două motive atrag atenția la acest text care se concentrează pe rolul virtuților în recuperarea de pe urma devastării grădinii sau de pe urma întunecării strălucirii naturii noastre. Mai întâi, pentru faptul că virtuțile joacă un rol important în transformarea (sufletului) miresei în lumină. În al doilea rând, textul introduce rolul Întrupării Domnului în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ceva care răspunde și corespunde Infinității divine. Ceea ce transformă ființele umane în monștri ai lăcomiei și ai ambiției, atunci când este orientată spre bunătățile finite - anume, dorința lor insațiabilă pentru mai mult din binele pe care îl caută - devine, atunci când este concentrat pe adevăr, pe Binele infinit, chiar motorul sfințeniei lor. Și poate - deși marele episcop nu o spune niciodată explicit - acesta este modul prin care natura umană și-L imaginează și-L reproduce pe Dumnezeu; prin bunăvoința sa doritoare de „uita
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
25. footnote>. Însă, scopul acestui capitol este de a desluși taina dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. Revenind deci la autorul nostru, aflăm printre altele că, în concepția sa, sarcina cărții biblice este de a pregăti sufletul „să dorească virtutea”, concentrându-se pe sălașul dorinței înseși (τὸ ἐπιθυμητικòν), Sfântul Grigorie susținând că strategia pedagogică a Proverbelor face orice altceva decât să încerce să stingă dorința. În debutul operei In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie reia împărțirea origenistă a celor trei cărți biblice
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
demers, mi-am permis să folosesc cuvântul „dorință” pentru traducerea unui număr de cuvinte (έπιθυμια, έρως, έφεσις, πóθος, uneori chiar și πάθος); pentru că, așa cum va indica Ludlow, ceea ce este important la dorință este flexibilitatea sa, capacitatea sa de a se concentra pe impulsul orb sau pe Dumnezeu. De aici, preocuparea solomonică de a educa dorința țâșnește fără întrerupere, natura participantului (μετέχοντος), devine mereu mai avidă de mai mult și nici o limită nu-i oprește creșterea”<footnote P. G. XLIV, col. 105BC
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Soul: Gregory of Nyssa’s Deeper Theology of Marriage”, în Theological Studies, 51, 1990, p. 451. footnote>. Din multe puncte de vedere, studiul persuasiv al lui John Behr pe marginea operei gregoriene De hominis opificio, susține revelațiile studiului lui Hart. Concentrându-se explicit pe antropologia inclusă în De hominis opificio, Behr arată modul în care primele cincisprezece capitole ale lucrării prezintă o perspectivă dinamică, ascendentă a creației. Baza „perspectivei ascendente” a Sfântului Grigorie, susține Behr, „o constituie dorința (ἔφεσις) pe care
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Franz Schubert (1793-1828), ca unul dintre primii compozitori inițiatori ai romantismului muzical. A doua tipologie, a închiderii unui ciclu stilistic (modelul bachian și wagnerian) prezintă o altă fațetă a puterii determinante, aceea de a deveni reprezentativă pentru toată evoluția premergătoare, concentrând într-o sinteză structurală-estetică de ordin superior totalitatea elementelor relevante în definirea unui stil, dar și a unei epoci stilistice în general. Sfârșitul unui ciclu stilistic poate să semnifice, în egală măsură, încheierea care presupune, totuși, un potențial de continuitate
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]