49,962 matches
-
că încă din antichitate sensul era mai mult utilizat și rescris decât descifrat". Asociindu-se unei tradiții de emancipare în mare măsură laică și franceză ("ocol prin grădina filologică înspre filosofie"), Jean Bollak își propune calea tehnică de investigare a conceptelor: "A face istoria medierilor culturale, adică istoria lecturii, a textelor și interpretării lor în chiar cadrul practicii filologice". Studiile sale despre Empedocle, Heraclit, Epicur, Platon rețin importanța acordată criticii antichității ca sursă de informație. Atotputernicul hermeneut are capacitatea de a
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
într-un "purism" al "ideii literare", de facto într-un vid al axiologiei, Nicolae Balotă scoate la iveală principiul religios, adică tradiția de bază la care se ajunge inevitabil în analiza texturii a nenumărate opere ca și în cea a conceptelor ce li se aplică. Să dăm cîteva exemple. Obsesia de-o viață a lui Paul Claudel, subliniază eseistul nostru, este cea a coeziunii văzutelor și nevăzutelor, a mirabilei lor unități. E o viziune ce răspunde credinței catolice a marelui poet
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
modern, Claudel nu e scutit de acea ambivalență, de acea dublă postulare spre Dumnezeu și Satana pe care Baudelaire o consideră ca existînd simultan în orice suflet omenesc și pe care o putem găsi, între alții, la Rimbaud și Mallarmé. Conceptele ambivalenței sale sînt ordinea și aorgicul. Dacă ordinea e cea a creației dumnezeiești, aorgicul este lumea increatului, lumea haotică, inumană, ce a precedat ordonarea prin lumina Logosului. Claudel e sedus pînă la un punct de "farmecul monstruos" al dezordinii primordiale
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
de beția divină, e sete după aorgicul nocturn". Însă cu precădere el se vădește a fi un om al ordinei instaurate prin mijlocirea verbului creator: " Ideea ordinii, esențială în poetica lui Claudel, chiar dacă e rareori formulată, își are originea în conceptul de ordo care a dominat gîndirea medievală. Ordine cosmologică, ontologică și morală, deopotrivă.
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
Gheorghe Grigurcu Evident, conceptul de postmodernism e încă alunecos. Notele fenomenului, propuse de Ihab Hassan: anarhie, absență, polimorfism, indeterminare, se răsfrîng în metadiscursul său, care e departe, bunăoară, de precizia poliedrică a limbajului structuralist, pierzîndu-se nu o dată în spații contradictorii și chiar în simțămîntul
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
se înfumureze în acest sens, căci au fost și alți scriitori ai altor generații care n-au suportat și au protestat după firea și stilul fiecăruia. Nu sunt un fan al muncii cu generația. Consider că e mai degrabă un concept ordonator în istoriile literare sau în studiile de morfologie literară. A fi �optzecist" e un plasament temporal sau de sintaxă literară. De abia de aici încolo vine obligatoria judecată de diferență sau de individualizare. Așa că generația �optzeci", dacă mai are
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
categoriilor, pe de alta, datorită relațiilor - până la diferite persoane din rândul cărora provenea interlocutorul; puteam să studiez legăturile de alianță înnodate de căsătorii și să ajung la genealogia unei femei sau a unui bărbat, - aveam, așadar, un acces direct la conceptele fundamentale, la categoriile prin care românii se clasează în raport cu ceilalți. Puteam să văd că ne aflăm în prezența unui sistem de înrudire clar construit, dar pentru care un anumit număr de cuvinte-cheie constituiau o problemă. Așa e, de pildă, cuvântul
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
tratată ca o doamnă, oricâte eforturi de a te revirginiza va depune soțul obsedat de onorabilitate. Și mai e o chestiune: neavând curaj să spună deschis că nu le convine intrarea în N.A.T.O., extremiștii români au inventat, șmecherește, un concept: integrarea demnă. De parcă cineva ne-ar fi cerut să intrăm fără demnitate! Deși erau destul de mărișori pe vremea ocupației sovietice, n-am observat ca vreunul din guriștii anti MacDonald's de azi să fi făcut caz că țara era plină
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
recentă - și cu deosebire a mentalităților care stau la baza acestuia. Cuvintele citate descriu perfect tipul de demers pentru care s-a optat - anume cel al unei critici active și prea puțin reactive, o critică așadar bazată pe surse și concepte, care îi dau adâncime și semnificații reale, mult dincolo de confortul chinuit al automatismelor despre care se vorbește mai sus. Marius Tudor, Adrian Gavrilescu, Democrația la pachet. Elita politică în România postcomunistă, Editura Compania, București, 2002, 351 p.
Democrația de dicționar by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15064_a_16389]
-
o antologie de proprietari și proprietăți. Există acum acest spectacol, dur, solicitant, al moralității și responsabilității. "Trebuie să vă fac mai întîi o mărturisire care o să vă înspăimînte: urăsc Bucureștii!... Astăzi. Dar să vă liniștesc îndată referindu-mă la un concept al psihanaliștilor: e vorba de dragoste-ură, sau cum zic franțuzii, de ciudă din dragoste (dépit amoureux)", scrie Neagu Djuvara în Conferința publicată în Secolul 20. Cam același concept definește în spectacolul său Dabija. Pentru că este un creator al cetății. Și
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
urăsc Bucureștii!... Astăzi. Dar să vă liniștesc îndată referindu-mă la un concept al psihanaliștilor: e vorba de dragoste-ură, sau cum zic franțuzii, de ciudă din dragoste (dépit amoureux)", scrie Neagu Djuvara în Conferința publicată în Secolul 20. Cam același concept definește în spectacolul său Dabija. Pentru că este un creator al cetății. Și pentru că îi pasă. București nicăieri. Un spectacol de Marcel Iureș, Octavian Nicolai, Alexandru Dabija, pe texte de Tudor Arghezi și Horia-Roman Patapievici.
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
a adula sînt primejdii capitale pentru un autor ce-și propune, precum cel de care ne ocupăm, nu doar a stîrni interesul cititorilor, ci și a înfățișa, "în filigran, o morală a timpului nostru". Constantin Călin se oprește elocvent asupra conceptului de "idee neconvențională", pe care-l aproximează astfel: "Ce e o "idee neconvențională"? Un răspuns potrivit, așteptat, la o întrebare nepotrivită, surprinzătoare. Punerea de întrebări nepotrivite, pentru a primi răspunsuri potrivite, a fost dintotdeauna, susținea Jacob Bronowski în The Ascent
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
Acestea toate dau D-ului un aer de prospețime și înfățișează o imagine extrem de largă asupra lingvisticii de azi. La fiecare "intrare"nu se dau în D, ca în dicționarele obișnuite, numai definiții (riguroase) ci se fac adevărate analize ale conceptului respectiv, articolele devenind astfel, mici concentrate de lingvistică. De asemenea trebuie specificat că unele articole reprezintă, de fapt, succinte studii de ex. limbaj, lexicon, gramatică, sem(?), tranzitiv. Aproape fiecare articol este însoțit de ilustrări adecvate alese cu deosebită grijă din
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
structuralism. Prin lectura acestui conglomerat de texte cel ce consultă D va căpăta multiple cunoștințe despre metodă! La unele articole se face, în plus, "istoricul"noțiunii respective, de ex. la performanță se începe prin a se preciza că este un concept introdus de N. Chomsky, la performativ că acest termen îi aparține lui J. L. Austin. Considerăm însă că numai citarea celui care a introdus o nouă noțiune lingvistică nu este suficient dacă se indică unde și cînd s-a întîmplat
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
pentru că la Bibliografia de la sfîrșitul volumului nu este menționată decît o singură carte a sa, la Chomsky nu este prea ușor de detectat în care dintre cele 7 lucrări ale autorului american - prezente în Bibliografie - apare, pentru prima dată, noul concept. La fel la E. Coșeriu frecvent amintit, înregistrat la Bibliografie cu nu mai puțin de 12 lucrări, este aproape imposibil de înțeles în care anume a expus o anumită teorie. Normal ar fi fost să procedeze, constant, ca la complementizare
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
trebui să fie îmbogățite de ex. la insulă s-a adăugat, în ediția a II-a, pe lîngă accepția din gramatica generativă, sensul de Insulă lingvistică, semnificație aplicabilă și limbii române dar socotim că, în afară de izolarea geografică inclusă în acest concept s-ar cuveni să fie prezentă și izolarea culturală. Dacă prima nu poate fi schimbată, a doua este supusă modificării; aici exemplul limbii române este edificator: separată de celelalte limbi romanice și geografic și cultural, din sec. XVII-lea, al
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
gîndire mai multă plăcere decît unii semeni cu restul organelor corpului omenesc. Încă o întrebare: considerați că filozofii ar trebui să se amestece în dezbaterile publice și în politică? Da, desigur. Dar numai dacă la problematica dată au idei sau concepte proprii. Ei nu trebuie să se simtă obligați să emită oriunde și oricînd păreri, mai ales dacă acestea nu sunt bine fondate. Poblema aceasta am avut-o și aici, în Germania, în timpul războiului din Balcani, din Kosovo. În acea perioadă
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
eronată transformă liceul dintr-o școală de cultură generală în contrariul ei. Legea e nesigură la acest capitol. Admițînd un număr de licee de specialitate chiar mai mare decît acela din regimul trecut, legea face un prim pas spre destrămarea conceptului de cultură generală care ar trebui să definească liceul. Al doilea pas îl reprezintă înțelegerea liceului ca un învățămînt, nu de-sine-stătător, ci preuniversitar. Denumirea oficială a primilor doisprezece ani de școală este chiar aceasta. Oricît însă ar fi de valoroasă
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
sub varii chipuri. Își îngroașă cu insistență postura defectuoasă, dezarmată. Își atribuie, cu demoniacă voluptate, fel de fel de neputințe, limite, infirmități. Însuși jurnalul i se pare o specie slabă, "indiferent de nivel" (o autominimalizare ce se extinde primejdios, contaminînd conceptul), spre deosebire de autobiografie, care ar fi o specie tare ce a dat un Saint-Simon (ca precursor), un Chateaubriand, un Goethe, un Céline, un Henry Miller, un Thomas Wolfe, un Proust. La umbra acestor stejari ai organicității creatoare, diaristul nostru se percepe
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
Cartea apare în Franța anului 1971, așadar într-o perioadă de mare efervescență și evoluție a psihanalizei și a instituțiilor ei. Cu toate acestea (sau cu atât mai mult), se simte chiar în această vreme nevoia unor perpetue clarificări ale conceptelor specifice, spre o mai bună integrare a lor, dat fiind că, paradoxal, în opinia autoarei "rezistențele la aplicarea psihanalizei în afara domeniului terapeutic rămân în fapt intacte și se pare chiar că în acest sens asistăm la un recul net în raport cu
De ce psihanaliza aplicată? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15150_a_16475]
-
exemple în această privință. Linia de demarcație între psihanaliza clinică și cea aplicativă are o valoare preponderent operațională - din momentul în care este absolutizată însă, ea devine exagerată și reducționistă. Traducerea acestei cărți care atinge aspecte principiale ale relației dintre concepte și ilustrările lor era necesară fie și "numai" în calitate de analiză a unor rezistențe la psihanaliză. Una dintre rezistențele cele mai caracteristice ale societății românești a constituit-o dezvoltarea, în acești ani, a unei psihanalize preponderent culturale. întru totul firesc, aș
De ce psihanaliza aplicată? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15150_a_16475]
-
atât de la îndemâna oricui? În afară de câteva generalități repetate în neștire, fără nici un adaos de idee, mare lucru nu se știe despre mutațiile interioare suferite de om în ultima jumătate de secol. Și nu se știe pentru că relatările istoricilor, analizele psihologilor, conceptele filosofilor pornesc în bună măsură de la imaginile create de operele majore. Elaborările artei dau cel dintâi impuls al cunoașterii de sine și științele umaniste tind să se articuleze pe interpretarea ei, bineînțeles cu problematici, metode, canoane specifice. Or, o astfel
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
va intra în istorie? Paradoxale au părut, la început, toate direcțiile exploratorii ale artei care, în timp, s-au dovedit fecunde. Și nu e exclus ca recuperarea adevărului în termeni de operă să fie un punct de răscruce în evoluția conceptelor estetice. Interpretarea "fără sfârșit" Problema este, de fapt, de a formula adevărul în termeni de semnificare. Ceea ce, la drept vorbind, nici nu este chiar atât de spectaculos pe cât mă voi strădui eu să demonstrez în continuare - ține în fond de
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
letargia ultimilor doisprezece ani, e important să redescoperim dramatismul (și expresivitatea, frumusețea) operațiilor exegetice. O necesară gimnastică a minții. În ceea ce mă privește, sunt interesată de hibrizii metodologici între pragmatică și hermeneutică și pe această ambiguitate încerc să îmi construiesc conceptele critice. Pentru perioada postbelică, eclectismul mi se pare a fi cerut chiar de obiect, construit el însuși pe cele două dimensiuni, care, din câte îmi dau eu seama, nu au fost puse până acum în dialog una cu alta. Pe
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
Los Angeles, În 1966 (apud. F.I.D.) Ideea de naționalism, des invocat la Mircea Eliade, este echivalent cu cel de românism, propovăduit mult Înainte de Eminescu, prin zeci de exemple. Mai târziu, filosoful Constantin Noica l-a fundamentat, trecându-l În categoria conceptelor. Mulți cercetători au exclus (cu argumente) din biografia lui Mircea Eliade antisemitismul, chipurile, susținut de savant. Reținem, din aceeași sursă, numele lui Seymour Cain și al lui Mac Linscott Ricketts, care i-au fost apropiați ani buni la Chicago. Ba
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]