548 matches
-
meu Alexandru Vári publica un studiu despre conflictul dintre generații În cultura vieneză din perioada La Belle Époque. După cum scria atunci tânărul istoric româno-maghiaro-american, generațiile nu se nasc, ele se fac. Ele reprezintă o cale prin care oamenii caută să conceptualizeze societatea, Încercând În același timp să o transforme. Ca urmare, conflictul dintre generații reprezintă una dintre sursele majore ale schimbării sociale. Transformările la nivel de mentalitate, care au o importanță decisivă În istorie, se manifestă În primul rând sub forma
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la reproducerea și comentariul timid al surselor, și intrăm pe terenul descifrării unor semnificații mai puțin vizibile ale textelor supuse spre analiză. 2. Analiza subiectului O primă problemă pe care o voi aborda este aceea a modului În care este conceptualizată „Europa” de către intelectualii români ardeleni din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Aproape toți cercetătorii de până acum au apreciat că această „Europă” era definită Într-un sens cultural, și nu Într-unul geografic. Ea nu ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acțiuni, obiecte și forme de reprezentare.490 Cultura de masă vehiculează, prin urmare, aceleași mituri profunde, aceleași spaime și dorințe, în forme comune și ușor de decodat, însă poate deveni la rândul ei un mit, mai ales după ce a fost conceptualizată și ideologizată, fie blamată ca sursa factorilor de corupție morală și intelectuală a indivizilor (poziție care refuză evaluarea obiectivă a rolului, tehnicilor și manifestărilor, insistând asupra presupuselor efecte nocive ale acestei nebuloase nedefinite), fie celebrată cu euforie stânjenitoare, care obstrucționează
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
-ne, Doamne, și ne miluiește. Pace vouă, morții noștri. (graffiti și scandări din decembrie 1989) Le mulțumesc Eugeniei, lui Marius și lui Matei, pentru că au crezut în această carte. Precizaretc "Precizare" Această carte își propune să treacă în revistă, să conceptualizeze și să sistematizeze diferitele interpretări care au fost date, în ultimii cincisprezece ani, „revoluției” din decembrie 1989. Am pus intenționat între ghilimele termenul revoluție, nu pentru că nu aș crede în realitatea revoluției române, ci pentru că analiștii pe care îi inventariez
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care se deschide spre cunoașterea scriiturii este unul specific, "translingvistic", care s-a ivit din "elaborarea unei metasemantici ce se va construi pe semantica enunțării". Ea va beneficia de aceasta și-i va aduce de asemenea elementele pe care le conceptualizează. (Meschonnic 1973: 174-175) Barthes a urmat o vreme foarte îndeaproape reflecția lui Benveniste. Deplîngea faptul că lingvistica este incapabilă să treacă la un obiect de cercetare superior frazei "pentru că dincolo de frază, nu există nimic altceva decît alte fraze: după ce a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
corobora cu analiza de la Anexa 1 [1.5] Am verificat starea clinică a pacientului la începutul ședinței? Am verificat și discutat tema pe care a avut-o pentru această ședință? Am stabilit clar problema de pe agenda terapeutică de azi? Am conceptualizat problema prin modelul ABC cognitiv și/sau comportamental? Este conceptualizarea clar înțeleasă de către pacient? Atunci când conceptualizarea descompune problema de pe listă (de exemplu, probleme la serviciu) în mai multe probleme clinice (practică: interacțiunea cu șeful; emoționale: furie, vinovăție), am stabilit clar
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
se poate susține prin: - inventarul mereu crescând al infinitivelor lungi substantivale. Cu excepții nesemnificative numeric, orice verb neologic, oricât de recent, își creează și o formație substantivală în -re (vezi, de exemplu, recent pătrunsele în DOOM2: *aflui - *afluire, *atenționa - *atenționare, *conceptualiza - *conceptualizare, *contoriza - *contorizare, *deflui - *defluire, *detartra - *detartrare, *eficientiza - *eficientizare, *etapiza - *etapizare, *formata - *formatare, *globaliza - *globalizare, *implementa -* implementare, *impozita - *impozitare, *indexa - *indexare, *insemina - *inseminare, *intervievare, *mediatiza - *mediatizare, *mondializa - *mondializare, *monitoriza - *monitorizare, *poziționa - *poziționare, *privatiza - *privatizare, *procesa - *procesare, *privatizare, *proteza - *protezare, *racola
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
are ca punct de plecare sugestia făcută de el privind cele trei perioade istorice principale, împreună cu unele surse primare odată obscure pe care le-a descoperit ca pionier al formei. Acestea fiind spuse, încerc să reorganizez materialul și să-l conceptualizez din punct de vedere istoric prin asimilarea și în același timp prin depășirea a ceea ce Paul Many numea "înțelegerea instituționalizată biografic a istoriei jurnalismului" (561). Acesta este punctul fundamental de plecare preluat de Connery în privința jurnalismului literar narativ în anii
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aceste activitățI: și anume în hoteluri. Începând din copilărie, David se măsoară și se evaluează pe sine pe o scară valorică și este preocupat de locul pe care-l ocupă pe numeroasele scale pe care le utilizează pentru a-și conceptualiza valoarea. David susține adesea că, în tinerețe, era mediocru, o persoană al cărei scop nu era acela de a ieși în evidență, de a excela sau a se diferenția în vreun fel de ceilalți. Această tendință se va schimba însă
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ar putea încheia fără o discuție referitor la limitele sale. În studiul prezentat mai sus, au fost selectate câteva fragmente din textele interviurilor care au fost apoi analizate și interpretate conform celor trei măsurători, fiecare reprezentând una dintre abilitățile cognitive conceptualizate de Frankenstein. Pentru realizarea acestei analize, teoria lui Frankenstein a fost aleasă pentru valoarea ei nominală, fără a încerca să iau în considerare, să compar ori să o prezint prin contrast cu alte teorii cognitive sau educaționale. Mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
din școlile mănăstirești erau, evident, marcați mai ales de ideea posterității. Mult mai târziu, primele arhive istorice se găsesc în pomelnicile bisericești medievale ale unor parohii din Țările Române. Deși încurajau un crucial proces de translatio studii, oamenii Bisericii nu conceptualizau totuși istoria umanității ca un domeniu aparte al Revelației. De cele mai multe ori, tezaurizarea unui trecut prodigios a rămas neînsoțită de interpretări. Cu câteva mari excepții ale unor sfinți vizionari, ortodocșii n-au simțit niciodată că a venit momentul sintezei istorice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
celebrării sacramentale, riscă să fie caracterizată de instabilitate afectivă, de iluzii și de stări contradictorii; b) nivelul cerebral. Penitentul care adoptă o astfel de religiozitate, se comportă după principiul rațiunii, în sensul că va acționa doar în funcție de înțelegerea sa intelectuală, conceptualizând, ideologizând, trăind totul doar la un nivel mental exagerat. Rugăciunea sa, celebrarea reconcilierii și mărturisirea păcatelor vor fi puternic marcate de reflecție, meditație intelectuală, riscând să se raporteze la Dumnezeu ca la un „obiect” de studiu. Acest tip de religiozitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și este, de aceea, sub controlul direct al cercetătorului. Adică, pentru a reduce probabilitatea Tipului I de eroare, cercetătorul poate așeza nivelul de semnificație aproape de zero. Tipul II de eroare, deseori reprezentat prin simbolul (beta), este puțin mai greu de conceptualizat. Cercetătorul nu are control direct asupra Tipului II de eroare; în schimb, Tipul II de eroare este controlat indirect prin controlul condițiilor experimentale. În plus, nivelul Tipului II de eroare este invers proporțional cu nivelul Tipului I de eroare: pe măsură ce
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
apărare sunt în mod necesar patologice), acest model are meritul de a oferi o viziune mai curând constructivistă decât reactivă asupra adaptării. În același timp, el propune, după cum am văzut, relaționarea diferitelor tipuri de mecanisme ale eului. Modelul lui Haan conceptualizează mecanismele eului ca reglatori care intervin în medierea stresului și care permit indivizilor să se acomodeze la schimbare și să asimileze noi informații despre ei și despre ceilalți. Ideea unei relaționări sistematice între diferitele mecanisme ale eului apare și la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și Breuer, „clivajul conținuturilor conștiinței este consecința unui act de voință din partea bolnavului”. Într-o concepție diferită, psihiatrii, și mai ales Bleuler, se sprijină pe conceptul de Spaltung pentru a descrie disocierea proprie schizofreniilor. Abia spre sfârșitul vieții, Freud va conceptualiza noțiunea de clivaj, mai precis aceea de clivaj al eului, definit, într-o perspectivă structurală, ca un proces prin care eul se poate scinda pentru a face față unei realități periculoase. Lui Mannoni (1969) i se datorează faptul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
conținutului, cele două categorii întreținând o relație de interdependență probată de-a lungul veacurilor de îndeletnicire teoretică științifică sau filosofică). A fi conștient de sine înseamnă a fi înțelept, iar a fi înțelept înseamnă a așterne un acoperământ de viziune conceptualizată peste un dat obiectiv prin definiție modelabil, prelucrabil, convertibil în limbajul unei raționalități culturale. Astfel, adevărul teoretic se lasă pătruns de subiectivitate exact în măsura în care intervenția omului și a valorilor sale este de regăsit pe tot parcursul demersului discursiv și, deși
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
la efectele mascat-represive ale Puterii. Aflată cu Puterea într-un raport suprastructural, cunoașterea nu e o simplă ipoteză a acesteia. Legăturile lor nu sînt cauzale, ci ele sînt, cum s-a observat, de corelație. De aici, poate, dificultatea de a conceptualiza Puterea, de a face din ea o strategie coerentă. Dar raporturile adevărului cu Puterea trec, mai întîi prin cuvînt, și asta chiar și atunci cînd vehiculul Puterii este imaginea filmată și televizată. Iar disecție pe cuvînt și pe imagine va
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Viziunile despre lume poartă pecetea epocii și a personalității autorului și rămân unilaterale, în ciuda aspirațiilor universaliste pe care le au ele însele, dar și în ciuda exigențelor universaliste pe care li le impune natura filozofiei în genere. Nici un sistem nu poate conceptualiza totalitatea existenței și toate demersurile făcute în acest sens sunt până la urmă reducționiste, înfățișând lumea dintr-un singur punct de vedere. De fapt, metafizica rămâne pentru Dilthey ein merkwürdiges Doppelwesen ("o stranie creatură duală")3, cu aspirații și exigențe divergente
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nevoii spiritului individual de a reflecta asupra faptelor sale, de a se modela lăuntric, de a dobândi certitudinea acțiunii și de a stabili raportul pe care el îl are cu ansamblul societății"19. Având "funcția generală" de a corela și conceptualiza experiențele și cunoștințele dobândite în diverse "sisteme culturale" și asumându-și un rol privilegiat, integrator și normativ, filozofia se evidențiază în epocă printre celelalte Geisteswissenschaften. Dar, așa cum arată în continuare Dilthey, chiar și filozofia, cu "spiritul ei critic", se manifestă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ale spiritului, iar pe de altă parte, a promovat o filozofie a filozofiei, după ce trecuse în revistă, pe baza unor concepte istoriste, diverse sisteme filozofice cu pretenția lor imperială de universalitate cu tot -, și constatase că metafizica tradițională nu poate conceptualiza totalitatea existenței și se dovedește incapabilă "să construiască o știință a absolutului"125. Printr-o astfel de metafilozofie, Dilthey a încercat să înlăture tocmai neajunsurile istorismului de care în destule cazuri se lăsase călăuzit până într-o Sackgasse a relativismului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de necuantificabil empiric, pe atât de neconceptualizabil pe cale rațională. Aceste aspirații și exigențe divergente fac din filozofia tradițională ein merkwürdiges Doppelwesen (vezi Cuvântul introductiv). Dacă acordăm prioritate obiectivității în dauna aspirației universaliste și ținem seama de incapacitatea filozofiei de a conceptualiza totalitatea existenței sub forma unui principiu fundamental, universal valabil la scara istoriei și nu sub forma a ceea ce Noica, în stilul său de o remarcabilă forță sugestivă, numea "absolutul privat"171 -, putem vorbi despre un eșec al sistemelor filozofice. Când
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sistematizeze și să le coordoneze. Relativitatea adevărului unei Weltanschauung rezultă așadar din faptul că orice viziune despre lume constituie un punct de vedere unilateral; altfel spus, reiese din condiția ei de parte a unui întreg pe care nu-l putem conceptualiza, din păcate, în mod absolut și definitiv. În ce măsură mai putem vorbi atunci despre valabilitatea unuia sau a altuia dintre tipurile de Weltanschauungen? Am văzut că Hegel "legitimase retroactiv" orice concepție metafizică în raport cu epoca ei. "Factorul istoric este istoric numai fiindcă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
adevărul un adevăr limitat, pe de o parte, de condiționările exterioare la care sunt supuse în mod inevitabil, iar pe de altă parte, de regulile pe care și le impun singure, în mod inerent, în tentativa de a sistematiza și conceptualiza existența în ansamblul ei. Dilthey pare să nu opteze pentru nici unul dintre ele. Numai că, afirmând la un moment dat că "doar din punctul de vedere al panteismului este posibilă o interpretare a lumii care să-i epuizeze complet semnificația
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
modurile de exprimare a raporturilor conținute în dat, așa cum au fost puse în evidență prin operațiile elementare ale gândirii" (s.n.). Cu alte cuvinte, structura corelațiilor descoperite la nivel empiric anticipă și-și găsește un corespondent în modul nostru de a conceptualiza, ori cu vorba deja citată a lui Noica, în "logicitatea" conștiinței individuale (vezi III, 1B). Constatăm și aici încercarea lui Dilthey de a acredita ideea unei identității între conștiință și existență (vezi I, 3F). "Prin faptele din domeniul aprehensiunii sensibile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
altfel decât cele ale naturii. Vom reface acum traseul celor două categorii de științe, plecând de la acea zonă de interferență pe care am anticipat-o în capitolul I (3F). Înainte de aceasta, mai notăm că zona lor de interferență a fost conceptualizată ulterior sub raport metodologic de către von Wright. El avansează termenul de cvasicauzalitate, prin care este desemnată "interacțiunea specifică dintre conexiunile legice și acțiunile intenționale"93. Însuși sistemul științelor îi apare lui Dilthey ca un mare Zusammenhang. Întreaga noastră cunoaștere se
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]