391 matches
-
de modul verbului predicat; indicativul caracterizează verbul concesivei reale: „Fapta atrage răspunderea penală a tuturor participanților la săvârșirea ei, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut sau se menține cu privire numai la unul dintre ei.” (C.P., 54) iar potențial-optativul, modul concesivei ipotetice: „Oricât de bine ai povesti un lucru, este greu să redai prin cuvinte anumite stări ale sufletului.” (P. Sălcudeanu, 148) Uneori, relația de dependență pe care se întemeiază circumstanțiala concesivă se exprimă prin juxtapunere. Identitatea sa sintactică este asigurată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la unul dintre ei.” (C.P., 54) iar potențial-optativul, modul concesivei ipotetice: „Oricât de bine ai povesti un lucru, este greu să redai prin cuvinte anumite stări ale sufletului.” (P. Sălcudeanu, 148) Uneori, relația de dependență pe care se întemeiază circumstanțiala concesivă se exprimă prin juxtapunere. Identitatea sa sintactică este asigurată în aceste enunțuri de: • existența unui verb semiauxiliar de modalitate (a putea), în structura predicatului compus: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de: • existența unui verb semiauxiliar de modalitate (a putea), în structura predicatului compus: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune.” (M. Eminescu, I, 134) • situarea verbului-predicat al concesivei la conjunctiv, fără morfemul să, iar a propoziției în fața regentei: „Tu vrei un om să te socoți, / Cu ei să te asameni? Dar piară oamenii cu toți, / S-ar naște iarăși oameni.” (M. Eminescu, I, 177) • intrarea într-o relație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu, I, 177) • intrarea într-o relație sintactică disjunctivă a două propoziții dezvoltând opoziția afirmativ-negativ: „Eu, am n-am clienți acasă, la unsprezece trecute fix mă-ntorc din târg...” (I.L. Caragiale, I, 172) În primele două categorii de enunțuri, concesiva este o concesivă ipotetică. CIRCUMSTANȚIALUL REFERINȚEI (LIMITATIV)TC "CIRCUMSTAN}IALUL REFERIN}EI (LIMITATIV)" În Gramatica Academiei ( inclusiv,noua ediție, din anul 2005), ca și în alte lucrări de gramatică, se folosește pentru această funcție denumirea de circumstanțial de relație. Determină
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
177) • intrarea într-o relație sintactică disjunctivă a două propoziții dezvoltând opoziția afirmativ-negativ: „Eu, am n-am clienți acasă, la unsprezece trecute fix mă-ntorc din târg...” (I.L. Caragiale, I, 172) În primele două categorii de enunțuri, concesiva este o concesivă ipotetică. CIRCUMSTANȚIALUL REFERINȚEI (LIMITATIV)TC "CIRCUMSTAN}IALUL REFERIN}EI (LIMITATIV)" În Gramatica Academiei ( inclusiv,noua ediție, din anul 2005), ca și în alte lucrări de gramatică, se folosește pentru această funcție denumirea de circumstanțial de relație. Determină: • verbe (locuțiuni verbale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
textului, sunt dominate de componenta lingvistică, o anumită realitate extralingvistică se poate exprima sintactic, fie printr-o relație de coordonare, fie printr-o relație de subordonare. Din această perspectivă, coordonarea adversativă corespunde relației de dependență care generează funcția de circumstanțial concesiv: Citește mult dar nu reține nimic./ Deși citește mult, el nu reține nimic. În planul semantic al coordonării adversative termenul al doilea introduce o discontinuitate semantică, ceea ce, în procesul de comunicare lingvistică, își are originea, din perspectiva emițătorului, în ceea ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pasaj din Cursul de sintaxă predat studenților ieșeni în anul universitar 1947/1948. Luând în atenție negativele judecăților și frazelor categorice și ipotetice, în legătură cu raportul logic de implicare, lingvistul ieșean le identifică pe acestea cu frazele în care există circumstanțiale concesive: ”Goblot (...) n-a arătat că astfel de judecăți și de fraze (=negativele judecăților și frazelor categorice și ipotetice) se identifică cu frazele în care avem așa-numitele propoziții secundare concesive 52.” Cum, însă, negativele acestor judecăți înseamnă tocmai absența implicării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
le identifică pe acestea cu frazele în care există circumstanțiale concesive: ”Goblot (...) n-a arătat că astfel de judecăți și de fraze (=negativele judecăților și frazelor categorice și ipotetice) se identifică cu frazele în care avem așa-numitele propoziții secundare concesive 52.” Cum, însă, negativele acestor judecăți înseamnă tocmai absența implicării (deci, a nu este b), G. Ivănescu consideră că denumirea de propoziții secundare concesive nu este întemeiată și crede că enunțurile conținând astfel de propoziții ar trebui numite opozitive: „De
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și frazelor categorice și ipotetice) se identifică cu frazele în care avem așa-numitele propoziții secundare concesive 52.” Cum, însă, negativele acestor judecăți înseamnă tocmai absența implicării (deci, a nu este b), G. Ivănescu consideră că denumirea de propoziții secundare concesive nu este întemeiată și crede că enunțurile conținând astfel de propoziții ar trebui numite opozitive: „De fapt, în astfel de fraze nu avem nici o concesie și, de aceea, greșit sunt numite astfel (adică, propoziții secundare concesive). Ba având în vedere
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
denumirea de propoziții secundare concesive nu este întemeiată și crede că enunțurile conținând astfel de propoziții ar trebui numite opozitive: „De fapt, în astfel de fraze nu avem nici o concesie și, de aceea, greșit sunt numite astfel (adică, propoziții secundare concesive). Ba având în vedere că prin astfel de fraze se exprimă chiar neimplicarea unui fapt care ar trebui totuși să fie implicat de altul, astfel de fraze ar trebui numite opozitive 53.” Din aceeași perspectivă, a dominării componentelor logică și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la relația de dependență care generează funcția sintactică de circumstanțial opozițional: Nu învață, ci doarme./ În loc să învețe, el doarme. Enunțurile dezvoltă un grad ridicat de sinonimie când în amândouă s-ar putea presupune, relativ asemănător ca în frazele cu subordonate concesive sau cu coordonare adversativă, o stare de așteptare frustrată: În loc să învețe (cum era de așteptat), el doarme./ Nu învață (cum era de așteptat), ci doarme. Dar această trăsătură semantică, circumscrisă inferenței logice, definitorie pentru circumstanțialul opozițional, nu mai intervine în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și emfatic al coordonării... 51. „Sensurile implicate în definiția raportului alternativ (așa cum a fost interpretată aici) - subliniază E. Vasiliu, Preliminarii logice la semantica frazei, București, 1978, p. 251 - sunt identice cu sensurile implicate (mult mai clar) în definiția dată raportului concesiv (...) Deosebirea între raportul adversativ și cel concesiv este numai de ordin sintactic (adverbele sunt propoziții coordonate, în timp ce propoziția concesivă este subordonată unei regente.).” 52. Curs de sintaxa limbii române moderne (lit.), Iași, 1948, p. 112 bis.; Curs de sintaxa limbii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în definiția raportului alternativ (așa cum a fost interpretată aici) - subliniază E. Vasiliu, Preliminarii logice la semantica frazei, București, 1978, p. 251 - sunt identice cu sensurile implicate (mult mai clar) în definiția dată raportului concesiv (...) Deosebirea între raportul adversativ și cel concesiv este numai de ordin sintactic (adverbele sunt propoziții coordonate, în timp ce propoziția concesivă este subordonată unei regente.).” 52. Curs de sintaxa limbii române moderne (lit.), Iași, 1948, p. 112 bis.; Curs de sintaxa limbii române moderne, Editura Junimea, Iași, 2004, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Preliminarii logice la semantica frazei, București, 1978, p. 251 - sunt identice cu sensurile implicate (mult mai clar) în definiția dată raportului concesiv (...) Deosebirea între raportul adversativ și cel concesiv este numai de ordin sintactic (adverbele sunt propoziții coordonate, în timp ce propoziția concesivă este subordonată unei regente.).” 52. Curs de sintaxa limbii române moderne (lit.), Iași, 1948, p. 112 bis.; Curs de sintaxa limbii române moderne, Editura Junimea, Iași, 2004, p. 146. 53. Ibidem 54. M. Avram, Despre corespondența dintre propozițiile subordonate și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
transcrie o asamblare de două clauzule, sau perioadă binară" (1989: 113). Deși am renunțat să vorbim despre pragmasintaxă și clauzulă, decupajul nostru în enunțuri minimale este foarte apropiat. Noi descompunem această perioadă binară în două propoziții legate printr-un conector concesiv: [CU TOATE CĂ p-e1, q-e2]. Insistăm printre altele asupra faptului că cele două enunțuri sînt inseparabile de o propoziție non-q (e0), implicată de p, și care, deși nespusă, intră în dinamica sensului perioadei concesive: [CU TOATE CĂ p-e1> non-q (e0), (totuși) q-e2]), adică: (CU
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
binară în două propoziții legate printr-un conector concesiv: [CU TOATE CĂ p-e1, q-e2]. Insistăm printre altele asupra faptului că cele două enunțuri sînt inseparabile de o propoziție non-q (e0), implicată de p, și care, deși nespusă, intră în dinamica sensului perioadei concesive: [CU TOATE CĂ p-e1> non-q (e0), (totuși) q-e2]), adică: (CU TOATE p obrăzniciile pe care le-ați făcut [e1], și că deci non-q ați fost insuportabili [e0], q totuși sînteți niște ștrumpfei de treabă [e2]. Orice propoziție-enunț comportă trei dimensiuni complementare, la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și modalizarea prin condițional (ar putea fi) semnalează că porțiunea de text corespunzătoare frazei P1 nu este asumată de locutor. Ea este atribuită unui PdV al unui alt enunțător și al unei alte surse de cunoaștere: teoria relativității generalizate. Conectorul concesiv Cu toate-acestea, situat în deschiderea porțiunii de text P2, semnalează finalul influenței lui după și introducerea unui nou PdV sau schimbarea de cadru (PdV2). Purtător de valoare restrictivă, cu toate-acestea marchează rezerva asumată de locutor. P3 tranșează radical în sensul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unei valori ilocuționare [C2] de recomandare care dă descrierii sensul ei în discurs (în interacțiunea ziarului cu cititorii săi). ORarg este marcată mai explicit în această publicitate la căile ferate federale elvețiene: T20 ZURICH Cosmopolit Și totuși tipic elvețian. Conectorul concesiv totuși decupează enunțul în două propoziții elementare (p și totuși q) orientate argumentativ într-un sens diferit, mai precis p [e1] incită la o concluzie [e0] în sens contrar lui q [e2]. Aceast tip de ORarg din fiecare reprezentare discursivă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de o altă voce sau PdV. Sursele diverselor cunoștințe pe care le vehiculează un text sînt astfel localizate și diferențiate (chiar dacă mărcile de la sfîrșitul unui cadru nu sînt întotdeauna ușor de reperat). Segmentarea tipografică, timpurile verbale și recursul la conectorii concesivi sînt mijloace curente de semnalare a unui cadru enunțiativ. Importanta categorie a mărcilor de reformulare subliniază, într-un anumit punct al textului, o reluare metaenunțiativă care este adesea o modificare a punctului de vedere (adică, altfel spus, [N1] înseamnă/se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut propozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca argument cu funcția de a fundamenta sau întări o inferență, fie ca un contra-argument. În această categorie intră atît conectorii argumentativi și concesivi (dar, totuși, cu toate acestea, desigur, însă...), cît și conectorii explicativi și justificativi (căci, pentu că, deoarece, din moment ce, dacă atunci...), dacă ipotetic real și ficțional, cînd ipotetic real, precum și mărcile simple ale unui argument (chiar, de altfel, în plus, nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Actele succesive nu sînt juxtapuse, ci legate între ele astfel încît să formeze un segment textual coeziv și coerent. Cele două acte de discurs asertiv-constatativ sînt legate printr-un act înglobant de concesie, marcat prin conectorul ÎN CIUDA: A2-Constatativ <OR.Arg. CONCESIVĂ> A3-Constatativ. Pe această structură se grefează, pe de o parte un act Expresiv (A1), care se referă la A3, și, pe de altă parte, un act Declarativ care ia forma performativului explicit (A4) și care, făcut posibil de către A3, se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și dinamicii acestui text argumentativ. De fapt, aserțiunile de la început (subtitlu și § 1) sînt structurate de către un macro-act de respingere care se sprijină, în doi timpi, pe două concesii marcate de conectorii dar și totuși. Mai întîi avem o structură concesivă: [[(desigur) p-e1] Franța a pierdut o bătălie! [DAR non q-e2] Franța nu a pierdut războiul!] Aserțiunea p apare ca un argument în favoarea unei concluzii q-e0, cel puțin din punctul de vedere (PdV1) exprimat de "guvernanți de ocazie" (de fapt de către
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de fapt de către Mareșalul Pétain la 17 iunie 194033). Faptul că argumentul (mai puternic) care urmează după DAR este o negație non-q, lasă să se audă un PdV2 care neagă PdV1 (q-e0). Primul paragraf dublează subtitlul recurgînd la aceeași construcție concesivă: [[p-e3] Guvernanți de ocazie au putut capitula... în robie [TOTUȘI non-q-e4] nu-i totul pierdut!] Aserțiunea p-e3 apare ca un argument în favoarea unei concluzii q-e00, cel puțin din punctul de vedere advers PdV1. Faptul că argumentul (mai puternic) care urmează
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a pierdut războiul! Alineatul și punctuația exclamativă întăresc paralelismul gramatical și transformă cele două fraze tipografice într-o unitate argumentativă de sens pe care o putem considera ca pe o perioadă cu doi membri: [e1-p DAR e2-non q]. Această perioadă concesivă conduce la o concluzie care, prin e2-non q, se opune deciziei de a capitula. Decizie a mareșalului Pétain care se sprijinea pe o concluzie deductibilă din e1-p. Acest fapt declanșează constrîngeri în continuarea discursului. Perioada care urmează se întinde și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
țara în robie. [P2] (e5) TOTUȘI, nimic nu-i pierdut! Aici intervin doi factori de legare. Pe de o parte, legarea ternară a semnificantului face din suita de gerunzii e2 + e3 + e4 o unitate ritmică. Pe de altă parte, conectorul concesiv TOTUȘI unifică opunîndu-le, fraza tipografică P1 și fraza exclamativă P2. Putem vorbi deci de o primă frază periodică ritmică cu patru membri [P1], urmată de un enunț [e5-P2] nonperiodic în sine, dar cuprins într-o perioadă concesivă care face din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]