573 matches
-
uneori eliptice, cu o accentuată stereotipie sintactică. Pentru a-i spori valoarea, se folosesc comparații, metafore, alegorii și uneori elemente de versificație, ritm sau rimă. Chiar în cazul p. metaforice, plasticitatea se realizează printr-o anume simetrie a frazei, prin concizia și selecția termenilor („Cine se scoală de dimineață departe ajunge”). Intonația și accentul sunt folosite pentru relevarea sensului. Un procedeu care subliniază atitudinea selectivă pe care specia o implică este exagerarea („Femeia îl scoate dator și pe dracu”). Caracteristice sunt
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
reeducărilor și Mărturisirea colaborării, unde sunt prezentate într-o viziune proprie contribuții memorialistice și de ficțiune. În acest imens material narativ sau poetic, susținut în cea mai mare parte de experiența trăită, există în cele din urmă o aspirație spre concizie de o mare vibrație și deschidere către mister. De asemenea, în narațiunea Pe bulevard în jos..., din volumul de povestiri cu același titlu (1990), se schițează o complicație survenită din senin, cu urmări grave asupra destinului protagonistei, în linia prozei
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
a unei abominabile crime comise de o mamă îndobitocită, care își ucide, fără s-o știe, propriul fiu, plecând de la un fapt real, prelucrat și de Albert Camus în Neînțelegerea. Silit să se desfășoare pe spații mici, prozatorul câștigă în concizie și efect dramatic, reușind narațiuni mai alerte, mai expresive, mai puțin parazitate de elemente străine. Firesc aproape, activitatea lui M. se încheie cu „memoriile unui scriitor”, intitulate Viață și vis (1986) și având deviza „Scriu - deci sunt”. Principalele relatări se
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
lumii, să se considere purtătorul de cuvânt al unei generații, M. începe aventura căutării de sine, continuată, în alt plan, prin versurile din Până la Iov (1970). Acum el ambiționează sondarea universului mitic, ancestral, abandonând discursivitatea tumultuoasă și exaltată în favoarea unei concizii aproape ermetice. Autenticitatea liricii sale nu constă în muzicalitate, ci în neliniștile și incertitudinile ce îi cenzurează fiecare avânt. Respins de cuvânt („Cuvântul niciodată nu m-a iubit supus”), poetul are intuiția de a nu mai șlefui versul, ci de
MUNŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
culegerea Între pământ și stele (1970) poetul pare că dobândește pentru prima dată conștiința menirii sale și, meditând asupra condiției creatorului de artă, se confesează într-un registru ce amintește dilemele, neliniștile multor confrați iluștri (În ajun). Cizelarea fonică și concizia, dar mai ales abandonarea retorismului și a verbozității duc la realizarea unor piese remarcabile, ce lasă să se întrevadă mai mult ca oricând înclinația poetului spre meditație, spre introspecția propriului destin de artist. Vis și simetrie (1973), fără să fie
PETRESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
România literară”, „Steaua”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Dilema” ș.a. Ca poetă, P. dezvăluie în versurile din primul volum, Corăbii (1970), un lirism al stărilor sufletești delicat conturate, rostite în formulări de o fermă concizie. Deși e vorba despre poezii de tinerețe, visarea și melancolia rămân aici tonalități adiacente, tutelar fiind aerul grav și meditativ. Elanul spre „nețărmurire” se vede contrapunctat de luciditatea unui eu poetic neliniștit, care percepe limitarea insinuată pretutindeni: „De-am fi
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
de sprijin. Autenticitatea e înțeleasă de proza intelectualistă căreia i se raliază Costache Olăreanu ca oglindă a inteligenței, fidelitate față de ipotezele și capacitatea ei combinatorie și imaginativă. Relevanța stilistică a unui text de Costache Olăreanu o dă idealul clasic de concizie, limpezime și eleganță. Umorul și fantezia adaugă epicului noi dimensiuni și tonalități. ION SIMUȚ SCRIERI: Vedere din balcon, București, 1971; Confesiuni paralele, București, 1978; Ucenic la clasici, București, 1979; Ficțiune și infanterie, București, 1980; Fals manual de petrecere a călătoriei
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
paraliza existența. Dar poetul este, structural, un spirit robust, angajat în bătălii esențiale cu viața, cu propriul destin, iar filosofia disperării este pentru el mai curând un spațiu în care plonjează polemic, refuzând căderea. Verbul are gravitatea meditației morale, în timp ce concizia exprimării aforistice percutante dă forță expresiei poetice. Atitudinea tranșantă, dincolo de sentimente partizane, exprimă credința în om, poetul devenind un simbol al speranței, în cosmice reverberări. Lirica erotică a lui M. este marcată de semnul înghețului din sufletele trădate, ceea ce îndrumă
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
se ocupa. A fost necruțător față de imitatori și față de clișeele poetice, respingând, de pildă, poezia lui T.G. Djuvara. Criticul are un ideal de artă clasic, întemeiat pe noțiunea de verosimilitate. În opera literară, el cerea să existe trăsături caracteristice și concizie, fiindu-i greu să accepte, spre exemplu, poezia lui Al. Macedonski. Din aceeași perspectivă condiționa reușita unei scrieri de intensitatea emoțională pusă de artist în execuția ei. Tot astfel judecă poezia patriotică, afirmând că va fi cu atât mai reușită
MISSIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288185_a_289514]
-
Era, în bună măsură, de așteptat ca după o asemenea investigație amplă a literaturii naționale M. să încerce o sinteză de ansamblu. În Scurtă istorie a literaturii române (I-IV, 1994 - 1997), o cumpănire optimă între esențializare și aprofundare, între concizie și abundență asigură consistența lucrului bine făcut. Chiar dacă într-o viziune deliberat didactică, Scurtă istorie... se înfățișează limpede, prietenoasă, alertă, bine ritmată, persuasivă și agreabilă. Civilizației geto-dacice, influențelor culturale ale coloniilor pontice grecești, prezenței lui Ovidiu la Tomis, activității misionare
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
apare acum în traducere românească, aceste două fețe sunt cu totul altfel definite, ca o dihotomie în interiorul direcției politico-morale anglo-saxone. Respectând alegerea autorului, voi rămâne în cele ce urmează în interiorul sistemului său de referințe, ceea ce are și avantajul suplimentar al conciziei. Cu toate acestea, din ceea ce am arătat până acum, vom reține că am putea număra deja mai mult de două fețe ale liberalismului. Pe de altă parte, eticheta „liberal” este folosită pentru a denumi o crescândă varietate de orientări, care
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
faptului că în manuscrisele din ultima perioadă a vieții sale Kant traducea titlul latin al lucrării lui Newton Naturalis philosophiae principia mathematica prin Methematische Anfangsgründe der Naturwissenschaft. Traducerea expresiei Anfangsgründe prin principii mi se pare preferabilă nu numai pe temeiul conciziei. Dacă spunem fundamente ne gândim la ceea ce susține o construcție, care este în acest caz știința matematică a naturii. Iar dacă spunem temeiuri atribuim prin aceasta enunțurilor lucrării capacitatea de a „întemeia” această construcție. Or, expresia principii lasă înțelegerea relației
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că stilul științific este opus celui artistic, expresie a utilizării limbii cu scopul cunoașterii artistice a lumii. Stilul științific urmărește informarea obiectivă și exactă a cititorului. De aici decurg și alte trăsături care-i sunt specifice: logică, obiectivitate, precizie, unitate, concizie, claritate, sobrietate, forță, concizie, accesibilitate. Să le luăm pe rând. 3.1. Logica Presupune ordonarea corectă a ideilor, pasajelor etc. Trecerea de la o idee la alta, de la un pasaj la altul se face prin numerotarea corespunzătoare a acestor diviziuni ale
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
opus celui artistic, expresie a utilizării limbii cu scopul cunoașterii artistice a lumii. Stilul științific urmărește informarea obiectivă și exactă a cititorului. De aici decurg și alte trăsături care-i sunt specifice: logică, obiectivitate, precizie, unitate, concizie, claritate, sobrietate, forță, concizie, accesibilitate. Să le luăm pe rând. 3.1. Logica Presupune ordonarea corectă a ideilor, pasajelor etc. Trecerea de la o idee la alta, de la un pasaj la altul se face prin numerotarea corespunzătoare a acestor diviziuni ale textului științific. Trecerea de la
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
p. 88). CITAT RETRAS!!! În continuare, savantul afirma: Știința nu urmărește decât adevărul și cea mai bună Însușire a stilului e expunerea adevărului În modul cel mai clar și cel mai simplu, fără podoabe retorice, fără picanterii epigramatice. 3.7. Concizia Înseamnă capacitatea de a spune cât mai multe lucruri În cât mai puține cuvinte. Scriitorul și filosoful Baltasar Gracián y Morales (1601-1658) obișnuia să spună: „Ceea ce este bun este de două ori mai bun dacă e scurt!”. 4. Pluralul modestiei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
întreține literatura aforistică, de care autorul s-a simțit atras încă din anii debutului editorial, când a publicat culegerea de maxime Pietre pentru templul meu, și până târziu, când își adună cugetările sub titlul Discobolul. Nestrălucind prin vervă spirituală și concizie expresivă, producția lui sentențioasă are în schimb sugestivitate imagistică și respirație lirică, lăsându-se transpusă ușor sub formă de versuri, foarte asemănătoare celor care i-au alcătuit volumele. Poemele luminii, ca și culegerile următoare, prezintă o puternică unitate sub raport
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
tipice de melodramă. Moara Roșie (1939) este o frescă a satului bănățean dinainte și de după Unirea din 1918. Paginile despre revolta locuitorilor din Moara Roșie și înăbușirea ei, precum și acelea despre mașinațiunile politicienilor după Unire au rigoarea documentului și deseori concizie sugestivă și convingătoare. A. este și autorul piesei S-a spovedit un om, reprezentată în 1943 de Teatrul Național din Cluj. Recenzent sârguincios, A. a colaborat la mai toate periodicele bănățene dintre 1930 și 1965, dovedind, dacă nu un gust
ATANASIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285483_a_286812]
-
sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un ziar aparține jurnalisticii. Cele două tipuri de scriitură mai sus amintite se apropie (ce este scris rămâne scris), dar se și despart în puncte deosebit de importante: gestionarea informației, absența unui continuum spațial, gradul de actualitate și saturarea contextuală, simplitatea, concizia, credibilitatea etc. Se mai despart într-un punct, asupra căruia nu vrem să mai insistăm: literatura caută efectul estetic, în timp ce jurnalismul vrea să comunice, să spună direct ce are de spus. Oricare ar fi calitățile sale, articolul nu are nici o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
caz nici lingvistic și nici semantic, ci comunicațional: a atrage atenția, a conchide prin reluarea mesajului principal, a convinge. În ciuda unor aspecte încă neclare și litigioase, putem spune că limbajul jurnalistic are câteva trăsături distincte: un grad redus de complexitate; concizie, credibilitate, claritate; elemente anaforice (de înlocuire) puțin prezente; sărăcie a conectorilor conjuncționali; extensie minimă a textului; sărăcia epitetelor descriptive; prezența apăsată a elementelor de localizare; reducerea până la dispariție a elementelor de subiectivitate: prezența eului, constatările și valorizările personale; prezența dublei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
logic, un simbol matematic și o operă de artă”. (N. Ghei, 1979, p. 107) Capitolul 2. VIRTUȚILE STILISTICE ALE TEXTULUI JURNALISTIC Este foarte important să stabilim dintru început care sunt exigențele stilistice de bază ale unei scriituri jurnalistice corecte: claritatea, concizia, credibilitatea, lizibilitatea, coerența, fluența, adecvarea etc. Vom exemplifica fiecare trăsătură în parte, nu fără a atrage atenția tinerilor dornici să practice meseria de ziarist că respectarea vigilentă a unor reguli și interdicții nu asigură în mod obligatoriu unui text nici
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
povestire umoristică, cu o pățanie vădit inventată. Experiența și talentul te pot ajuta să credibilizezi aproape orice text. Efortul este însă mult prea mare și bine ar fi ca ziaristul să evite din capul locului asemenea situații inconfortabile. 2.4. Concizia. „Tot ce se taie nu se fluieră” Ziariștii cu experiență au grijă să-i avertizeze pe colegii mai tineri că nu există text din care să nu poți tăia cel puțin jumătate. Concizia (a vorbi mult în cât mai puține
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
capul locului asemenea situații inconfortabile. 2.4. Concizia. „Tot ce se taie nu se fluieră” Ziariștii cu experiență au grijă să-i avertizeze pe colegii mai tineri că nu există text din care să nu poți tăia cel puțin jumătate. Concizia (a vorbi mult în cât mai puține cuvinte) îmbracă felurite aspecte: rezumat, scris telegrafic etc. Să nu confundăm însă concizia cu școlărismul. În funcție de subiect, de genul abordat, de stilul și formatul publicației, orice text va fi supus unor constrângeri de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să-i avertizeze pe colegii mai tineri că nu există text din care să nu poți tăia cel puțin jumătate. Concizia (a vorbi mult în cât mai puține cuvinte) îmbracă felurite aspecte: rezumat, scris telegrafic etc. Să nu confundăm însă concizia cu școlărismul. În funcție de subiect, de genul abordat, de stilul și formatul publicației, orice text va fi supus unor constrângeri de dimensiune. Prin urmare, concizia funcționează în mod diferit: într-un fel în știre și în alt fel în reportaj. În
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în cât mai puține cuvinte) îmbracă felurite aspecte: rezumat, scris telegrafic etc. Să nu confundăm însă concizia cu școlărismul. În funcție de subiect, de genul abordat, de stilul și formatul publicației, orice text va fi supus unor constrângeri de dimensiune. Prin urmare, concizia funcționează în mod diferit: într-un fel în știre și în alt fel în reportaj. În lumea presei circulă următorul îndemn: scrie gândindu-te că vei transmite textul din Australia pe banii tăi. Ar fi o copilărie să ignorăm această
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]