1,496 matches
-
care Biserica pe pământ poate sau ar trebui să se aștepte este cel al martiriului. Același adevăr este evidențiat în Duminica Tuturor Sfinților, care, în practica ortodoxă, apare la o săptămână după Penticostar. Cele două sărbători sunt considerate ca strâns conectate. Sărbătoarea Tuturor Sfinților este devotată consecințelor pe care pogorârea Sfântului Duh le-a avut asupra vieții Bisericii. Sărbătoarea Tuturor Sfinților se demonstrează astfel a fi, de fapt, sărbătoarea tuturor martirilor. Sfântul par excellence este martirul. Creștinii secolelor al XX-lea
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
psihologie la Institutul Național de Cardiologie din Mexico City. În vara anului 1945, Wiener i se alătură pentru o perioadă de două săptămâni și cei doi colaborează la problema formulării matematice a transmiterii impulsurilor într-o rețea de elemente excitabile conectate, așa cum este mușchiul cardiac. În lucrările lor, cei doi utilizează rezultatele obținute de Warren McCulloch și Walter Pitts și raportate în lucrarea A Logical Calculus of the Ideas Immanents in Nerous Activity, apărută în 1943, care stă la baza teoriei
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Acest lucru, se pare că este influențat de viteza și intensitatea cu care se propagă influențele între agenții din cadrul CAS. Propagarea influenței într-un CAS depinde, evident, de gradul de conectivitate și interdependență. De exemplu, ecosistemele biologice nu sunt total conectate. De regulă, fiecare specie interacționează cu o anumită submulțime din numărul total de specii existente în mediul său înconjurător, deci sistemul are o anumită structură extinsă de tip rețea. In sistemele sociale acest lucru este asemănător. Există o rețea de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
obținute prin aplicarea metodelor și modelelor construite pe baza noii concepții sunt mai bune decât cele anterioare. Piețele financiare, în particular piețele de capital, pot fi considerate sisteme adaptive complexe, ele fiind alcătuite dintr-o mulțime de agenți interdependenți și conectați care prezintă comportamente de grup emergente, dobândite în urma agregării comportamentelor individuale ale acestor agenți. Agregarea acestor comportamente individuale face ca sistemul să acționeze unitar în „punctele critice”, deci schimbările mari apar ca rezultat al acumulărilor unor stimuli reduși ca intensitate
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
perechile de indivizi sunt determinate de apartenența la un grup comun. De exemplu, o rețea colaborativă este cea a actorilor de film care apare în Internet Movie Database. În această rețea, actorii care apar în filme sunt considerați ca fiind conectați dacă ei apar în același film. O altă rețea colaborativă este cea a directorilor de companii, doi directori fiind legați între ei dacă aparțin aceluiași Consiliu de directori. Un alt tip de rețea socială este rețeaua comunicațională. În cadrul acesteia, fiecare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
gigant În general, o rețea complexă poate conține părți care pot fi deconectate (separate) de rețea atunci când analiza o impune. Considerând un cluster de vârfuri din care se poate atinge oricare vârf al acestui cluster, acesta se numește componentă puternic conectată. Dacă cea mai mare componentă puternic conectată conține o parte finită a mulțimii vârfurilor dintr-o rețea, aceasta se numește componentă puternic conectată gigant. Clusterele conectate obținute dintr-o rețea complexă orientată prin ignorarea direcției arcelor acesteia se numesc componente
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
conține părți care pot fi deconectate (separate) de rețea atunci când analiza o impune. Considerând un cluster de vârfuri din care se poate atinge oricare vârf al acestui cluster, acesta se numește componentă puternic conectată. Dacă cea mai mare componentă puternic conectată conține o parte finită a mulțimii vârfurilor dintr-o rețea, aceasta se numește componentă puternic conectată gigant. Clusterele conectate obținute dintr-o rețea complexă orientată prin ignorarea direcției arcelor acesteia se numesc componente slab conectate și se poate defini componenta
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de vârfuri din care se poate atinge oricare vârf al acestui cluster, acesta se numește componentă puternic conectată. Dacă cea mai mare componentă puternic conectată conține o parte finită a mulțimii vârfurilor dintr-o rețea, aceasta se numește componentă puternic conectată gigant. Clusterele conectate obținute dintr-o rețea complexă orientată prin ignorarea direcției arcelor acesteia se numesc componente slab conectate și se poate defini componenta slab conectată gigant ca acea componentă slab conectată care are vârfurile cele mai multe. 6.3.9. Criticalitatea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
care se poate atinge oricare vârf al acestui cluster, acesta se numește componentă puternic conectată. Dacă cea mai mare componentă puternic conectată conține o parte finită a mulțimii vârfurilor dintr-o rețea, aceasta se numește componentă puternic conectată gigant. Clusterele conectate obținute dintr-o rețea complexă orientată prin ignorarea direcției arcelor acesteia se numesc componente slab conectate și se poate defini componenta slab conectată gigant ca acea componentă slab conectată care are vârfurile cele mai multe. 6.3.9. Criticalitatea Poate cea mai
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cea mai mare componentă puternic conectată conține o parte finită a mulțimii vârfurilor dintr-o rețea, aceasta se numește componentă puternic conectată gigant. Clusterele conectate obținute dintr-o rețea complexă orientată prin ignorarea direcției arcelor acesteia se numesc componente slab conectate și se poate defini componenta slab conectată gigant ca acea componentă slab conectată care are vârfurile cele mai multe. 6.3.9. Criticalitatea Poate cea mai interesantă proprietate a rețelelor complexe o constituie criticalitatea acestora. Aceasta presupune existența unui prag critic începând
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
o parte finită a mulțimii vârfurilor dintr-o rețea, aceasta se numește componentă puternic conectată gigant. Clusterele conectate obținute dintr-o rețea complexă orientată prin ignorarea direcției arcelor acesteia se numesc componente slab conectate și se poate defini componenta slab conectată gigant ca acea componentă slab conectată care are vârfurile cele mai multe. 6.3.9. Criticalitatea Poate cea mai interesantă proprietate a rețelelor complexe o constituie criticalitatea acestora. Aceasta presupune existența unui prag critic începând de la care se formează componentele gigant. Sub
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
dintr-o rețea, aceasta se numește componentă puternic conectată gigant. Clusterele conectate obținute dintr-o rețea complexă orientată prin ignorarea direcției arcelor acesteia se numesc componente slab conectate și se poate defini componenta slab conectată gigant ca acea componentă slab conectată care are vârfurile cele mai multe. 6.3.9. Criticalitatea Poate cea mai interesantă proprietate a rețelelor complexe o constituie criticalitatea acestora. Aceasta presupune existența unui prag critic începând de la care se formează componentele gigant. Sub acest prag, rețeaua există sub forma
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a rețelelor complexe o constituie criticalitatea acestora. Aceasta presupune existența unui prag critic începând de la care se formează componentele gigant. Sub acest prag, rețeaua există sub forma unor subgrafe deconectate. Peste acest prag, graful se transformă într-un cluster complet conectat. Figura 6.11. Fenomene critice în rețele complexe În figura 6.11 a) este reprezentată creșterea numărului de componente ale rețelei iar în figura 6.11 b) si 6.11 c) sunt date caracterizări statistice ale rețelei respective (Abaterea standard
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
mod clar într-un număr de rețele complexe reale. Știm că coeficientul de clusterizare, C a fost definit ca fracția medie a perechilor de vecini ai unui vârf care sunt, de asemenea, vecini unul cu celălalt. Într-o rețea complet conectată, deci în care fiecare vârf este conectat cu toate celelalte, C = 1; într-un graf aleator însă C = z/N , care este foarte mic pentru rețele de dimensiuni mari. O altă diferență dintre grafele aleatoare și rețelele reale este în ceea ce privește
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Definiții, mărimi nominale, aplicații Denumirea acestei mașini „asincronă“adoptată și în Estul Europeieste preluată din literatura franceză, în special, unde „o mașină asincronă este o mașină de curent alternativ la care viteza în sarcină și frecvența rețelei la care este conectată nu sunt într-un raport constant”[1-4, 6-8, 11, 13, 15, 18-22, 27]. În literatura de specialitate anglo-saxonă se folosește termenul de mașină „de inducție” (induction machine), definită astfel: „mașina al cărei circuit magnetic este asociat la două sau mai
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
ncs din (5.257), adică: (5.258) Un caz concret, cu p1=4; p2=6 arată că se obțin trei viteze de sincronism în această cascadă: când este conectat la rețea numai MA1, ; când este conectat numai MA2, ; când sunt conectate MA1 și MA2 în cascadă, . În scopul creșterii numărului de viteze posibile se adoptă cascade cu trei motoare. Soluția este totuși neeconomică întrucât folosește motoare scumpe, iar pierderile mecanice sunt mari. 5.5.4 Caracteristicile de funcționare a motoarelor asincrone
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mare parte a pierderilor prin efect Joule în rotor se regăsește în colivia superioară de pornire (până la 90%) de aceea se adoptă pentru aceasta, materiale cu proprietăți termice adecvate, de natura bronzului. Având în vedere prezența celor două colivii rotorice, conectate electric în paralel, se adoptă pentru studiul motorului cu dublă colivie o schemă echivalentă, prezentată în fig.5.63 d). Indicii p și f se referă la colivia de pornire, respectiv de funcționare. Parametrii acestor colivii se exprimă (aproximativ) în funcție de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în regim de motor sau generator) se utilizează condensatoare pentru îmbunătățirea locală a factorului de putere. De exemplu, dacă reactanța condensatorului existent este 80% din impedanța de mers în gol a mașinii, la deconectarea de la rețea a mașinii (dar rămânând conectată la condensator) pulsația de rezonanță (la mers în gol) este 01 9,0 . Deoarece R1 nu este nulă în practică, pentru 1 va rezulta o valoare mai mare decât cea dată de relația (5.322), în timp ce pentru 2 o valoare
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se potrivesc piesele sale componente. În cercetarea medicală, atenția este focalizată asupra Înțelegerii „mecanismului de acțiune” al tratamentului. Presupunerea care a decurs de aici este aceea că „modul În care funcționează lucrurile” implică anumite procese mecanice, cum ar fi motoarele conectate. „În realitatea cuantică, acțiunea directă de la distanță este obligatorie. Noua realitate are o cauzalitate dizolvată, deoarece teoria relativității a relevat faptul că săgeata fixă a timpului este o iluzie, o Înțelegere greșită susținută de teoriile clasice cu privire la un spațiu și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
descoperirea unor sensuri inedite ale trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
tipurilor de indicii formale care favorizează comprehensiunea narativă și pentru valorificarea evoluțiilor recente din câmpul cercetării care consideră că formularea acestor întrebări ale naratologiei post-clasice și naratologiilor ei, anunță o altă gramatică a poveștilor/grammar of stories permisivă, dinamică și conectată încă, în sens constructiv, la vechea ascensiune structuralistă. Naratologia transmedială În Narratology or Narratologies? Taking Stock of Recent Developements, Critique and Modest Proposals for Future Usagers of the Term Ansgar Nünning nuanțează această relație de continuitate dintre naratologia clasică și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
descoperirea unor sensuri inedite ale trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
tipurilor de indicii formale care favorizează comprehensiunea narativă și pentru valorificarea evoluțiilor recente din câmpul cercetării care consideră că formularea acestor întrebări ale naratologiei post-clasice și naratologiilor ei, anunță o altă gramatică a poveștilor/grammar of stories permisivă, dinamică și conectată încă, în sens constructiv, la vechea ascensiune structuralistă. Naratologia transmedială În Narratology or Narratologies? Taking Stock of Recent Developements, Critique and Modest Proposals for Future Usagers of the Term Ansgar Nünning nuanțează această relație de continuitate dintre naratologia clasică și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
descoperirea unor sensuri inedite ale trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
tipurilor de indicii formale care favorizează comprehensiunea narativă și pentru valorificarea evoluțiilor recente din câmpul cercetării care consideră că formularea acestor întrebări ale naratologiei post-clasice și naratologiilor ei, anunță o altă gramatică a poveștilor/grammar of stories permisivă, dinamică și conectată încă, în sens constructiv, la vechea ascensiune structuralistă. Naratologia transmedială În Narratology or Narratologies? Taking Stock of Recent Developements, Critique and Modest Proposals for Future Usagers of the Term Ansgar Nünning nuanțează această relație de continuitate dintre naratologia clasică și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]