674 matches
-
-i Îndep...rta pe toți sîrbii și muntenegrenii, au avut ca efect redeșteptarea naționalismului. În Kosovo, sîrbii au Început s... se organizeze și s... denunțe reducerea influenței lor În provincie, reducere cauzat... de „exodul” continuu spre Șerbia a unora dintre congenerii lor, „obligați”, spuneau, s...-și vînd... propriet...țile albanezilor și s... p...r...seasc... „p...mîntul str...bunilor lor”. Cu toate acestea, la Începutul anilor ’80, coexistența dintre sîrbi și kosovari r...mînea posibil.... Ins... era de ajuns că În
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
refuz al neantului și o prelungire a vieții. Plastica este o groază domestică. Astfel, cu cât moartea dispare din viața socială, cu atât imaginea este mai puțin vie, iar nevoia noastră de imagini mai puțin vitală. De ce, de atâta timp, congenerii mei țin să lase în urma lor figuri vizibile pe suprafețe dure, netede și delimitate (deși peretele paleolitic era inegal și lipsit de contururi, iar rama tabloului este un fapt destul de recent)? De ce aceste glife, gravuri și desene rupestre, de ce aceste
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
anal, falic, de latență și genital. Bowlby (1988Ă, pe de altă parte, abordează atașamentul ca atribut al personalității cu valoare de trăsătură care însoțește dezvoltarea acestuia. O relație de atașament crescut al copilului cu mama favorizează raporturile de prietenie cu congenerii și, ulterior, o dragoste romantică. Teoria e combătută de faptul că dacă A și B sunt diferite, nu pot deriva una din alta și, de asemenea, etapele nu sunt parcurse toate de fiecare individ. Teoria aditivă - cea de-a treia
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
5-HT centrale (Mann, 1998Ă - în determinismul dimensiunilor cel mai bine delimitate, deci mai pregnant conturate. De asemenea, trăsăturile temperamentale - condiționate dominant genetic - influențează contribuția personologică a factorilor de mediu. Astfel, după Reiss (2000Ă, temperamentul copilului fundamentează raporturile cu părinții și congenerii. Aceștia din urmă par să domine ca importanță contribuția atmosferei familiale în dezvoltarea personalității copilului (Harris, 1998Ă. Dar tot el subliniază faptul că orice încercare de a stabili raporturi între experiențele din copilărie și personalitate nu poate ignora factorii genetici
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe gemeni monoși dizigoți arată rolul accelerator pentru maturizare al intervențiilor educative precoce și complexe. Nu în ultimă instanță, rolul factorilor sociali în personogeneză este confirmat și de imposibilitatea umanizării „copiilor lup”. Relațiile interpersonale - pe verticală părinți și pe orizontală congeneri - influențează voința, sociabilitatea, farmecul și alte dimensiuni ale personalității din modelul celor cinci factori și din cel al celor șapte factori. Pe de altă parte, jocurile de rol favorizează dezvoltarea de trăsături caracteriale diferite. Personogeneza se substituie unui proces etapizat
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
materială și cu natura, dar și modalitățile de însușire a limbajului și de asimilare a valorilor sociale și culturale. Abilitățile logice devin calitativ superioare și permit conturarea distinctă a propriei individualități. Relația de atașament parental pierde teren în favoarea atașamentului față de congeneri (Bolwby, 1973Ă. Adolescentul devine capabil și de relația de atașament față de subiecții ideali și își reevaluează atașamentul parental. Pot apare manifestări expansive sau disforice, care prefigurează trăsături narcisice sau histrionice. Devine evidentă complexitatea și stabilitatea raporturilor dintre procesele de învățare
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
adolescenței pot sugera trăsături narcisice, histrionice, evitante sau dependente, dar diferențierea rămâne dificilă și condiționată de calitatea adaptabilității în roluri și aceea a relațiilor interpersonale. Incapacitatea adolescenților de a se diferenția de părinți sau de a-și rezolva raporturile cu congenerii poate deveni un factor vulnerabilizant major în structurarea unei personalități armonioase. Din relatările părinților rezultă o scădere progresivă a atitudinilor repliate, tensionate, de izolare, între 4 și 18 ani (Achenbach, 1991Ă, ca și nevroticismul care este scăzut între 16-30 ani
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1981Ă -, dar și felul în care copiii și adolescenții își privesc părinții. Familia parentală se consideră că influențează în mult mai mare măsură comportamentul adolescenților decât mediul social lărgit (Pike et al., 1996Ă. Există semnificative condiționări genetice ale comportamentului față de congeneri și a celui din mediul profesional și social, a atitudinii față de droguri și a reacțiilor față de nou și de psihotraume. S-a confirmat și corelația pozitivă dintre calitatea afecțiunii parentale și nivelul de extroversiune a copiilor. Astfel, părinții tind să
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
defavorizanți, se creează cadrul unei personogeneze deviante, deși, uneori, influențele socioculturale sunt minime sau greu accesibile (Alarcon, 1998; Benjamin, 1999Ă. În procesul socializării, comportamentele spontane și naive sunt modelate de norme comunitare și se apropie treptat de expectațiile sau stilul congenerilor și al adulților cu care se stabilesc contacte mai frecvente sau condițiile unor mai persistente legături interpersonale (Guisinger și Blatt, 1994Ă. Astfel, copiii stau tot mai puțin cu părinții și sunt complet dezorientați în privința profesiilor și programului de activitate al
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de trai ale diverselor categorii sociale fac ca tinerii din cele defavorizate să trăiască nenumărate frustrări și să dezvolte - lipsiți de motivații non-biologice și indiferenți la normele comunitare - comportamente de factură antisocială. Familiile disfuncționale și modelele de viață negative printre congeneri sunt factorii majori ai acestui fenomen (Robins et al., 1991Ă. Dezvoltarea eului și a sinelui implică din a doua copilărie și mediul extrafamilial. Educația revine și unor persoane străine de familie. În societățile primitive, educația în familie era suficientă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o permanență între cei care au puterea nelegitimă, căt și între cei ce o suportă. Filosofii anglo-saxoni includ dreptul la libertate în categoria drepturilor naturale. Libertatea este deci în concepția acestor filosofi care s-au înscris într-o viziune creștină, congeneră naturii umane. Creștinismul lărgește maximal fruntaliile libertății. Reproșul pe care Marele Inchizitor i-l aduce lui Iisus este: În loc de a căuta să le zălogești libertatea, tu le-ai sporit-o și mai mult, aruncănd pe veci chinuitoarea ei povară asupra
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
Radu Cosașu, „hazul și tristețea ghetto-dacă”, plasându-l oarecum în sensul unei tradiții ilustrate de Tudor Arghezi (ca foiletonist) și mai ales de I. L. Caragiale. Între contemporani, scrisul lui, transpus în foiletoane, cronici fanteziste, secvențe dramatice etc., își află spirite congenere în Al. Mirodan, Radu Cosașu, Ion Băieșu. Glosarea ironică pe marginea miturilor iudaice nu semnifică, plasate în cotidianul israelian, o abjurare. Dimpotrivă, este o formă de adeziune, cenzurată însă de o retorică antiromantică, prin paradox, calambur, joc de cuvinte și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
clasice, ale lui Hegel, care se succed spre sinteză (când se succed, ele devin "monstruoase", spune poetul), ci antiteze în echilibru. În "trialog", Basarab Nicolescu se exprimă eminescian: "contradicția este echilibru" iar nu opoziție, ceea ce Lupașcu aprobă cu "excelent"304. Congenerii români cu filosofia lui Ștefan Lupașcu mai sunt identificați, de către Petru Ioan, în Lucian Blaga, Constantin Noica, Marin Ștefănescu, Dan Bădărău, N. Georgescu-Roegen, Basarab Nicolescu ș. a. Originalitatea lui Ștefan Lupașcu vine din extraordinara lui capacitate interdisciplinară și transdisciplinară, care i-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
procedee de colaps: extramusculoperiostalul (EMP) blocat cu bile de plastic (Jouveshomme) și chiar pneumotoraxul extrapleural. Plămânul distrus tuberculos (PDT) PDT este o formă anatomo-clinică gravă, apărută în evoluția procesului tuberculos, caracterizat prin leziuni complexe fibrocavitare care afectează un întreg plămân, congenerul său nefiind afectat. Interesarea pleurei în acest proces distructiv este frecventă. Alteori, PDT este consecința unor empieme tuberculoase asociate cu leziuni parenchimatoase importante, rebele, la tratamentul tuberculostatic. Cel mai des afectat este plămânul stâng. Din punct de vedere anatomo-patologic, PDT
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
arătat, nu atacă și nu ucide omul decât din anumite motive și În condiții deosebite. Mai repede au fost Întâlnite cazuri când oamenii au murit din mușcături de câini și au fost devorați de aceștia. 6. Comunicarea lupului Comunicarea dintre congeneri se face printr-un limbaj specific, nedeslușit de om și care constă În urlete, scâncituri sau un anumit fel de lătrat, mai mult sau mai puțin prelungite și cu tonalități diferite, care semnifică anumite mesaje pe care și le transmit
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
că au trecut pe acolo și că acel teritoriu este domeniul lor, delimitat de cel al altor haite. Comunicarea se realizează și prin limbajul corpului, care constă În „rânjirea” dinților și a colților, ori prin mișcarea urechilor atunci când Își avertizează congenerul care l-a iritat sau care nu respectă ierarhia stabilită În cadrul haitei, ia o anumită poziție a corpului când este gata de atac; ține aplecată coada când este În repaus și relaxat, ori o poartă În poziție orizontală când este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
asigurată de către masculul pereche și de ceilalți membri din haită care, atunci când lupoaica se află la vânat, au grijă de puii din cuib. După Înțărcare, puii continuă să stea mult timp În preajma perechii dominante, care le desăvârșesc deprinderile vânatului. Ceilalți congeneri din haită, după 2-3 ani, când ajung la maturitate sexuală, iau drumul pribegiei pentru a se Împerechea și a-și Întemeia o familie, devenind și ei perechea dominantă În haita ce s-a format din descendenții lor. Aceasta este legea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pe acestea. Sigur că de aici derivă o serie de speculații, care pot fi legende sau adevăruri cu privire la marcarea teritoriului În care se simte În largul său sau că acel miros individual al urinei este un mijloc de comunicare dintre congeneri. Este regretabil că trebuie să spunem că văzul câinelui nu este cel așteptat, fiindcă miopia cuprinde peste 70% din populația de câini. De aceea se recomandă ca, chiar stăpânul, când se află la o distanță mai mare de 50-60 m
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pleacă de la momentul În care În ființa câinelui se redeșteaptă instinctele atavice. Astfel, În condițiile vieții primitive, ca și lupii, câinii urlau pentru a-și semnala prezența; fie În scopul de a-și intimida dușmanii, fie pentru a și anunța congenerii de sex feminin pentru Împerechere. Reiterăm deci că urletul câinelui este o simplă coincidență cu moartea unei persoane. Deși urletul este un mijloc de comunicare, În acest caz nu poate fi cotat ca atare decât că este un scurt moment
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
este Întâmplător ci, de regulă, este urmarea unui factor extern care poate fi un zgomot suspect sau prezența unei persoane străine ori a altui animal În preajma gospodăriei. Mai mult, lătratul câinelui-lup În gospodărie este urmat de replicile sau răspunsurile altor congeneri din comunitate, cartier sau zona respectivă, care sunt de asemenea alarmați. Totuși, pentru ca alarmarea prin lătrat să nu fie Întâmplătoare și să nu deranjeze inutil, este nevoie de un dresaj specific și sistematic, la vârsta când este cel mai receptiv
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
le desfășoară pentru instruirea unui animal, În scopul prestării unor servicii În folosul omului. Educarea unui câine are ca prim scop scoaterea acestuia de sub influența instinctelor specifice speciei din care face parte, precum și obișnuirea acestuia de a conviețui printre ceilalți congeneri și printre oameni, mai mult decât În mod domestic, supunându-l relativ voinței stăpânului. Nu se poate spune că prin educație și dresaj Îl putem supune În totalitate și necondiționat voinței stăpânului său, pentru că răspunsurile la comenzile pe care le
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
preocupare de prim ordin al tuturor carnivorelor, implicit al câinelui-lup. În general, am putea spune că, comportamentul sexual agresiv al câinelui-lup se manifestă În timpul căldurilor la femelă, când Își dispută preferința pentru un anume mascul, iar masculul se luptă cu congenerii pentru a fi primul care să fie acceptat de femelă și, În al doilea rând, acest comportament apare la femelă după naștere, când din instinct se luptă pentru apărarea puilor. Reactivitatea afectivă a femelei față de pui, cât și cea agresivă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Îi sunt trezite instinctele de fiară. Comportamentul original al câinelui sălbatic nu a putut rămâne imuabil o dată pentru totdeauna ci, sub influența condițiilor variate de mediu În care a trăit și prin confruntările permanente cu alte specii și cu proprii congeneri, de-a lungul generațiilor ce s-au succedat a suferit importante transformări. Mai târziu, printr-o selecție artificială susținută de mintea și mâna omului, care a devenit tot mai bun specialist În domeniul ameliorării, caracterele și comportamentele la câini sau
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
stimulilor determinați de mirosul specific fiecărui drog. Datorită faptului că În primele zile de la naștere cățeii nu văd, având ochii acoperiți de pleoape, simțurile tactil și auditiv sunt prioritare pentru a putea fi legați de cățeaua mamă și de ceilalți congeneri. În cazul Îndepărtării Întâmplătoare a cățeilor din cuib, revenirea este Înlesnită de stimulii sonori emiși de mamă, care sunt imprimați În memoria acestora. De fapt, comportamentul câinelui continuă să se bazeze toată viața lui, În principal, pe stimulii acustici și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
alături până la moarte, uneori și multă vreme după aceea. Se întâmplă ca turmele de elefanți să dea, în drumul lor, peste oseminte de animale, victime ale braconajului. Oase de bivoli sau de rinoceri. Nu le confundă însă cu cele ale congenerilor. Dacă găsesc un os de elefant, îl cântăresc cu trompa, îl miros, îl țin o vreme înainte de a-l lăsa jos, apoi acoperă cu crengi rămășițele elefanților morți. Acestea sunt, poate, premisele riturilor funerare... Braconierii, vânătorii de fildeș masacrează, de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]