1,550 matches
-
voievozilor, singurul efect, dar și cea mai gravă atingere adusă libertății Transilvaniei. Voievodul numea dintre slujbașii săi cei mai apropiați familiares vicevoievodul său (vicevoievozii). Se bucura de consilium et auxilium din partea nobilimii transilvane, principiu fundamental care a permis organizarea instituției congregațiilor generale. În același mod se poate explica instituția guvernatorului, în perioada autonomiei succesorale din istoria Principatului Transilvaniei. În virtutea Diplomei Leopoldine, veritabil act constituțional din 1691, guvernatorul era asimilat cu "voievodul din timpurile de mai înainte" și ar fi trebuit să
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Principatum in casu defectus Stirpis masculine in Augustissima Domo Austriaca concluserant). În acest fel, împăratul Carol al VI-lea, rege al Ungariei sub numele Carol al III-lea, asigura succesiunea la tron fiicei sale Maria Tereza 717. 8.2.2. Congregațiile locale și Congregații generale în voievodatul Transilvaniei Între instituțiile centrale care au subliniat individualitatea și autonomia Transilvaniei se numără Congregațiile generale voievodale. Caracterul diferențiat al adunărilor din Transilvania au determinat ierarhizarea lor în mai multe categorii. Alături de adunările organizate și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
defectus Stirpis masculine in Augustissima Domo Austriaca concluserant). În acest fel, împăratul Carol al VI-lea, rege al Ungariei sub numele Carol al III-lea, asigura succesiunea la tron fiicei sale Maria Tereza 717. 8.2.2. Congregațiile locale și Congregații generale în voievodatul Transilvaniei Între instituțiile centrale care au subliniat individualitatea și autonomia Transilvaniei se numără Congregațiile generale voievodale. Caracterul diferențiat al adunărilor din Transilvania au determinat ierarhizarea lor în mai multe categorii. Alături de adunările organizate și desfășurate la scara
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al Ungariei sub numele Carol al III-lea, asigura succesiunea la tron fiicei sale Maria Tereza 717. 8.2.2. Congregațiile locale și Congregații generale în voievodatul Transilvaniei Între instituțiile centrale care au subliniat individualitatea și autonomia Transilvaniei se numără Congregațiile generale voievodale. Caracterul diferențiat al adunărilor din Transilvania au determinat ierarhizarea lor în mai multe categorii. Alături de adunările organizate și desfășurate la scara întregului voievodat, au funcționat adunări locale (congregatio generalis) ale nobilimii, ale românilor, sașilor și secuilor. Ele corespund
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
721. Continuitatea instituțiilor autohtone se sprijină și pe recunoașterea lor de către voievozii Transilvaniei. Aceștia convoacă adunările românești la fel cu cele ale secuilor și într-o formă identică acestora, dar și cu cea a adunării scăunale a sașilor și a congregației generale transilvane (Septem Sedium Nobilium Walachicalium). În formula documentului din ianuarie 1452, ierahizarea socială a celor convocați nu poate fi pusă la îndoială (nobilibus viris, judicibus nobilium septem sedium Nobilium Walachicalium)722 și, mai mult, ea indică deja orientarea districtelor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și, mai mult, ea indică deja orientarea districtelor spre o autonomie de tipul celei săsești, cum o confirmă actul de privilegiu al lui Ladislau Postumul din 1457. Un document datat la 20 iunie 1357 este semnificativ în privința organizării și desfășurării Congregațiilor generale ale nobilimii, sașilor și secuilor, precum și al locurilor de desfășurare 723. Capitlul din Oradea raporta regelui Ludovic I în legătură cu o cercetare ce i se poruncise și ținută ab omnibus nobilibus, Siculis et Saxonibus, aliisque cuiusvis status et condicionis hominibus
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și secuilor, precum și al locurilor de desfășurare 723. Capitlul din Oradea raporta regelui Ludovic I în legătură cu o cercetare ce i se poruncise și ținută ab omnibus nobilibus, Siculis et Saxonibus, aliisque cuiusvis status et condicionis hominibus eiusdem partis în trei congregații (in tribus congregacionibus) ale universității nobililor, secuilor și sașilor din zisele părți ale Transilvaniei (universitati nobilium, Siculorum et Saxonum, dicte partis Transsilvane), la Turda, Odorhei și Sibiu (Torde, in Odwarhel et in Cybinio), la diferite termene (diversis in terminis). Primele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
congregacionibus) ale universității nobililor, secuilor și sașilor din zisele părți ale Transilvaniei (universitati nobilium, Siculorum et Saxonum, dicte partis Transsilvane), la Turda, Odorhei și Sibiu (Torde, in Odwarhel et in Cybinio), la diferite termene (diversis in terminis). Primele manifestări ale congregațiilor generale au apărut în mediul nobilimii. În fruntea comitatelor se afla un comite suprem (comes supremus), ajutat de vicecomite (vice comes). Diversele problemele ale nobilimii erau dezbătute și hotărâte de congregația generală (congregatio generalis) a obștii nobililor (universitas nobilium), care
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la diferite termene (diversis in terminis). Primele manifestări ale congregațiilor generale au apărut în mediul nobilimii. În fruntea comitatelor se afla un comite suprem (comes supremus), ajutat de vicecomite (vice comes). Diversele problemele ale nobilimii erau dezbătute și hotărâte de congregația generală (congregatio generalis) a obștii nobililor (universitas nobilium), care se întrunea de două ori pe an sau ori de câte ori era nevoie. Locul obișnuit de adunare era Turda. La aceasta participau, ca membrii de drept, toți nobilii din comitat. Uneori, nobilimea se
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
membrii de drept, toți nobilii din comitat. Uneori, nobilimea se întrunea în adunări generale mai mici (congregatio particularis) la care participau doar unii nobili (cum nonnulis nobilibus), pentru probleme de mai mică importanță. În același timp, trebuie subliniat că în congregațiile generale ale nobilimii se puteau întruni reprezentanții tuturor comitatelor, a două sau mai multe comitate. Cea mai înaltă instituție reprezentativă a sașilor din provincia Sibiului, care cuprindea șapte scaune, era congregația generală scăunală. După constituirea Universității săsești (Universitas Saxonum) în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mică importanță. În același timp, trebuie subliniat că în congregațiile generale ale nobilimii se puteau întruni reprezentanții tuturor comitatelor, a două sau mai multe comitate. Cea mai înaltă instituție reprezentativă a sașilor din provincia Sibiului, care cuprindea șapte scaune, era congregația generală scăunală. După constituirea Universității săsești (Universitas Saxonum) în anul 1486, ea reprezenta unica instituție administrativă, juridică și politică a acestora 724. Începutul activității noii instituții datează din 1487, an în care s-a întrunit adunarea reprezentanților celor Șapte și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în adunările generale ale secuilor îl aveau căpitanii scăunali și juzii regali și scăunali. Conform privilegiului regelui Vladislav al II-lea, din anul 1499, adunarea putea fi convocată și de căpitanul scaunului Odorhei, dacă fruntașii secuilor considerau necesar 728. Pe lângă congregația generală a secuilor funcționau scaune de judecată ale tuturor secuilor, conduse de căpitanul suprem, judele suprem, vicejudele și 24 asesori jurați. 8.2.3 Instituția Dietei în Principatul Transilvaniei După înfrângerea oastei maghiare în bătălia de la Mohács, la 29 august
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
viața constituțională și administrativă a Transilvaniei la cursul anterior anului 1780. Dieta a fost una din cele mai importante instituții de drept public din Principatul și apoi Marele Principat al Transilvaniei, de-a lungul a peste trei secole. Dezvoltate din Congregațiile generale voievodale, cu rol în general consultativ, Dietele au devenit adunări deliberative, care au început să organizeze viața autonomă a Transilvaniei. În perioada 1529-1540778 au fost convocate diete la Bistrița, Biertan, Cluj, Grind, Iernut, Târgu-Mureș și Turda. Este vorba de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
viața autonomă a Transilvaniei. În perioada 1529-1540778 au fost convocate diete la Bistrița, Biertan, Cluj, Grind, Iernut, Târgu-Mureș și Turda. Este vorba de perioada pe care o denumim, din punctul de vedere al organizării instituției Adunărilor de stări, tranziția de la Congregațiile generale voievodale la Dieta Principatului Transilvaniei (1529-1540). La 21 ianuarie 1529, a fost convocată Dieta de la Grind, importantă prin decizia de înființare a unui stat autonom al Transilvaniei. Accentuarea autonomiei după anul 1526 este semnificativă pentru țările din fostul regat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în lunile mai și decembrie, a treia fiind cea de la Sighișoara (29 august). Fără a le delimita având pe baza unui reper de referință, de pildă domnia lui Ioan Zápolya, Vass József a inclus cele trei Diete perioadei istorice a Congregațiilor generale voievodale. Delimitarea sa temporală nu este lipsită de interes pentru încadrarea activității dietale. Joseph Trausch 785 a publicat doar datele cronologice ale celor 51 de Congregații generale voievodale cunoscute pentru perioada 1291-1540, majoritatea însă incomplete. În ceea ce privește dietele convocate după
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lui Ioan Zápolya, Vass József a inclus cele trei Diete perioadei istorice a Congregațiilor generale voievodale. Delimitarea sa temporală nu este lipsită de interes pentru încadrarea activității dietale. Joseph Trausch 785 a publicat doar datele cronologice ale celor 51 de Congregații generale voievodale cunoscute pentru perioada 1291-1540, majoritatea însă incomplete. În ceea ce privește dietele convocate după 1526, pentru perioada 1529-1540 autorul enumera trei diete (la 1536, 1538 și 1540), fără a menționa nici ziua și luna, nici locul desfășurării. Istoricul maghiar Zsolt Trócsány786
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
criterii diferite, nu este totuși dificil să ajungem la un punct comun. De la început rezultă că J. Vass, în lucrarea cea mai veche și bazată, tocmai de aceea, pe surse documentare mai puține, analizează activitatea dietală în cadrele instituționale ale Congregațiilor generale voievodale. Opinia sa este corectă, susținută și argumentată. Autorul nu a sesizat însă că toate caracteristicile acestei perioade de trecere la Principat se regăsesc în activitatea dietală și, mai precis, în transformarea instituției Congregației generale voievodale. Zsolt Trócsány și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dietală în cadrele instituționale ale Congregațiilor generale voievodale. Opinia sa este corectă, susținută și argumentată. Autorul nu a sesizat însă că toate caracteristicile acestei perioade de trecere la Principat se regăsesc în activitatea dietală și, mai precis, în transformarea instituției Congregației generale voievodale. Zsolt Trócsány și Al. Herlea raportează activitatea dietală unor criterii care, în fond, corespund. Istoricul maghiar pornește în studiul instituției Adunărilor de stări ale Principatului de la Dieta din Sighișoara (29 august 1540). Într-un mod asemănător procedează și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1955. Betts, R. Reginald, La société dans l'Europe centrale et dans l'Europe orientale. Son développement vers la fin du moyen âge, în RHC, XXVIe Année, 1948, nr.1-2, Nouvelle Série, Tome VI, Paris, 1948, pp. 167-183. Bichicean, Gheorghe, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Edit. C.H.Beck, București, 2008. Idem, Germania. O istorie de la antici la prezent, Institutul European, Iași, 2010. Idem, Bazele științei politice, Edit. Burg, Sibiu, 2009. Idem, Introducere în istoria modernă universală, Editura Universității "Petru Maior", Tg.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1688-1714), în Oltenia, Studii și comunicări (Istorie-arheologie), vol.I, Serie nouă, 1990-1995, Craiova, 1998, pp. 128-139. Idem, Reprezentarea clerului în Marea Adunare a Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în "Sargetia", Acta Musei Devensis, XXVII/1, 1997-1998, pp. 535-542. Idem, Congregațiile generale din Transilvania voievodală în epoca lui Iancu de Hunedoara (1441-1456), în Corviniana, I, AMC, nr.1, 1995, Hunedoara, pp. 51-59. Idem, Contextul european și reprezentarea orașelor în congregațiile generale din Transilvania voievodală, în H. U., Tom IV, nr.1-2
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în "Sargetia", Acta Musei Devensis, XXVII/1, 1997-1998, pp. 535-542. Idem, Congregațiile generale din Transilvania voievodală în epoca lui Iancu de Hunedoara (1441-1456), în Corviniana, I, AMC, nr.1, 1995, Hunedoara, pp. 51-59. Idem, Contextul european și reprezentarea orașelor în congregațiile generale din Transilvania voievodală, în H. U., Tom IV, nr.1-2, Edit. Academiei Române, 1996, pp. 25-37. Idem, Contribuții privind reprezentarea românilor la Adunarea stărilor transilvane din anul 1291, în Angustia, nr.2, 1997, Sfântu Gheorghe, pp. 183-191. Idem, Originea congregațiilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
congregațiile generale din Transilvania voievodală, în H. U., Tom IV, nr.1-2, Edit. Academiei Române, 1996, pp. 25-37. Idem, Contribuții privind reprezentarea românilor la Adunarea stărilor transilvane din anul 1291, în Angustia, nr.2, 1997, Sfântu Gheorghe, pp. 183-191. Idem, Originea congregațiilor generale din Transilvania voievodală, în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane, Sibiu, Edit. Academiei Române, III, 1996, pp. 53-65. Idem, Adunări de stări în timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601), în revista Fundației cultural-științifice "Mihai Viteazul-Călugăreni", an 4, nr.6, 1998, pp. 7-8
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Mvsei Porolissensis", XXIV, Zalău, 2002, pp. 11-20. Idem, Cu privire la activitatea dietală pentru organizarea Principatului autonom al Transilvaniei (1529-1540), în Angustia, nr.3, Sfântu Gheorghe, 1998, pp. 85-91. Idem, Contribuții privind cadrul general de reprezentare a românilor din Țara Hațegului în Congregațiile generale voievodale, în vol. "Țara Hațegului 750 (1247-1997)", Hațeg, 1998, pp. 15-29. Idem, Decretele anului 1366, Unio trium nationum și consecințele lor asupra situației politice și a reprezentării românilor în congregațiile generale din Transilvania, în Corviniana, II, AMC, nr.2
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
general de reprezentare a românilor din Țara Hațegului în Congregațiile generale voievodale, în vol. "Țara Hațegului 750 (1247-1997)", Hațeg, 1998, pp. 15-29. Idem, Decretele anului 1366, Unio trium nationum și consecințele lor asupra situației politice și a reprezentării românilor în congregațiile generale din Transilvania, în Corviniana, II, AMC, nr.2, 1996, Hunedoara, pp. 35-45. Idem, Monarhia și Adunările de stări în Europa medievală. Dreptul la rezistență și limitarea puterii monarhice, în vol. Sesiunii de comunicări științifice al Academiei Trupelor de Uscat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și Adunările de stări în Europa medievală. Dreptul la rezistență și limitarea puterii monarhice, în vol. Sesiunii de comunicări științifice al Academiei Trupelor de Uscat, Edit. A.T.U., Sibiu, 10-11 decembrie 1996, pp. 21-29. Idem, Reprezentarea stărilor privilegiate în Congregațiile generale din voievodatul Transilvaniei, în Sargetia, XXVI/1, Deva, 1995-1996, pp. 431-485. Idem, Elemente definitorii ale Congregațiilor generale voievodale de la Alba Iulia, din 1289 și 1291, în Angustia, 4, Sfântu Gheorghe, 1999, pp. 157-158. Idem, Religia românilor din Transilvania în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]