449 matches
-
comportamentul terapeutului), ci și explicit, ca parte a procesului educativ în care terapeutul îl învață pe pacient acceptarea necondiționată (a lui, a celorlalți și a vieții) și cum să ajungă să o folosească (Ellis, comunicare personală). 7.4.4.3. Congruența Congruența se referă la gradul de suprapunere între comportamentul manifest al terapeutului și comportamentul interior. Orice discrepanță generează îndoieli și neîncredere din partea pacientului, cu efecte negative asupra evoluției terapiei. Congruența presupune conștientizarea de către terapeut a trăirilor emoționale vizavi de pacient
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
terapeutului), ci și explicit, ca parte a procesului educativ în care terapeutul îl învață pe pacient acceptarea necondiționată (a lui, a celorlalți și a vieții) și cum să ajungă să o folosească (Ellis, comunicare personală). 7.4.4.3. Congruența Congruența se referă la gradul de suprapunere între comportamentul manifest al terapeutului și comportamentul interior. Orice discrepanță generează îndoieli și neîncredere din partea pacientului, cu efecte negative asupra evoluției terapiei. Congruența presupune conștientizarea de către terapeut a trăirilor emoționale vizavi de pacient, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
să o folosească (Ellis, comunicare personală). 7.4.4.3. Congruența Congruența se referă la gradul de suprapunere între comportamentul manifest al terapeutului și comportamentul interior. Orice discrepanță generează îndoieli și neîncredere din partea pacientului, cu efecte negative asupra evoluției terapiei. Congruența presupune conștientizarea de către terapeut a trăirilor emoționale vizavi de pacient, atât a celor pozitive, cât și a celor negative, iar apoi comunicarea lor către acesta. Sigur, rămâne la latitudinea terapeutului alegerea momentului comunicării, astfel încât cele comunicate să nu interfereze cu
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
să amân ședințele cu ceilalți pacienți sau să lucrez mai puțin cu tine (prin asta sugerăm că el ca persoană poate decide să-și schimbe comportamentul). În acest context trebuie să menționăm că autodezvăluirile terapeutului trebuie să se înscrie în cadrul congruenței. Așadar, ele sunt frecvent utilizate în consilierea genetică pentru a asigura congruența terapeutică; ele nu devin însă obligație sau obișnuință, căci relația nu este între prieteni, ci între un profesionist (terapeut) și o persoană cu probleme (pacient). 7.4.4
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
tine (prin asta sugerăm că el ca persoană poate decide să-și schimbe comportamentul). În acest context trebuie să menționăm că autodezvăluirile terapeutului trebuie să se înscrie în cadrul congruenței. Așadar, ele sunt frecvent utilizate în consilierea genetică pentru a asigura congruența terapeutică; ele nu devin însă obligație sau obișnuință, căci relația nu este între prieteni, ci între un profesionist (terapeut) și o persoană cu probleme (pacient). 7.4.4.4. Colaborarea Colaborarea se referă la faptul că demersul terapeutic este bine
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
reacțiile infantile ale pacientului) determinat de stimulul X (o persoană semnificativă din copilărie) se produce și în cazul stimulului XX (terapeutul), datorită asemănărilor dintre X și XX. În consilierea genetică, dacă se utilizează profesionist componentele relației terapeutice (empatie, acceptare necondiționată, congruență, colaborare), fenomenele transferențiale și contratransferențiale nu apar sau apar cu o intensitate care nu afectează demersul de consiliere. Dacă totuși apar, ele trebuie controlate prin apelul la supervizare, nefiind utilizate, ca în demersul dinamic-psihanalitic, ca vehicole principale ale schimbării terapeutice
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
deci că ABC este echilateral. Problema aici este, desigur, punctul C a cărui existență nu este demonstrată și nu decurge din postulate. 33 În formularea lui Hilbert avem cinci grupe de axiome: axiomele de incidență, axiomele de ordine, axiomele de congruență, axioma paralelelor și axiomele de continuitate. 34 A se vedea discuția de mai sus. 35 Klein spune, de exemplu, că "a părut cu atât mai justificabil a forța observații de legătură de acest tip, deoarece geometria, care este totuși una
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sta la baza deficitului aparatului NMAK prin pierderea stabilității și/sau a gradului de mobilitate al celor două segmente adiacente. Sub raport fiziopatologic, aceste perturbări pot fi cauzate de: durere, inflamația țesuturilor, deficitul mecanic (prin pierderea integrității aparatului capsuloligamentar, pierderea congruenței suprafețelor osoase articulare) sau pierderea funcției musculare adiacente. Cauzele care generează deficitul de mobilitate trebuie analizate cu atenție atunci când se hotărăște aplicarea exercițiilor de mobilizare a articulației. Măsurile terapeutice pentru corectarea deficitului de mobilitate sunt în funcție de cauzele care le-au
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
un eveniment traumatic trebuie să facă față unei experiențe noi și ieșite din comun. Bowlby (1969), într-un cadru psihodinamic, a scris despre nevoia de a controla informația extraordinară primită prin eveniment. Un astfel de control ar conduce la o congruență între amintirile traumatice și schemele cognitive ale individului. Astfel se realizează o integrare reușită a evenimentului. Prin contrast, sindromul de stres posttraumatic poate fi văzut ca imposibilitatea de a integra evenimentul traumatic schemei cognitive a individului. Rachman (1980) folosește conceptul
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
completat această schemă printr-o tipologie a "judecăților", ce apreciază "conformitatea" enunțurilor. Și aceste "judecăți", trei la număr, se distribuie tot în funcție de "planul" vorbirii pe care îl vizează. Prin urmare, o "vorbire" determinată (un "text") poate fi judecată în funcție de: a) congruența/incongruența ei, în măsura în care "vorbirea corespunde [sau nu] în fiecare caz așteptărilor obișnuite normale", adică, pe de o parte, "principiilor de gândire", iar, pe de altă parte, "cunoașterii generale a lucrurilor"; b) corectitudinea/incorectitudinea ei, în măsura în care vorbirea "se află [sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
c) adecvarea/inadecvarea ei, în măsura în care "textul răspunde [sau nu] într-o situație determinată așteptărilor [pe care le suscită] ca text"224. Aidoma "planurilor" de vorbire cărora le corespund, aceste trei tipuri de "judecăți" sunt "autonome" (în sensul că, de exemplu, congruența nu implică în mod necesar corectitudinea, corectitudinea nu presupune adecvarea etc.), dar nu sunt izolate. Dimpotrivă, Coșeriu semnalează, ca o "caracteristică generală" a raportului dintre aceste tipuri de judecăți, faptul că ele "pot fi anulate de jos în sus"225
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
tip ”față-înfață” și contactul vizual atunci când vorbesc. De vreme ce devin experți în limbaj, așteaptă mesaje clare de la cei care țin la ei.Un asemenea mesaj este cel în care cuvintele, expresia vocală și mișcările corpului sunt congruente. Copiii au nevoie de congruență pentru a se simți în siguranță. Dacă mesajul nu este clar, dacă ceea ce se spune indică ceva, iar tonul și expresia facială, altceva, copilul este derutat. Când sunt confuzi se simt amenințați”. <citation author=”Truța, E, Mardar S.”>„Prin repetabilitatea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ci presupune și o intervenție pe acest suport informațional). e) Modelul comunicațional are ca obiect de studiu participanții la actul de comunicare (emițător-receptor), canalul de comunicare, procesele de codare și de decodare a mesajelor, relațiile dintre repertorii (gradul lor de congruență, depășirea barierelor de comunicare, tipurile și formele de comunicare, comunicarea verbală, dar și comunicarea nonverbală, empatia etc.). f) Modelul câmpului educațional (spațiului de instruire) pornește de la premisa că procesul de predare-învățare se desfășoară în limitele unui spațiu complex în care
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
lor să fie instrumentate în buna realizare a unei sarcini. Nu este important feedbackul oferit de ceilalți, ca în cazul indivizilor direcționați de ceilalți. 5. Interiorizarea scopului. Comportamentul este motivat de interiorizarea scopului atunci când individul adoptă atitudini și comportamente, datorită congruenței dintre conținutul și valoarea scopului. Unii cercetători au studiat interiorizarea scopului ca fiind o dimensiune a împlicării ogranizaționale. Dacă un individ va fi sau nu motivat de către conceptul de sine și dacă sursa motivației va fi internă sau externă, depinde
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
fiscale adecvate (practicarea de reduceri și scutiri de la plata impozitelor și taxelor pentru întreprinderile inovative). Deși distincte, contribuțiile alocate cercetării-dezvoltării-inovării de către sectorul privat, respectiv din partea sectorului public, aporturile ambelor sunt pendente de politicile publice destinate sectorului de cercetare, dezvoltare, inovare. Congruența acestora își găsește expresia în Uniunea Inovării. 4.3. Uniunea Inovării veritabilă reformă structurală a finanțării cercetării-dezvoltării-inovării Obiectivul de a cheltui 3% din PIB pentru cercetare, dezvoltare, inovare, mutat din anul 2010 în anul 2020, ar transforma în realitate crearea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
celor mai mulți dintre liderii care au fost la început carismatici s-a erodat. Studiile biografice scrise după căderea și moartea lor explică succesul acestora nu în termeni de carismă, ci luând în considerare o multitudine de factori care reduc carisma la congruența dintre imaginea personalității și aspirațiile maselor, sau interpretând-o ca pe o religie politică organizată 26. Subjugarea de ieri rămâne un fapt istoric, dar este necesar de subliniat că degenerarea leadership-ului carismatic tranzițional către un cult al idolatriei și o
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
cea mai fericită, în măsura în care, dimpotrivă, tranziția e o perioadă în care două sisteme economice coexistă, unul în distrugere, celălalt în construcție. Dar nu este exclus și acesta este pericolul cel mai mare nici ca tranziția să fie o hibridare, o congruență negativă a economiilor socialiste cu aspectele cele mai nedorite ale capitalismului. Puterea trece din ce în ce mai mult de la decidenții politici doritori a-și maximiza privilegiile (birocrații centrale, potentați locali, nomenclaturiști etc.), la decidenții economici urmărind a-și maximiza cîștigurile monetare (manageri, antreprenori
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
În fața unui șevalet și vor picta un tablou. Câțiva dintre avocați vor scrie proză scurtă. Însă pot să vă garantez că nu veți găsi nici un sculptor care să se distreze În weekenduri cu calcularea impozitelor. Cu alte cuvinte, există o congruență crescândă Între lucrurile pe care oamenii le fac din plăcere și lucrurile care conferă avantaj economic“. Astfel, conchide Pink, când părinții sau decanul de an vă spun să studiați „ceea ce vă place“, să nu credeți că vă spun baliverne. Vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Acest unghi, un parametru funcțional pentru sistemul tehnic propus, coincide așadar cu una din cele două funcții de influență, respectiv cu cea care are valoarea cea mai mică. Mobilitatea articulară depinde de următorii factori: -interni: -tipul articulației, factor determinat de congruența articulară, de valoarea ligamentelor și capsulei articulare; -modificările structurale articulare; -elasticitatea musculară (cicatricele musculare, depunerile calcare, fibrozările, retracturile etc. scad elasticitatea musculară și, deci, mobilitatea); -elasticitatea structurilor conjunctive: tendoane, ligamente, capsulă articulară, cartilaje; -elasticitatea pielii; -capacitatea mușchiului de a se
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
cea etică, Platon deduce și o ierarhie psihologică, considerând că binele, dreptul și știința conduc în mod necesar la fericire, ba chiar la maxima plăcere. Ceea ce este însă important este faptul că Platon încearcă să obțină o deducție a acestor congruențe, ținta lui este să demonstreze că binele individual, ca și fericirea publică, politică, derivă din știință, care are ca obiect doar universalii. Iar pentru a demonstra plauzibilitatea acestei idei, Platon construiește un model al sufletului și un model analog acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care va fi adoptată, În final, de către intelectualii români ardeleni cu privire la „patria” lor. Dintr-o patrie a mai multora, Transilvania imaginată de aceștia va deveni, prin excelență, o patrie a românilor. Odată stabilit acest lucru, proiectul naționalist de asigurare a congruenței dintre stat și națiune Își putea urma cursul, Întrerupt doar de proiectele identitare concurente care edificau, În mod similar, o Transilvanie maghiară. De atunci și până astăzi, locuitorii Ardealului s-au obișnuit să creadă că afirmația potrivit căreia Transilvania este
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi cercetate de istoria literară; neexistând o „știință a literaturii” în sens pragmatic, ci numai o „istorie a ei”, aceasta din urmă nu va relaționa valorile la un „imutabil ideal estetic”, ci le va raporta la „momentul istoric, adică la congruența tuturor factorilor sufletești ce i-au determinat stilul”. Metoda, succint definită astfel în primele pagini ale Istoriei literaturii..., relua în linii mari principii enunțate în Istoria civilizației române moderne, scriitorii fiind văzuți din perspectivă sincronă, în raport cu „dezvoltarea vieții noastre sociale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
cea bună. Conceptul de cultură politică este uneori lărgit pentru a include unele relații sociale care în mod normal sînt considerate non-politice. Harry Eckstein (1966: 225-288) a afirmat că o cultură politică democratică este mai sigură atunci cînd există o "congruență" de valori referitoare la autoritate, în arii diferite ale societății cum sînt familia, școala, locul de muncă, dar și guvernarea (vezi de asemenea Dahl, 1985). Robert Putnam (1993) a afirmat că participarea în grupuri sociale informale, cum sînt ligile de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
coeziune (în terapia de grup); colaborare și consens asupra scopurilor terapiei; alianța terapeutică (de pildă, stabilirea unor scopuri clare). II. Elemente generale ale relației terapeutice probabil eficiente (cu suport științific parțial -rezultatele nu au fost suficient replicate): acceptarea necondiționată și congruența; feedback; deschiderea pacientului și terapeutului spre împărtășirea unor aspecte personale; managementul contratransferului; corectarea dificultăților de relaționare terapeutică. III. Aspecte relaționale (pacient-terapeut) care au fost validate științific și de care trebuie ținut seama în administrarea terapiei: rezistența pacientului (de exemplu, includerea
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
anumit obiectiv) și regulile (precizează acțiunile specifice care trebuie desfășurate într-o anumită situație pentru a se evita adoptarea unor decizii subiective în cazurile în care realizarea obiectivelor cere un anumit mod de lucru). De asemenea, trebuie să existe o congruență internă între diferitele tipuri de obiective propuse și acțiunile planificate pentru îndeplinirea lor. Acest lucru determină verificarea continuității între etape, a eventualității omiterii unor pași, precum și a posibilității realizării precipitate a obiectivelor. Planificarea trebuie să răspundă la următoarele întrebări: • Care
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]