1,400 matches
-
sunt îngrășate cu gunoi contaminat, răspândirea capătă o arie mai extinsă. Simptomele trebuie bine observate și la răsaduri care, odată afectate pot fi distribuite pe zone extinse. Cercul de plante gazdă a patogenului este larg, el incluzând pe lângă varză, guliile, conopida, rapița, muștarul și alte crucifere din flora spontană. Prevenire și combatere. Se impune folosirea la plantare de răsad sănătos, alegerea de terenuri cu pH-ul ușor alcalin, sau amendarea lor cu var stins 0,5-1,5 kg/m2. Solul ce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
foarte răspândită pe frunzele și tulpinile de la numeroase crucifere. Semnalată în România în 1930 de Tr. Săvulescu și Czarna Reyss, ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean, muștar dar și la varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de vegetație, pe toate organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a limbului, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albe-lăptoase
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a miezului, sclerozarea miezului, mucegăirea miezului. La legume, defectele se cercetează după specii: * la ardeii grași, lungi și gogoșari iuțeala, prin degustarea unei porțiuni cu nervură; * la castraveți: structura interioară, semințe cu coaja întărită, goluri, amăreala; * la gulii: lemnozitatea; * la conopidă: culoarea, alta decât cea albă, viermi; * la varză: viermi; * la ridichi: dospirea; * la usturoi: cățeii seci, îngălbeniți, ofiliți, desprinși; * la fasolea păstăi: prezența ațelor; * la mazărea păstăi: întărirea boabelor, viermi; * la sfecla roșie: prezența cercurilor albicioase; * la pepenii verzi: starea
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
spiralelor pe care le vedem, în fiecare direcție, este diferit la florile mari față de cele mici. Însă numărul acestor spirale, pentru fiecare direcție, este întotdeauna un număr din șirul Fibonacci ! Un aranjament similar este întâlnit și la conurile de pin, conopidă sau broccoli. Dacă împărțim fiecare număr din șirul lui Fibonacci cu numărul dinaintea acestuia vom obține un alt șir ai cărui termeni tind către numărul de aur Cochiliile melcilor sunt construite după această regulă, rezultând o spirală logaritmică, pornind inițial
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
ae (extindere limfatică = disecția ganglionară necesarăă sau în caz e avantaje în: tumori de mare malignitate, disecția radicală nu îmbunătățește semnificativ prognosticul sau aspect endofitic protuberant cu noduli sateliți intramu începe să se contureze ca și După Akiya (intraepitelial, g conopidă (malignitate scăzută, ad ea bine d țiată. Această muscularis mucoas de malignitate scăzută (nu precoceă sau intermediară = disecția limfatică completă; dar nu ar rali, indiferent de ganglioni și metastaze la distanță. Rolul radioterapiei și chimioterapiei în cancerele digestive superioare Rolul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
se pot dubla). Se poate asezona cu coriandru sau mentă (așa se face în rețeta turcească). Neapărat să o încercați! Ciorbă rădăuțeană INGREDIENTE: * 1-2 bucati piept de pui (1kg), * 2-3 morcovi, * 2-3 cepe, * 2 ardei grași, * 1 țelină potrivită, * 1 conopidă, * 2 rădăcini pătrunjel (sau păstârnac), * 1 căpățână de usturoi, * 2-3 linguri de oțet, * 3-4 litri de apă, * 4-5 gălbenușuri, * 400-500 grame smântână * sare, * piper (plus alte condimente). MOD DE PREPARARE: Se pune pieptul de pui la fiert (eventual se aruncă
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
reduce focul și se pune restul untului, porționat în cantități mici, amestecând continuu, se păstrează caldă la bain marie. Când friptura este gata, se așează pe o farfurie, iar alături se toarnă crema de cimbru. Se servește cu cartofi fierți. Conopidă cu maioneză (rețetă din zona Iași) INGREDIENTE: * o conopidă de mărime medie, * maioneză, * sare, * mărar, * piper, MOD DE PREPARARE: Se fierbe conopida în apă cu sare, se scurge și se lasă la răcit după care se zdrobește cu furculița și
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
cantități mici, amestecând continuu, se păstrează caldă la bain marie. Când friptura este gata, se așează pe o farfurie, iar alături se toarnă crema de cimbru. Se servește cu cartofi fierți. Conopidă cu maioneză (rețetă din zona Iași) INGREDIENTE: * o conopidă de mărime medie, * maioneză, * sare, * mărar, * piper, MOD DE PREPARARE: Se fierbe conopida în apă cu sare, se scurge și se lasă la răcit după care se zdrobește cu furculița și se amestecă cu maioneză, mărarul, sarea și piperul după
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
gata, se așează pe o farfurie, iar alături se toarnă crema de cimbru. Se servește cu cartofi fierți. Conopidă cu maioneză (rețetă din zona Iași) INGREDIENTE: * o conopidă de mărime medie, * maioneză, * sare, * mărar, * piper, MOD DE PREPARARE: Se fierbe conopida în apă cu sare, se scurge și se lasă la răcit după care se zdrobește cu furculița și se amestecă cu maioneză, mărarul, sarea și piperul după gust. Salată orientală de cartofi (rețetă din regiunea comunei Țibănești, Iași) INGREDIENTE: * 1
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
corespunzătoare capătului 3’ iaaM, întreruptă de o regiune linker ce corespunde perechilor de nucleotide de la 1 la 1 273 din iaaM. Constructele autocomplementare au fost legate individual într-un vector de expresie în celule vegetale ce conține promotorul virusului mozaicului conopidei și terminatorul genei octopin sintazei. Casetele de expresie realizate astfel au fost ulterior introduse prin ligație în vectorul binar pDU99.2215 care conține un marker genic selectabil condus de promotorul manopin sintazei și uidA (β-glucozidaza, GUS) condusă de promotorul ubi3
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de A. tumefaciens dezarmat (fig. 33.7). Vectorul conține o genă marker selectabilă nptII dirijată de promotorul mas 5’ al manopin-sintazei, o genă cuantificabilă uidA condusă de promotorul ubi3 și genele autocomplementare iaaM și ipt conduse de promotorii virusului mozaicului conopidei. Deși A. tumefaciens prezintă o mare diversitate în organizarea structurală a ADN genomic și a plasmidului Ti, la diferitele sușe virulente, toate acestea prezintă oncogene care manifestă o mare omologie de organizare și funcționare în inducerea tumorigenezei la plante. Escobar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
aceasta a exprimat în medie 25,3% tumorigeneză, dar a fost incapabilă de inițiere a silențierii oncogenelor. Există alternativa ca un număr mare de copii ale transgenei la indivizii specifici T1 să poată realiza silențierea transcripțională a promotorului virusului mozaicului conopidei care dirijează constructele silențiate. Atât pentru Arabidopsis, cât și pentru tomate, nu au apărut diferențe fenotipice între indivizii hemizigoți și homozigoți în ceea ce privește rezistența, condiția genotipică fiind identificată prin analiză de segregare. Este posibil ca anumite celule din plantele rezistente să
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în vîrstă, relatîndu-și amintirile de război, nu le integrează într-o povestire unitară). Fie și a doua secțiune, Artichauts. Nu prea există narațiune în această scurtă secțiune: e ceva cvasienciclopedic, cu numai două propoziții despre "noi” și Bunicul care mănîncă conopidă, individualizînd astfel textul. Cu toate acestea, în secțiunile următoare ne edificăm mai bine asupra indivizilor îndrăgiți sau, pur și simplu, aduși în față: Bunicul și Brigitte și indirect, dar semnificativ, naratorul însuși care se maturizează. O caracteristică sugestivă în ceea ce privește statutul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
subterane și aeriene și uneori pe frunzele ce vin în contact direct cu suprafața pământului (bilonului). Porțiunile infectate prezintă excrescențe buretoase, încrețite, datorită creșterii exagerate și neuniforme a țesuturilor parazitate. Pe tuberculi, în jurul ochilor apar țesuturi încrețite, asemănătoare inflorescențelor de conopidă. Aceste excrescențe, la început cât bobul de mazăre, sunt albicioase apoi cresc, depășesc chiar mărimea tuberculului și se închid la culoare, devin brune negricioase. Spre toamnă, foștii tuberculi se dezorganizează iar excrescențele încep să se rupă în porțiuni mai mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Soiul Neptun de gogoșar omologat în 2001 este rezistent la virusul mozaicului tutunului (VMT) și tolerant față de Alternaria și Verticilium. Soiul Diamant, hibridul Vidra 102 (dovlecei) omologați în 2001, au toleranță la mană și făinare. 8.5. Bolile la varză, conopidă, ridichi,gulie și hrean Viroze 8.5.1. Virusul mozaicului conopidei Cauliflower mosaic virus Boala este de origine americană iar în România a fost semnalată în 1952 și poate da pierderi de până la 75 % din producție. Simptome. Frunzele plantelor atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mozaicului tutunului (VMT) și tolerant față de Alternaria și Verticilium. Soiul Diamant, hibridul Vidra 102 (dovlecei) omologați în 2001, au toleranță la mană și făinare. 8.5. Bolile la varză, conopidă, ridichi,gulie și hrean Viroze 8.5.1. Virusul mozaicului conopidei Cauliflower mosaic virus Boala este de origine americană iar în România a fost semnalată în 1952 și poate da pierderi de până la 75 % din producție. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă o decolorare, o transparență a nervurilor, urmată de îngălbenirea țesutului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pete de decolorare urmate de pete brune. Virusul a mai fost găsit și la ridichi, rapiță, hrean și alte crucifere, unde produce gofrări. Frunzele de varză de la mijlocul tulpinii au zone verzi-închis, paralele cu nervurile și mozaicare slabă. Frunzele de conopidă afectate au inele clorotice și zone brune, iar pe guliile furajere și napii de miriște se observă o încrețire accentuată a limbului foliar și diferite desene brune. Transmitere-răspândire. Virusul poate fi transmis de la plantă la plantă de insecte. De la un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a gomei din nervurile înnegrite. Boala apare frecvent pe solurile cu pH = 5,6-6,8. Răspândirea bacteriilor de la plantă la plantă, se realizează prin apa de irigații, precipitații și prin limaxi. Din cercul de plante gazdă fac parte cruciferele cultivate, conopida, varza creață, gulia, ridichea, muștarul dar și buruienile ca: traista ciobanului (Capsella) și păduchernița (Lepidium). Prevenire și combatere. Întrucât transmiterea cea mai frecventă are loc prin semințele infestate, se recomandă tratarea lor cu apă caldă, 20-30 minute în apă la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din hibrizi sau soiuri cu rezistență sau toleranță față de bacterie: Morris, Almanac, Doneza dulce, Krautkaiser, Pacha, De Socodor (varză albă), Primera (varză roșie), Famosa (varză creață) și Optiko (varză chinezească). 8.5.4. Putregaiul umed al cruciferelor(varză, rapiță, napi, conopidă) Erwinia carotovora pv. carotovora În culturile de crucifere, boala a fost semnalată abia în 1934, pe rapiță și nap. În România, primele semnalări au fost făcute în 1950 de Tr. Săvulescu pe varză și gulie. Atacul este foarte periculos la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umed, gălbui, apoi cenușiu. Dacă există umiditate atmosferică mare, atacul cuprinde în întregime căpățâna, transformând-o într-o masă de mucilagiu urât mirositoare, iar căpățâna în scurt timp cade de pe cocean. Atac asemănător are loc și la gulii, iar la conopidă se poate observa putrezirea parțială sau totală a inflorescenței. Transmitere-răspândire. Bacteria rezistă în resturile vegetale atacate rămase pe câmp și poate fi transmisă prin materialul de înmulțire. Din sol, bacteria pătrunde în plantă prin micile răniri ale rădăcinilor și produce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin sporii de rezistență (akinetosporangi), din care iese prima generație de spori. Aceștia pătrund în rădăcinile a numeroase specii de plante din grupa verzei, traista ciobanului, păiuș, ovăz, odos, in, cartof, zârnă etc. Frecvent atacul este semnalat pe varză, gulie, conopidă, tomate și tutun. Prevenire și combatere. Pământul folosit în răsadniță și sere înmulțitor se va dezinfecta termic sau chimic. La semănat și la repicare, se va asigura o desime a plantelor normală pentru o bună aerisire și o irigare fără
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt îngrășate cu gunoi contaminat, răspândirea capătă o arie mai extinsă. Simptomele trebuie bine observate și la răsaduri care, odată afectate pot fi distribuite pe zone extinse. Cercul de plante gazdă a patogenului este larg, el incluzând pe lângă varză, guliile, conopida, rapița, muștarul și alte crucifere din flora spontană. Prevenire și combatere. Se impune folosirea la plantare de răsad sănătos, alegerea de terenuri cu pH ușor alcalin, sau amendarea lor cu var stins 0,5-1,5 kg/m2. Solul ce va
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se usucă (fig. 123). Când atacul are loc mai târziu, se pot semnala chiar căpățâni putrezite. Semincerii atacați au frunzele de culoare cenușie sau cu pete brunii; fructele sunt și ele pătate și conțin semințe depreciate.Atacul acestei ciuperci pe conopidă, împiedică formarea inflorescenței iar la gulii, ridichi și napi porcești, se poate vedea o infecție generalizată. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență sau ca miceliu de rezistență în rădăcinile culturilor semincere. Semințele obținute de la semincerii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
foarte răspândită pe frunzele și tulpinile de la numeroase crucifere. Semnalată în România în 1930 de Tr. Săvulescu și Czarna Rayss, ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean, muștar dar și la varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de vegetație, pe toate organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a frunzei, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albelăptoase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
stimulatoare În insuficiența hepatică. Deosebit de eficient este consumul de dimineață, pe stomacul gol, a unei lingurițe cu ulei de măsline, cu o felie de lămâie. Sunt excluse grăsimile fierte și prăjite, sosurile cu rântași, prăjelile, unele legume dure (varză, napi, conopidă, castraveți), fructele de mare crude, zahărul și produsele fine de patiserie. Întrucât sunt suprimate alcoolurile tari și băuturile prea acidulate, se vor consuma cantități mai mari de ape plate și ceaiuri medicinale pentru eliminarea toxinelor acumulate În ficat. Vor fi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]