978 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 661 din 22 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului BIBLIOTECARUL Ioan ȘTEFAN Despre bibliotecarul Ioan ȘTEFAN auzisem de la primarul comunei Bunești Suceava, care mi-a trimis o schiță de monografie a comunei Bunești. Nu știam că este consătean cu mine. Dar iată că în anul 2011 aveam să ne cunoaștem real după întâlnirile virtuale și telefonice. Ceva mă atrăgea spre acest tânăr de seama fiului meu. În 15 septembrie 2011 aveam să-l cunosc personal pe bibliotecarul comunei
BIBLIOTECARUL IOAN ŞTEFAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Bibliotecarul_ioan_stefan_mihai_leonte_1350890528.html [Corola-blog/BlogPost/346454_a_347783]
-
Suntem mai mulți tineri, cărora li s-a făcut această propunere”, bucuros de câștig acest tânăr, care nu e deprins cu munca, ci doar cu hoția și chefurile, fericit că va mai avea din ce se distra, le povestește tuturor consătenilor cât e de întrebat și bine plătit de putere. E îngrozitor ce generație de bandiți zobi crește statul ucrainean prin subvențiile acordate acestor familii destrăbălate, care nu știu altceva decât să se înmulțească. E cert că n-au citit o
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII by http://uzp.org.ro/atunci-o-natiune-se-apropie-de-moarte-cand-incepe-fi-surda-la-glasul-libertatii/ [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
lipovean, născut la Mila 23, în comuna Crișan, județul Tulcea, este cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară, din 1968, 1972, 1980, 1984 și triplu laureat cu argint. Cariera sa sportivă a început la Clubul Dinamo, recomandat fiind de consătenii săi, campioni mondiali, în urmă cu un an, la kaiac-canoe. Nu mai puțin de patruzeci și trei de ani a activat Ivan Patzaichin la Clubul Dinamo, dintre care optsprezece a fost sportiv, iar douăzeci și cingi, antrenor. A participat la
IVAN PATZAICHIN. POEMUL NESCRIS AL LACULUI LEBEDELOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ivan_patzaichin_poemul_nescri_aurel_v_zgheran_1389735077.html [Corola-blog/BlogPost/341917_a_343246]
-
arțag. Vrea să-l pocnească pe noul său rival, care i-a suflat iubita de sub nas. Cum Eleonora oferise serviciile sale trupești mai multor băieți din sat, aceștia i-au oferit protecție lui Petru, până s-a regrupat cu ceilalți consăteni ai săi, destui de numeroși. Bineînțeles că cei doi noi amorezi au avut timp să-și dea întâlnire pentru a doua zi după amiază. Același lucru îl făcură și mezinele. Nu au mai aflat nimic de Valentina înainte de terminarea balului
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 by http://confluente.ro/Balul.html [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
arta și cultura, dorul și iubirea de locuri unde îți poartă gândul? Deși sunt stabilit pe tărâmuri bănățene, bucurat de prietenia unor oameni deosebiți, sufletul meu este în permanență în Țara Făgărașului, în Cârța mea dragă, alături de frații, rudele și consătenii mei dragi. Un cuvânt despre perspective? În fiecare an, în preajma Crăciunului realizez alături de colegi apropiați câte un colaj de colinde. Am înregistrat până acum, împreuna cu Mihaela Petrovici, Otilia Radu, Adrian Stanca, Daniel Rosalim, Marius Boeriu, Alin Turculescu și Sebastian
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433133576.html [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
Harnagea (rugby), Pantaru Valerian (atletism), Neli Dumitrescu (judo), precum și pe managerul general Popa Ciprian. Programul de pregătire se compune din trei antrenamente zilnice care îmbină elemente clasice de pregătire fizică cu procedee specifice din rugby, judo și atletism. Anul trecut consăteanul nostru a fost selecționat, printre stejari, în Lotul Național al României, iar după pregătirea de la Izvorani, a participat la turneul de rugby în 7 din Heidelberg(Germania), unde România a ocupat locul patru din zece echipe participante, învingând echipe din
Premianți și olimpici by http://balabanesti.net/destine/premianti_si_olimpici/ [Corola-blog/BlogPost/340043_a_341372]
-
despre astfel de activități intrate oarecum în istorie. Ușa cârciumii se deschise larg și în încăperea sulfuroasă pătrunse o sperietoare de ciori. Asta pentru noi cei neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare, toți se făcură că nu-l văd, fiindcă iscusința sa de a bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412007311.html [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
stradă pe care-l evită tocmai epurarea uitată. Dragi mâncători de supe delicioase bine sărate cereți primarului tocmai ales să săreze corespunzător și administrația comunei. Altfel va trebui să trăiți în saramură din cauza incompetenței. Incompetenței cui? Doar și primarul este consătean cu Dumneavoastră. Nu sunt deci mai multe oale pe foc! Referință Bibliografică: O supă bună / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2064, Anul VI, 25 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
O SUPĂ BUNĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1472120605.html [Corola-blog/BlogPost/383769_a_385098]
-
Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își făcea mâncare în cutii de conserve goale pe o vatră improvizată, folo¬sind apă chiar din Olt, pe care o și bea, ceea ce era pentru consăteni de mare mirare cum de nu se îmbolnăvea. Uneori da la pește cu plașca, intrând în apă până la brâu, nu se-ncurca el cu undița. Alteori îi ajuta pe cei care prindeau pește clandestin cu hălăul: Buzărnea, Ion Frântu - zis
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477326880.html [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
să se bată cu pumnul în piept că, vezi Doamne, era pretin cu președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, ce mai, cu ditamai șeful statului! Pe de altă parte, Mărian Frântu fusese încadrat fără drept de apel de către consătenii de vază, ale căror păreri contau pentru tot res- tul satului, în categoria prăpădiților, deoarece, una la mână - era ilegalist și, doi la mână - se purta ca un zbir cu propria-i familie care, în cele din urmă, l-a
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477326880.html [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
la horele satului, mai ales când, în hainele-i militare, prins în focoasa sârbă, bătea din pingele umăr la umăr cu flăcăii băștinași. Deși, până la venirea soldaților în sat, Ileana lu'Albu îi făcea ochi dulci lui Dumitru Ciocoiu, un consătean încă nechemat la oaste, fata nu mai prididea acum să-l soarbă din ochi pe dom'sergent. Băietanii mai hâtri au și-nceput să slobozească aluzii în strigăturile lor din vâltoarea horei: “Bate talpa, don'sergent/ Cu Ileana chept-la-chept!”. Și
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Duhul_vinovat_al_dragostei_razboiul_i_gheorghe_parlea_1332596619.html [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
dau mâna cu domnul Boroghină, dar m-am gândit că „au ceva de pus la cale„ și nu i-am deranjat. Ba au făcut și fotografii împreună. Pe Puiu Răducan îl cunosc de la școală, de prin anii ‘58-’59, fiind consăteni. Știu că are un talent aparte. Se lipește repede de oricine. Așa a făcut și marți seara, pe 17 februarie 2015, în sala Marin Sores- cu din incinta Bibliotecii Alexandru și Aristia Aman din Craiova. Când diligențele s-au încheiat
DOUĂ MINUTE ÎN HAINĂ DE ACTOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424503351.html [Corola-blog/BlogPost/377847_a_379176]
-
de cel din Șeherezada, la frumoasa și dramatica poveste erotică a lui George Bărăgan care în tinerețe a fost asaltat deopotrivă de înstărita Filița Coșovei și de mult mai săraca Floarea, ambele așteptând nerăbdătoare să se întoarcă de la oaste acest consătean harnic amintind, până la un punct, de Ion al Glanetașului. Căile și resorturile dragostei rămân încurcate pentru flăcăul disputat aprig de cele două fete din sat: „Întrebarea asta m-a zgândărit dă la tinerețe până în ziua dă azi. Nu i-am
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cronica_ion_rosioru_la_roman_teo_cabel_1366063169.html [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
UCM Reșița... au pornit către lunca Dunării să facă ce fac egiptenii de mii de ani, în localitatea natală Maglavit. Primarul și consilierii: ne bucurăm să vă avem alături, pe voi care ați plecat de aici, ca să construim ceva pentru consătenii noștri...Adică bla, bla, bla... Și au abrobat în Consiliul Local, în unanimitate, concesionarea a trei ha de teren, lângă Dunăre, pe care să se construiască un complex legumicol, bazine piscicole și spații de odihnă și agrement. Numai că până la
MAGLAVIT de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1467926549.html [Corola-blog/BlogPost/341025_a_342354]
-
pe poarta îngustă a casei părintești, nu mai arată chiar atât de fercheș, dar mulțumirea faptului că lucrează la oraș, tot se oglindește pe fața lui. Nu a spus nimănui ce face departe de casă și nici cât câștigă, dar consătenii lui sunt încredințați că, în curând, nu se va mai întoarce în sat. De la un timp, pe fața radioasă a lui Emiluț, se pot vedea umbre ciudate. Tata Sandu a băgat și el de seamă că ficiorul lui a devenit
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1441079204.html [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
fluviului scăzut până sub limita admisă navigației, preotul și dascălul comunei, încă un viitor preot, locuitori ai comunei aflați în vecinătate și un grup de copii de la Școala din sat, „Nicolae Iorga”, dornici să afle cât mai multe lucruri despre consăteanul lor, plecat de aici de la 16 ani. Aceste imagini ilustrează prețuirea de care se bucură artistul în prezent, în satul lui, în județul Tulcea și cât de cunoscut este el în alte locuri din țară și peste hotare, prin expozițiile
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 by http://confluente.ro/Porti_spre_eternitate_comemorarea_artistului_plastic_ionut_catalin_florea_in_localitatea_natala_i_c_bratianu_articol_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
și în vremea tinereții, când încă mai trăia in Romania, Emil Cioran refuză într-o oarecare măsură să se integreze și să colaboreze cu literații din aceeași generație, construindu-și cu migală și insistență acel binecunoscut clopot al izolării. Nici măcar, consăteanul său, Octavian Goga, nu a putut să se apropie de el. Singurul, Mircea Eliade, îl va implica într-o seamă de evenimente și aventuri comune. Mai târziu, îl va accepta și pe Constantin Noica, făcând împreună cu acesta și cu Eliade
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_cioran_cel_singu_george_roca_1389961188.html [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
Dometie în mână. După cinci ani, când am ajuns din nou cu Andrei la mormântul lui, mă așteptam să găsesc locul năpădit de buruieni, dar el era curat și proaspăt îngrijit. Cuvintele lui au pătruns pesemne adânc în sufletul unui consătean, care venea să-i aprindă regulat lumânări și să-i rupă iarba din jur. Andrei a ținut în ploaie o slujbă pentru veșnica lui pomenire și parcă și-a luat încă o dată rămas bun de la el, mulțumindu-i pentru rolul
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1387102506.html [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > MILENA MUNTEANU - NICOLAE STAN PETRUȚIU - ESENȚĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ Autor: Milena Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului În cartea mea „Departe de țara cu dor” am amintit despre consăteanul săliștean Nicolae Stan Petruțiu, a cărui carte „Amintiri din satul cu dor”, mă impresionase într-atât încât să influențeze titlul cărții mele. Scrisesem atunci: „În cartea sălișteanului nonagenar Nicolae Stan Petruțiu, «Amintiri din satul cu dor», am găsit următoarele pasaje
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1458675190.html [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
Mușatescu (când erai tânăr, la Rucăr și nu te „pregustasei” din plin și la propriu din binefacerile producțiilor sale spirituale), poetul George Anca, caricaturistul și artistul plastic Sorin Postolache etc? Pe unii dintre prieteni sau colegi, unii din copilărie și consăteni de-ai noștri, Paul, Răuță, Șendrucu, Stelică, apoi „capitaliști” din anii maturității depline, muncitori ca și tine și fără cine știe ce diplome, pe Nae, George, Nelu, Costel, Sergiu și atâția alții din „buricul patriei” sau pe unde te-au purtat pașii
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
o cunoscuse, cu aproape zece ani în urmă, în restaurantul Minerva din Craiova, când îl servise la masă), acum „menajeră” în casa administratorului Cobrescu Ilie, de la care află că-i măritată cu Naie Dindel, un gospodar liniștit, dar socotit de consăteni cam slab de minte. Didina l-a întâmpinat cu zâmbetul pe buze, oferindu-i tradiționala pâine cu sare și un pahar de vin rozaliu din podoria „Dealul Viilor”. - Bine ai venit, boierule! Săruit mâinile. - Să nu crezi că te-am
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
poeta Ana Blandiana și poetul Ioan Alexandru. Surprinzatoare și plăcută a fost precizarea făcută de un fost coleg de redacție al lui Onuc, de la ziarul județean „Năzuință” din Zalău, unde a lucrat și autorul cărții amintite, că Onuc a dăruit consătenilor cartea „Astra în satul meu...” Am râs în gând... Mi-am amintit că un coleg hâtru, Gelu Ciucă, esențializa personalitatea fiecărui coleg cu o poreclă. Pe Onuc l-a „citit”, că îi plac cărțile și i-a zis „Badea Cârțan
ASTRA ÎN SATUL MEU , CRONICĂ DE PROF.D.PĂSAT CĂLINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1464926133.html [Corola-blog/BlogPost/383629_a_384958]
-
este domnul brigadier silvic... de care am pomenit deja, cel care a contribuit la reînființarea comunei. Tăsicăa fost pădurar la Căldăraru, dar și fotbalist. Pe vremea când eram adolescentă... mergeam la meciurile lui, lăudându-mă tuturor, că nea Tăsică e consătean cu mine. A jucat la echipa: SMT-Videle. Dragi cititori, nu pot trece peste neamul Eneștilor(din care a făcut și mama mea parte), brunet și focos, cu fete frumoase și bărbați făloși: - Gheorghe Ene, zis Râmboacă, țăran mândru cu cinci
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1395892823.html [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
înțelept și generos. Tataie Chiru, Dumnezeu să te aibă în pază! Ești nemuritor, în inima familiei mele. Pe lângă aceștia, mai sunt dascăli, preoți ș.a., care merită tot respectul, al căror nume a trecut în anonimat, fiind dați uitării.( Dacă vreun consătean deține date despre acești oameni, îl rog să mă ajute). Pe vremuri exista o sărbătoare... când se făceau coroane de trandafiri, apoi elevii, însoțiți de profesori, mergeau la cimitir unde le depuneau, omagiind eroii necunoscuți, căzuți la datorie, în lupta
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1395892823.html [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
făcute în satul aflat între „livezi nesfârșite”. Scriitorul bucovinean și sucevean Grigore Ilisei semnează prefața acestui album - monografie, în care spune că „Părintele Timotei nu-i doar gând, ci și faptă. Una care îmbracă întotdeauna veșmântul ofrandei. Albumul Rădășeni, dăruit consătenilor și conaționalilor, deopotrivă, pregătit cu rigoare, pricepere, har și dogoarea izvorâtă dintr-o curată afecțiune, reprezintă chipul în odăjdii de preț al acestei așezări stârnitoare de admirație”. Despre smeritul preot din satul livezilor Chiar dacă s-a desprins de satul natal
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]