972 matches
-
Mama moașa era fata lui, născută de bunica Floarea, pe care eu n-am mai apucat-o, între tata Laie și nea Ilă, frații mai mari ai tatălui meu, pe care-l chema ca și pe mine, Marian, dar pentru consăteni eram Mărian - el și Marinică - eu. Mătușii mele i se spunea așa de către toată lumea, era doftoroaia satului - moșea, scotea măsele, îndrepta oase, punea ventuze, „meseria” asta o moștenise de la mama ei și bunica mea. Tot ei i se mai zicea
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își făcea mâncare în cutii de conserve goale pe o vatră improvizată, folo¬sind apă chiar din Olt, pe care o și bea, ceea ce era pentru consăteni de mare mirare cum de nu se îmbolnăvea. Uneori da la pește cu plașca, intrând în apă până la brâu, nu se-ncurca el cu undița. Alteori îi ajuta pe cei care prindeau pește clandestin cu hălăul: Buzărnea, Ion Frântu - zis
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
să se bată cu pumnul în piept că, vezi Doamne, era pretin cu președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, ce mai, cu ditamai șeful statului! Pe de altă parte, Mărian Frântu fusese încadrat fără drept de apel de către consătenii de vază, ale căror păreri contau pentru tot res- tul satului, în categoria prăpădiților, deoarece, una la mână - era ilegalist și, doi la mână - se purta ca un zbir cu propria-i familie care, în cele din urmă, l-a
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
Bidel era vreo cruce de român, ci mai mult dimpotrivă, nedepășind el cu mult înălțimea unui măgar. În capul lui Bidel începură a se zvârcoli gândurile. De fapt, unul singur! Cum să transporte osul acasă fără să fie văzut de consătenii săi, bine cunoscuți ca invidioși, niște tâlhari, gata de orice faptă necugetată, atunci când era vorba de însușirea unor bunuri necuvenite. Hee, hee, dar nici Bidel vreun prost! Ascunse osul sub niște frunze, își strânse sculele și plecă fluierând către casă
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
mai mare, în poiana Lui Toader. În pădurea ce se întindea de la marginea satului spre munte, era la vreun kilometru o poiana întinsă plină cu flori și fâneață. I se spunea a Lui Toader, că aici s-a spânzurat un consătean, cu mulți ani în urmă, de l-au găsit oamenii atârnând de creanga unui fag rămuros. Aici au venit, vezi Doamne, să adune flori de iasomie și băiatul a cules așa de bine florile, până a cules-o și pe
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
Ce zici, Săndica, mai ai curajul unei noi prestații pe scena căminului cultural? - Ești comic, profesore. Sper că nu dorești să dăm noi spectacol acum. - Nu, doar să dansăm decent, ca doi intelectuali, nu să ne bâțâim cum fac acum consătenii noștri, care, după cum observ, au intrat cam adânc în „crama președintelui”. - Nu am nimic împotrivă, merg cu plăcere. Chiar doream să plec din fumul acesta. Mă sufoc, cu toate că au ferestrele larg deschise. Nu intră nicio adiere de afară și, după cum
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
șanț, lângă mine doi soldați ruși, unul tăiat în bucăți și altul cu fața mutilată, rămăseseră ca niște stârvuri stropșite cu sânge. Trebuie să fug din acest infern cât mai repede, mi-am zis, le-am împărtășit și celor doi consăteni gândurile, dar Vida Baci, căci așa-l chema pe bătrân, m-a sfătuit să stau la locul meu, să ascult ordinele că rușii nu știu multe și ne împușcă dacă simt ceva. Nu știu de ce oamenii când îmbătrânesc capătă o
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
în biserică, unde era pelerinaj, căci Preotul Dimitrie Bejan făcea misionarism și datorită slujbelor sale se creease un pelerinaj, ceea ce autoritățile ateiste nu puteau să accepte. I s-a interzis să slujească și a fost urmărit în permanență de zece consăteni șu un preot care erau informatorii Securității, iar un securist maior l-a supravegheat până la 22 septembrie 1989. (...) Acesta a fost patriotul, omul cu simțăminte alese, sfântul, Preotul Dimitrie Bejan. Nimic nu l-a clintit, câte schimbări s-au petrecut
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
reînvie o dată cu întoarcerea în sat. Oameni care-l cunosc și care nu-l cunosc, îl salută cu respect și simpatie, semn că nu l-au alungat din amintirile lor. O discuție lungă și aprinsă la cârciuma din sat, cu câțiva consăteni îl pune pe Elizeu la curent cu ceea ce s-a mai întâmplat pe acolo. Reîntâlnirea cu părinții este și ea emoționantă și aduce un plus de culoare și autenticitate romanului. Un bun prilej pentru analizarea stării țăranilor din zilele noastre
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
la simpla sa apariție. Între ele și mama Anei, Maria, care era studentă. Rămânând însărcinată a neglijat facultatea. Ochii care nu se văd se uită și Iosup cuceritorul a trecut în altă floare. Între timp Maria a revenit sentimental la consăteanul ei, actualul tată vitreg al Anei. La naștere a fost asistată de tatăl fizic și proaspătul soț, student și el. Născând gemeni, cei doi tați i-au împărțit cu forme legale. Iosup Recunoscuse oficial paternitatea înainte de naștere. Nu știu dacă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
din vioară”, “Cine-o făcut crâșma-n drum”, “Pavele, Pavele”. Două dintre ele, “Doina din Chelința” și “Jocul bătrânilor din Chelința”, mă readuc în satul și în anii copilăriei mele. În ultimii ani cărările vieții m-au condus spre un consătean dintr-o generație mai tânără, preotul iconom stavrofor Radu Botiș. Întâlnirile și discuțiile, evenimentele care ne-au adus împreună, informațiile care mi-au venit pe diverse canale, mi-au permis să-l cunosc într-o oarecare măsură, să-i descopăr
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
în comună, desigur până îi treceau vânătăile, cucuiele și dungile de pe spate și uita bunele sfaturi primite. După ce vremurile se schimbaseră însă, un văr bun de al lui, tot un derbe... sau o liche... dar mai bine spunem un bun consătean, ajunsese primar pe listele unui partid ce refuza să ajungă și în opoziție, prin urmare, nimeni nu zicea nici cârc, ba, mai mult, fiind Șfredelu angajat la primărie ca director tehnic, toți începură să-și dea seama ce om priceput
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
a Comunei A., respectiv, în proprietate și exploatare personală, ca să zic așa! Restul ,până la 5 ha, adică : 2,60 ha (ciudat , nu-i așa, restul e mai mare decât totalul în proprietate efectivă!) se află în "proprietatea" ilegală (bineînțeles!) a consăteanului (re)numitei, pre numele său creștinesc (!), Mihai B. Care suprafață de teren arabil , din 1990 și până în prezent, a fost exploatată la sânge (ilegal, va să zică!), de mai înainte amintitul Mihai. Ar mai fi ceva de adăugat? Știu eu?! Dar bănuiesc
DEŞERTUL DE CATIFEA (101-102) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352440_a_353769]
-
bucurie în cer și pe pământ, în Biserica Domnului din Micherechi și în casele noilor membrii: Iova Gheorghe și soția Ileana, Iova Eva și Netea Maria. La acest eveniment au participat, alături de comunitatea creștină a bisericii baptiste din localitate, numeroși consăteni, oaspeți din bisericile baptiste din Jula, Bekescsaba, Șarcad, precum și oaspeți din România. Din partea autorităților locale din Micherechi au răspuns invitației pastorului Petrică Crețu, doamna primar Margareta Tat, împreună cu domnul viceprimar Berci Netea. Cuvântul Domnului a încurajat prin mesaj pe toți
AU PRIMIT PECETEA JERTFEI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350592_a_351921]
-
de identitate sau vreun alt act asupra sa. Povestea lui era încurcată, astfel că brigadierul Bârcă și nea Ilie șeful de echipă nu au căzut de acord să-l primească. Tânărul un oarecare Vasile, spunea că are actele la un consătean al său la brigada din Chițorani, spunând că duminică le va aduce. Cum era joi seara s-au gândit să-l primească în condiția că duminică să aducă actele. I-au arătat drumul pe unde să ajungă la ceilalți muncitori
DEGHIZATA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350765_a_352094]
-
ci mai degrabă, în conștiințe, este de fapt, o recunoaștere, un omagiu, o evocare exemplară, o reflexie a luminii lăuntrice a fiecăruia dintre noi, dar și o uimire vecină cu perplexitatea, că personalitatea lui nu e atât de apreciată de consătenii pe care i-a înnemurit în scrierile sale, încă de la debut. Să nu ne mirăm prea mult. Mutatis mutandis, nici Isus Cristos nu a fost recunoscut ca Mesia și nici bine primit la Nazaret de către concetățeni. „Nu e acesta fiul
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
-o într-o zi, ce însemnă cuvântul “circa” și ea ne-a spus că e denumirea unui popor din Africa. Îmi spune la telefon, mama, ca deseori, o întâlnește la cozile de la magazinele din sat și tot timpul le reproșează consătenilor că sărăcia și nevoile ce s-au abătut asupra lor sunt de când au ”venit românii” și de când basarabenilor le-a trebuit limba română. Adevărat că o mai iau în răspăr “analfabetele” cu patru clase primare de la români, că nu știe
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
-ntărâte vorba de la o treabă care cam plictisise, nu mai știu care, cineva, parcă Lică al Vasilichii lu' Benga se întărâtase cu Vică al Corinului căutând să găsească sensul precis al unui cuvânt pentru care, se ciorovăiau ei între ei, consătenii cică lor nu l-ar întrebuința cum trebuie și de aici se trezeau cu multe încurcături în toiul discuțiilor iar o așteptată înțelegere, amânată... - Zi cuvântul și nu mai mă ține de la mână, vere Niță, uitând că scopul era altul
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
îndepărtat tare mult de cele cerești și mi-am rânduit viața cu cele trecătoare, doar parte neînsemnată din cele veșnice, încolo fleacuri, fleacuri, fleacuri... Nu mai știu nici dacă ți-am îndeplinit dorința de a fi îndemnat pe colegii mei consăteni și parte din ei prieteni, pe Nicu lu'Duruian, Bostan al lu'Costică Simene, Bujorel al Notarului, cel mai bun prieten al meu (rămas și azi pe aceeași poziție câștigătoare), Genel al Olteanului și alții pe care nu-i mai
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
de la greci Panthe onul din Carpați Așa strigă după mine nebunul satului Poți să știi de unde are informația De multe ori i-am făcut semn că-l înțeleg Și când a fost bolnav l-am înlocuit fără nicio problemă Consătenii mei nici n-au observat diferența Ori poet ori nebun aceeași făină se macină la moară Azi e rândul meu să strig Hei tu Pantheonul din Carpați Ai putea să taci măcar o clipă în limba română Hai că nu
EREZIE NULĂ SAU FRUCTELE OGLINZII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354861_a_356190]
-
Nicoleta Ghelase, elevă în clasa a XI-a, a Liceului de Artă Hariclea Darclee din Brăila. O voce deosebită, ce culege multe aplauze și aprecieri din partea celor ce o ascultă. Nicoleta a venit sâmbătă, 25 mai 2013, să-și încânte consătenii, interpretând un colaj de cântece la debutul și la finalul Concursului ,,Zestrea movilenilor”, ediția a III-a, activitate ce s-a derulat la Casa de Cultură, Movila Miresii. Și pentru că valorile trebuie promovate și recunoscute mai întâi la ele acasă
DUMITRU PANŢURU, UN PRIMAR CARE ŞTIE SĂ APRECIEZE VALORILE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354919_a_356248]
-
domnului primar Dumitru Panțuru, și-ți dorim, dragă Nicoleta Ghelase, să aduni cât mai multe succese și premii în palmaresul tău artistic, să continui să ne deschizi ușa inimii cu vocea ta caldă și să revii întotdeuna cu drag în mijlocul consătenilor tăi care te iubesc. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Dumitru Panțuru, un primar care știe să aprecieze valorile / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 876, Anul III, 25 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cornelia Vîju : Toate Drepturile
DUMITRU PANŢURU, UN PRIMAR CARE ŞTIE SĂ APRECIEZE VALORILE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354919_a_356248]
-
cineva din sat, ateul-ideolog se oferea să-i sape mortului groapa. „De ce să nu-i ajut pe oameni? Sunt voinic, am destulă putere”, spunea el și punea mâna pe hârleț. Vedea, probabil, un rost ascuns în a le săpa groapa consătenilor plecați „dincolo”. Cu toate acestea, așa materialist cum era, tatăl îi acorda lui Ștefan toată libertatea pentru a se ocupa cu tot ce-i plăcea și nu o dată s-a întâmplat să sape el grădina în locul fiului sau să trebăluiască
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
fluviului scăzut până sub limita admisă navigației, preotul și dascălul comunei, încă un viitor preot, locuitori ai comunei aflați în vecinătate și un grup de copii de la Școala din sat, „Nicolae Iorga”, dornici să afle cât mai multe lucruri despre consăteanul lor, plecat de aici de la 16 ani. Aceste imagini ilustrează prețuirea de care se bucură artistul în prezent, în satul lui, în județul Tulcea și cât de cunoscut este el în alte locuri din țară și peste hotare, prin expozițiile
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
ei: ăsta zice că-s nebună, precis nu-mi dă viza!Dar a primit-o, și în același an, 1992, traversează Atlanticul și face prima vizită în Statele Unite. A fost atunci în zona Chicago, statul Michigan, unde avea foarte mulți consăteni și rude. Neamul Stănilă este răspândit peste tot în America și în lume, știam acest lucru de la nea Mitică. Și el descinde dintr-o ramură a acestui neam, având unul dintre bunici cu numele Stănilă - bunicul din partea mamei, Ion, poreclit
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]